9,865 matches
-
puțin nu i se poate nega o mare sete de cunoaștere generală. În privința soției vieneze, îți voi revela un lucru caracteristic. Așa de pașnicul Dan Bogdan a avut două scandaluri, răsunătoare în anume cercuri, azi complet uitate. Unul este cazul botezului. Dan Bogdan nu este botezat, deși fiu de creștini din tată-n fiu. Lui tată-său i s-a năzărit, sub impresia unor lecturi baptiste, la nașterea celui mai mic copil, că băiatul nu trebuie botezat decât adult, când e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
i s-a năzărit, sub impresia unor lecturi baptiste, la nașterea celui mai mic copil, că băiatul nu trebuie botezat decât adult, când e în măsură a adera conștient la dogmele creștinismului. Astfel, Dan Bogdan n-a avut certificat de botez în școală, ceea ce l-a expus la teribile ironii și vexațiuni din partea colegilor și corpului didactic. Din spirit de contradicție, n-a mai voit să se boteze deloc, sub cuvânt că educația științifică raționalistă îl împiedică să mintă. Dar totdeodată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Și pe tine cum te cheamă? Pomponescu se afla în mare încurcătură. Numele de familie se jena să i-l spună, de teama de a nu atrage atenția câtorva cetățeni așezați pe scaune învecinate. Când vru să profere numele de botez, "Jean", il izbi prima dată prin ne-seriozitatea lui. - Pe mine mă cheamă Ion! răspunse el. . - Tu ce meserie ai? Își urmă implacabil interogatoriul copilul. . - Fac case! zise Pomponescu sculîndu-se și scuturând închip de "la revedere" mâna băiețașului. . Se ridicase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
femei are studii universitare sau mai mult. Cea mai slab reprezentată categorie este cea a femeilor cu 4 clase, într-o pondere de 5,2%. Am grupat răspunsurile femeilor la întrebarea „Cât de des mergeți la biserică (exceptând nunți, funeralii, botezuri etc.)?” în patru categorii, și anume: foarte des (pentru respondentele care merg săptămânal la biserică), des (pentru cele care merg lunar la biserică), rar (pentru femeile care merg la sărbătorile oficiale sau o dată pe an), respectiv niciodată. Conform acestei distribuții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
un trotuar care continuă mult timp, apoi cîteva trepte de piatră, un preș și cîteva bucăți de cauciuc lipite unele de altele. I se permise să se sprijine de o suprafață plană. O voce i se adresă: — Numele? — Lanark. — De botez sau de familie? — Ambele. Vrei să zici că te cheamă Lanark Lanark? Dacă dorești. Adică, da da da da da. — Vîrsta? — Ndtermnată. Adică imprecisă. Dincolo de jumătate. Cineva oftă și zise: — Adresa? — Catedrala nthank. Nu, Lympia. Olympia. Cei de-acolo începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cer asta pentru mine, ci pentru oamenii pe care-i reprezint. Faceți-mi legătura cu Wilkins! Sergentul oftă. Luă un program al adunării de sub tejghea și studie ultima pagină tipărită cu caractere mici. — Wilkins e nume de familie sau de botez? — Nume de familie, cred. Contează? Sergentul îi împinse programul peste tejghea spunîndu-i: — Care dintre ei? O listă de nume sub titlul PERSONALUL CONSILIULUI umplea zece pagini. Printre primii patru Lanark îl găsi pe Wilkins Staple-Stewart, secretarul pentru afaceri interne-externe, Peleus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fraternității, cari nu îngăduie nici supremație religioasă, nici națională. Felicităm pe I. P. S. S. pentru acest ton demn și energic fața cu încercările pe cât de puerile pe atât de neputincioase ale fraților maghiari de-a cufunda într-o singură apă de botez elemente etnice egale ca număr și cel puțin egale în cultură cu elementul maghiar însuși. Ceea ce am avea de observat fraților maghiari este că, daca elementul lor etnic ar fi avut o putere înnăscută și firească de asimilare, această maghiarizare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de a fi o crimă, nu politică, ci comună. Dar simularea de a nu putea distinge lucrurile nu ne obligă deloc pe noi de-a boteza faptele altfel decât cu numele ce li se cuvine. Și dacă le dăm acest botez n-o facem din ură pentru adversari ci pentru că exemplele de felonie, decorate și răsplătite, corup spiritul public. Un popor cată a fi convins de vorbele pe cari Franklin le-a rostit: "Cînd cineva își propune câștig și onori, fără
