8,639 matches
-
la sensibilitatea afină a lui Ștefan Popescu pentru mister, mit, simboluri, raportată de critic unui mai cuprinzător sentiment clasicizant. Se poate afirma pertinent însă că opera lui Ștefan Popescu are o factură simbolistă, că asemeni prerafaeliților, artistul privilegiază legenda și basmul, pe care le stilizează, că decorativismul său servește tocmai dimensiunea misterioasă a existenței care ne parvine prin narațiuni exemplare sau figuri emblematice. Se descifrează în proiectele decorative, în operele cu subiecte de basm și în alegorii o înclinare romantică către
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că asemeni prerafaeliților, artistul privilegiază legenda și basmul, pe care le stilizează, că decorativismul său servește tocmai dimensiunea misterioasă a existenței care ne parvine prin narațiuni exemplare sau figuri emblematice. Se descifrează în proiectele decorative, în operele cu subiecte de basm și în alegorii o înclinare romantică către ideal, către misterios, prezentă de altfel și în peisaje și datorată desigur și unor influențe răzlețe venite din partea lui Gustave Moreau și a lui Böcklin, a căror creație artistul o cunoscuse. (Introducând mitul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
genunchi ascultându-l. Cel dintâiu e cu privirea absorbită în el însuși, cea de a doua se pierde cu privirea în depărtări infinite. Tabloul acesta te chiamă mereu spre dânsul. Peste tot același caracter de intimitate și de reverie, de basm scoborât în viața reală, de realitate înălțată în lumea basmelor"226. I. Teodorescu asociază eclerajul și peisajul breton cu o atmosferă de basm. "(...) dacă poporul român ar fi trebuit să-și plimbe pe Făt-Frumos și pe Ileana-Cosânzeana nu numai prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
el însuși, cea de a doua se pierde cu privirea în depărtări infinite. Tabloul acesta te chiamă mereu spre dânsul. Peste tot același caracter de intimitate și de reverie, de basm scoborât în viața reală, de realitate înălțată în lumea basmelor"226. I. Teodorescu asociază eclerajul și peisajul breton cu o atmosferă de basm. "(...) dacă poporul român ar fi trebuit să-și plimbe pe Făt-Frumos și pe Ileana-Cosânzeana nu numai prin munți și prin păduri ci și pe mări și pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tabloul acesta te chiamă mereu spre dânsul. Peste tot același caracter de intimitate și de reverie, de basm scoborât în viața reală, de realitate înălțată în lumea basmelor"226. I. Teodorescu asociază eclerajul și peisajul breton cu o atmosferă de basm. "(...) dacă poporul român ar fi trebuit să-și plimbe pe Făt-Frumos și pe Ileana-Cosânzeana nu numai prin munți și prin păduri ci și pe mări și pe oceane, pe asemenea întinderi de apă i-ar fi plimbat imaginația lui"227
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-și plimbe pe Făt-Frumos și pe Ileana-Cosânzeana nu numai prin munți și prin păduri ci și pe mări și pe oceane, pe asemenea întinderi de apă i-ar fi plimbat imaginația lui"227. I. Teodorescu remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi plimbat imaginația lui"227. I. Teodorescu remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau măsura unei "intertextualități" picturale pregnante în tablourile sale. Nu despre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subiect poemul "Luceafărul" al lui Mihai Eminescu, Mișu Teișanu ilustrează și "Călin (File din poveste)" oferind o feerie de o mare putere de seducție și de un mare rafinament al detaliului specific Secession-ului, dar într-o notă ușor japonizantă. Basmul este deja prelucrat în poemul eminescian, astfel că pictura nu-l mai are ca referent direct, ci beneficiază de viziunea poetică eminesciană. Într-o caleașcă-lectică sunt transportați prințul și prințesa într-un decor fantastic către palatul unde-i așteaptă regele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și tematic, influența pe care o exercită arta decorativă bizantină asupra pictorilor români ai timpului. Amprenta stilistică bizantină este la Theodorescu-Sion chiar mai apăsată decât la Ștefan Popescu prin aspectul de friză pe care-l ia aceast tablou. Motivul de basm se încarcă de un hieratism enigmatic al figurilor, cele șapte fete de împărat apar