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici o scuză; aceasta ar fi o probă de slăbiciune nevindecată a judecății. Ceea ce-ar fi necesar e ca d. D. Brătianu să se convingă că îndreptare a roșiilor nu e cu putință, precum nu se poate ca mătrăguna prin botez să devie stejar. Țara Românească a fost 134 {EminescuOpXIII 135} și este încă ventilul de siguranță al relelor sociale din statele vecine; roșii sunt în mare parte elementele rele și decrepite de cari împărăția turcului s-a curățit prin acest
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
marea ignoranță a adunăturilor cari guvernează Ungaria vom cita faptul următor: În ținutul Solnoc - dobîca, populat în majoritate de români, li s-a împărțit comunelor cîte-un dicționăraș româno - maghiar de nume proprii ca să serve pentru a traduce numele noastre de botez în echivalente curat ungurești. Se știe ce rol joacă Mineiele adică Viețile Sfinților și Calendarul în viața poporului nostru. Datina e ca copilul să primească numele sfântului în a cărui zi s-a născut, încît onomastica și ziua de naștere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în a cărui zi s-a născut, încît onomastica și ziua de naștere cad astfel firește în una și aceeași zi. Numai din respect deosebit pentru voința nașului românul se abate de la această regulă. E natural așadar ca numele de botez ale românilor să fie foarte variate, ceea ce înlesnește constatarea identității mai mult decât daca pe toți i-ar chema Janos și dă totodată un teren vast fantaziei poporului, care scurtează aceste nume sau le adaoge cu sufixe dezmierdătoare. Nu lungim
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oameni săraci, ignoranți, malonești în politică și în știință, vor să ducă civilizațiunea în Orient?! [15 iunie 1883] TRADUCERI UNGUREȘTI Relativ la cele scrise mai sus reproducem, rectif când se-nțelege traducerea pe care un maghiar a făcut-o numelor de botez ale românilor din Solnoc: Afimia Anania Artemie Ariton Dochia Despa Efrem Eufrosina Firona Gafta Gherman Gerasim Gapia, Agapia Istratie Iftimie Iroftie Istafie Isai Ilontie Iov din Euphemia (bineprevestitoare) se traduce cu. Amalia; nume biblic de bărbat, se traduce prin Anna
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
timbrate și ștampilate, dar și pastile galbene de doctorii vechi, mirosind iute, poze fanate cu colțurile dantelate și rupte, cu date și texte scurte scrise pe spate cu creion chimic, stângaci și strâmb, monezi ieșite din circulație, o cruciuliță de botez, o floricică albă de la vreo nuntă... Vărsăm în pat conținutul genții și răscoleam totul fără să știu ce mă interesa să găsesc. Dădeam peste câte un film developat, înfășurat în hârtie, îl desfăceam și priveam în lumină scene de familie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și când doar lacrimile se zăreau, dâre lucioase, de la lumina televizorului, pe obrajii ei, Mircea vedea cum brusc soarta eroilor din film se schimbă, cum lucrurile se întorc în bine și filmele, tragedii la origine, sfîr-șesc prin nunți vesele și botezuri, prin împăcări între dușmani înrăiți, prin convertirea ateilor blasfematori. Atunci lacrimile Mariei se uscau și pe fața ei se reîntorcea expresia de hipnoză și încîntare pe care-o dau visele fericite. După ce pe ecran a apărut cuvântul FIN și luminile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-n fața clasei și se aliniară cu spatele la tablă. Tovarășa trecu pe la fiecare și le-nnodă la gât cravatele purpurii. Cel dinaintea lui Mircea sărutase cravata, repede, înainte de a-i fi pusă la gât, ca pe crucea popii care venea cu botezul. Tovarășa le lega doar de formă, cu un singur nod, când, de fapt, cravata triunghiulară trebuia petrecută mai întîi pe sub epoleții cămășii albe, apoi înnodată cu un nod dublu, special. În acest timp copiii cântau "Mi-e inima scăldată-n