încadrate între doi sclavi-servitori negri ceea ce proiectează povestea într-un spațiu oriental, exotic, iar o întreagă gesticulație coregrafiată rafinat transmite ceva din grația hieroglifelor egiptene. Artistul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din teatrul popular și Proiect pentru o cortină pentru un teatru românesc (acuarelă pe carton, 0,465 x 0,610 cm, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat, 1913), un triptic inspirat din lumea basmelor, ambele aflându-se sub semnul sintezei dintre stilul Art-Nouveau și decorativismul bizantin. IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la senzualitatea secesionistă G.D. Mirea realizează în Vârful cu dor una dintre cele mai mari compoziții din pictura română, dimensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era împărtășit și de regină, care publică în Germania legenda Meșterului Manole, Meister Manole: Trauerspiel in vier Aufzügen229. Carmen Sylva publică pentru prima oară basmul cu parfum de legendă în 1882, în volumul intitulat Pelesch-Märchen, (Bonn, E. Strauss, in-8), iar în 1884 este tradus separat în limba franceză de către M.A. Odobescu și G. Bengescu cu numele Le Pic aux Regrets 230, ilustrat cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aproape patru metri înălțime a lui Dimitrie Paciurea. Pictorul decupează momentul climactic al asaltului erotic pe care-l suportă un tânăr păstor pe vârful unui munte din partea unei feminități debordante, ipostaziate mitologic sub forma zânelor, avataruri ale unei Venus eterne. Basmul este parțial inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o și intitulează "basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor, Ionel, îndrăgostit de ea și care joacă în aceeași horă în acompaniamentul lăutarilor. Fata îi solicită ca probă a angajamentului său afectiv întreruperea itinerariului transhumant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe sine în termeni alegorici drept "Regretul" sau, mai precis, "Dorul". Tânărul va muri în curând, pe măsură ce simțurile sale se estompează tot mai mult, iar păstorii îl vor înhuma acolo unde l-au descoperit, numind locul Vârful cu dor. În basmul inventat de Carmen Sylva, remarcabil este tocmai această șarjă erotică desfășurată pe portativul invariant al seducției. Vârful cu dor este și un vârf al plăcerilor, în substanța regretului, a dorului, coexistând într-o ambiguitate delectabilă plăcerea și durerea. Nu lipsit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dor este și un vârf al plăcerilor, în substanța regretului, a dorului, coexistând într-o ambiguitate delectabilă plăcerea și durerea. Nu lipsit de semnificație, în varianta românească pe iubită o cheamă Ileana, nume cu o mai mare rezonanță atât pentru basm, cât și pentru faptul că era purtat de societatea artiștilor tineri, secesioniști și de revista din care ieșiseră doar șase numere. Fără a fi menționat, devine sesizabil filonul eminescian al poveștii de dragoste din Luceafărul, poezie cunoscută prin intermediul volumului publicat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ieșiseră doar șase numere. Fără a fi menționat, devine sesizabil filonul eminescian al poveștii de dragoste din Luceafărul, poezie cunoscută prin intermediul volumului publicat de Titu Maiorescu. În același timp, este posibil ca regina să fi fost la curent și cu basmul popular românesc preluat de Kunisch și publicat într-un memorial de călătorie apărut la Berlin în 1861. Mihai Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de aur, modificând finalul. În povestea reginei, raportul seducător-sedusă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
volumului publicat de Titu Maiorescu. În același timp, este posibil ca regina să fi fost la curent și cu basmul popular românesc preluat de Kunisch și publicat într-un memorial de călătorie apărut la Berlin în 1861. Mihai Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de aur, modificând finalul. În povestea reginei, raportul seducător-sedusă este inversat, Zânele, Luna, ipostaze ale unei feminități supranaturale, încearcă să-l seducă pe tânărul păstor. Importanța acestei picturi se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