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Du-te și ciocnește cu popa Ciocoiu ăla al vostru care-ți dădea premiu-ntîi la școală, nu cu mine!" Ca să scape de gălăgie, anul acela de Paști hotărâseră să ciocnească fără să mai spună nimic. Și când venea popa cu botezul era câteodată scandal. Când era tata acasă, se ducea la ușă și spunea din dosul ei: "Nu primim!"" uneori adăugând grav: Noi avem alte convingeri!", ceea ce-i plăcea lui Mircea foarte mult, i se părea cumva nobil. Dar mamei, dacă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-i săruta mâna, ceea ce-l umplea de indignare pe copil. Popii erau niște paraziți care nu munceau nimic, spuneau de două ori "Doamne miluiește" și-ți luau banii. Și tatăl lui se supăra de câte ori mama-l primea pe popă cu botezul. Noroc că era doar o dată pe an. Tovarășa Dogaru, la școală, îi încredințase de multe ori pe copii că Dumnezeu nici nu există. Cea mai bună dovadă, zicea, era că Gagarin fusese-n cer (sau în cosmos, cum se spunea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o casă din lemn adus din pădure, cărămidă făcută din lut ars, sticlă din nisip topit, fier scos din pământ, nu strălucește ea o vreme în mijlocul satului, adăpostind oameni tineri și plini de sănătate? Nu vede ea nunți vesele și botezuri, ca apoi să îmbătrînească o dată cu oamenii și cu satul, să ajungă "casa cea veche", să fie părăsită și apoi să se ruineze încet, ca să dispară iar în pământul din care s-a plămădit? Nu a fost cândva întemeiat până și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Uniunea Sovietică pe linia Lipcani - Botoșani - Sirețel - Pașcani. În acea zi, târgul era plin de soldați, iar în ziua următoare podul de fier avea să fie aruncat în aer. Ultimul comandant de jandarmi și primul milițian avea să fie Aurel Botez, a cărui soție a fost moașă comunală. Fiica lor, Lenișor, avea să fie funcționară la primărie, până la ieșirea la pensie, după care s-a retras la Fălticeni, la una dintre fiice. Primăria construită în 1929 avea să fie inaugurată la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
putere instalată de 2170 kw. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de cca. 78 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 96 %, existând în comandant fiind Aurel Botez. Locația era peste drum de blocul care găzduiește astăzi Oficiul Poștal Lespezi, CEC-ul și farmacia. Miliția de după război a funcționat în Casa Teodorescu, lângă Anei, apoi s-a mutat în casa fostului prefect Roșca, după care, în 1967, s-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ținut loc și de medic în anumite situații. Fiind o femeie frumoasă, curajoasă și charismatică, ea era apreciată de locuitorii comunei. În perioada respectivă au mai activat și agenții sanitari, rămânând în memoria oamenilor Teofil Simina și frații Agafiței. Petra Botez - soția lui Aurel Botez, iese la pensie medical. Floarea Boldea - iese la pensie în 1994, este ultima moașa comunală, după care le iau locul asistenții medicali T. Bortă, Teodora Mihai, Antoaneta Căpățână, Elena Gabor, Adriana Larivanov, Nicoleta Anton, Mircea Anton
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
medic în anumite situații. Fiind o femeie frumoasă, curajoasă și charismatică, ea era apreciată de locuitorii comunei. În perioada respectivă au mai activat și agenții sanitari, rămânând în memoria oamenilor Teofil Simina și frații Agafiței. Petra Botez - soția lui Aurel Botez, iese la pensie medical. Floarea Boldea - iese la pensie în 1994, este ultima moașa comunală, după care le iau locul asistenții medicali T. Bortă, Teodora Mihai, Antoaneta Căpățână, Elena Gabor, Adriana Larivanov, Nicoleta Anton, Mircea Anton, Anisia Anton, Olga Vasluianu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spațiul rezervat pregătirii hranei și păstrării în bune condiții a produselor alimentare, dar și a altor bunuri: îmbrăcămintea, încălțămintea, țesăturile. Locuința este locul unde se naște și unde se moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
meserie pe cale de dispariție. O mai practică Mihai Macovei din Dumbrava și Toader Chiriacescu din Heci. Au fost renumiți tatăl și unul dintre frați, Jenică Chiriacescu și Fasailă de lângă bariera de la Heci. La Lespezi, au fost Grigore Airinei și Gheorghe Botez. Morăritul, la fel o meserie veche, mai ales că pe pârâul Trestioara și râul Siret au fost mai multe mori de apă. Pe Siret au fost mori de „bătut șiacul”. Meseriile apărute în a doua jumătate a secolului al XIX
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ca spuma la soare, Iar capul cel deocheat Să rămâie luminat Și curat Și de boală scăpat!” Apoi lega copilul cu un fir de ață roșie la gât și la mânuța dreaptă care trebuia purtat 40 de zile. Urmează apoi botezul, scăldăciunea și cumetria. Copilul creștinat de preotul satului însoțit de nași (un bărbat și o femeie care sunt căsătoriți), care devin părinții spirituali ai copilului și de moașa care aduce copilul la biserică. Mama nu are voie să vină până când
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]