feminine, avem și un obiect al seducției, tânărul păstor refugiat pe vârful de munte. În cazul pictorului vienez este vorba de un efect asumat, pe când G.D. Mirea pare mai degrabă atras de transpunerea într-o cheie senzuală a scenei de basm. G.D. Mirea reia fragmente-variante din acest tablou separat, ca pe un puzzle care întârzie să reconstituie originalul, poate și datorită succesului pe care tabloul l-a avut la prima sa expunere la Paris, care i-a adus consacrarea pictorului și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recuzita mitologică greco-latină, satiri, nimfe, himere, demoni etc. este recuperabil și din integrarea unor simboluri cu un grad mai înalt de abstractizare, și a unei mistici care impregnează sumbru feeria eminesciană. "În "tabloul" cu numărul 57, "Călin" (file din poveste) basmul este populat cu himere și satiri, ca la Paciurea, dar precedându-l pe acesta". [...] Fiecare "tablou" e investit discret cu alfa, însemnul începutului; personajele, trecând de o mie unu, arată ca în Eden, deci de dinainte de cădere, înconjurate însă, la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
satirii fac parte și din recuzita picturii simboliste și tematicii decadente la pictori ca Gustave Moreau sau Arnold Böcklin. În ilustrația pe care Pamphil Polonic o face cărții, transformând-o în exemplar unic, relevantă este tocmai tendința de a scoate basmul din sfera alegoriei și a recuzitei decorative, proiectând poemul în dimensiunea simbolic-onirică, "hiper-eonică" a operei poetului. Cel mai prolific ilustrator al poeziei lui Eminescu, autor de tușuri, creioane, cărbuni, tempera, laviuri etc., Leonard Salmen, nu este însă un simbolist autentic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acum o jumătate de veac: sunt printre omletele sale în ulei, unele pe care le cunoașteam și cu zece ani în urmă. Domnia sa izbutește în rândul întâi, prin acapararea unei săli întregi și a unui întreg părete ocupat cu un basm multicolor, care trebuie să poarte un nume de prăjitură sau de maioneză"417. Și criticul continuă: "La domnul Loghi nu e nici o profunzime, nici o cugetare și repet că nu se poate. E oala de culori nesimțitoare și oarbă, care din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bachelin și A. Tzigara-Samurcaș. Proiectul de afiș făcut de Luchian pentru societatea "Ileana", nu are nimic subversiv, fata desenată de el având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a unui revival al inspirației folclorice în raport cu mitologismul convențional, secătuit, al artei academice, după ce mișcarea romantică 488 indicase imperios utilizarea surselor populare pentru edificarea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate vedea, tradiția nu este alungată din spațiul secesionist, numai că ea se cere prelucrată cu mijloacele unei noi sensibilități, decelabile în expresia pe care Luchian o împrumută de la alte secesiuni. Expresie a frumuseții prin excelență, celebrul personaj de basm, Ileana Cosânzeana, joacă probabil rolul unei muze a artelor frumoase și, în genere, a frumuseții în artă. Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar și înfrumusețează existența, o face atractivă, îi conferă farmec
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An. III, nr. 3, martie 1913, pp. 48-49. 215 Modernitatea lui Constantin Brâncuși originează în meșteșugul artei populare românești. 216 D. Karnabatt, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", în Seara, An. II, nr. 463, vineri 29 aprilie 1911, p. 1. 217 Virgil Vătășianu, Pictorul Octavian Smigelschi, Krafft & Drotleff S.A./Sibiu, 1936, p. 35. 218 Gheorghe Vida, "Aspects symbolistes dans
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vezi Tzigara-Samurcaș, Arta în România, p. 218. 221 Gh. Oprescu, Ștefan Popescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 15. 222 Tzigara-Samurcaș, Arta în România, Editura Minerva, 1909, București, p. 210. 223 V.I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului, propune o formă particulară de istorism axată pe structuri inițiatice arhaice. 224 Paul Constantinescu, Ștefan Popescu, Meridiane, București, 1972, p. 12. 225 Ibidem, p. 13. 226 I. Teodorescu, "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu", în Adevărul, Anul XIV
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]