9,109 matches
-
în zilele următoare până în seara de 10 septembrie. In școala cu clasele I-VIII învață copiii din sat instruiți de un corp de profesori calificați. Fabrica de var, care a funcționat în tot secolul XX, și-a încetat activitatea, doar coșul din cărămidă, al cuptorului sau, înalt încât se zărește din depărtare, mai este în picioare (inclus, de altfel, și pe stema localității). In prezent calcarul din cariera din dealul apropiat satului este valorificat, în mică masura, doar prin măcinare. La
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. In câmp albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o tulpină de floarea-soarelui, de aur. In centrul scutului, într-un triunghi, este așezat, pe o terasă verde, un coș de caramidă roșu, plasat în câmp de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate:
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
era reședința plășii Dealul-Dâmbovița din județul Dâmbovița și era formată din două cătune, ambele denumite Dragomirești, având o populație de 980 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se ocupau cu olăritul și producerea de coșuri de răchită. Mare parte din celelalte sate actuale ale comunei se găseau la acea vreme în comuna Lucieni. În 1925, comuna era arondată plășii Voinești din același județ, și avea în compunere satele Dragomirești și Duindeni, având în total 1307
Comuna Dragomirești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301168_a_302497]
-
a locuitorilor comunei Ungheni a fost și este agricultură. Dar în trecut, nevoia i-a învățat pe aceștia să-și meștereasca singuri uneltele și obiectele de care aveau nevoie. Iarnă în gospodării instalau războaie de țesut covoare, lucrau broderii, împleteau coșuri din nuiele, rogojini de papura,etc. Existau de asemenea fierarii și ateliere de tâmplărie; se spune că a existat și un meșter olar. Dar în prezent majoritatea uneltelor sunt procurate din comerț, fie din Iași, fie din localitățile învecinate. Produsele
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
Sălciua de Jos, Valea Largă, Dumești, Sub Piatră, Dealul Caselor, din comuna Sălciua. Numele satului Sălciua de Sus vine de la numărul mare de salcii pitice care creșteau în vechime pe malul Arieșului, ale căror ramuri erau folosite la împletirea de coșuri. Precizarea "de Sus" din denumirea localității arată locul în amonte pe care aceasta îl ocupă pe râul Arieș. Localitatea Sălciua de Sus este așezată în partea nordică a județului Albă, la o distanță de 117 km de reședință de județ
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
României și în zeci de state ale lumii. Folosindu-se de experiență seculară, ca și de posibilitățile oferite de materia primă special plantata și aclimatizata aici, rachița roșie hibrida, sute de muncitori se ocupau cu artizanatul, împletind cele mai variate coșuri și alte articole, în sute de modele.
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
se măcina grâu. Dacă drumurile nu erau prea stricate, se ducea la moară măcinișul cu carul, în saci, iar dacă drumurile erau rele, măcinișul se ducea în desagi cu calul sau chiar în spate. Făina rezultată era depozitată într-un coș, o ladă mare cu două despărțituri, pentru făina de grâu și pentru cea de mălai. Teascurile/pivele de ulei aveau de lucru doar spre primăvară, când se consumaseră toți pepenii/bostanii dați hrană porcilor și vitelor. Era o perioadă cum
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
cornul caprei, un vânt secetos în special vara, și i se mai zice și Bărăcilă. Cosava este vântul care bate dinspre nord-est și se presupune că numele i se trage de la faptul că acest vânt pătrundea în locuințele oamenilor prin coșurile de fum. Baltarețul care bate dinspre miazăzi, respectiv dinspre Marea Mediterană, suflă mai frecvent în anotimpul cald. Cosava, dar mai ales Baltarețul, sunt vânturi care aduc ploi. În zona predomină solul brun-roșcat, sol specific condițiilor pedogenetice existente aici. Solurile brun-roșcat suferă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător de haine țină = noroi tolcer = pâlnie tolceu = coș târnaț = coridor taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga = sticlă vailing = vas ușor de peste 10 litri vigan = haină de casă purtată de femei zdrențar = covor țesut din zdrențe zmicurătoare = instrument de metal cu dinți folosit la curățarea
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
trupului și totodată, prin spovedanie și cuminecătură, înainte de a lua „Lumina Învierii”, se purifica sufletul tuturor, încât nu numai natura reînvia în puritatea verde a frunzei și firului de iarbă, ci și toți locuitorii satului. Sărbătoarea Învierii era marcată de coșurile cu ouă roșii și de petreceri în cântec și joc. Salutul de „Bună Ziua” este înlocuit în cel de „Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu „Adevărat că a înviat!” și care se obișnuiește până la sărbătoarea „Înălțării”, iar de atunci
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
în prezent). Pentru pelucrarea lânii și cânepii, tors, în vederea folosirii la împletit diverse confecții se foloseau furci și fuse, care erau confecționate din lemn de păr sau brad. Accesorii pentru transportat hrana, la locul de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea caldă la câmp, - traiste confecționate din țesături frumos colorate, - desagi care se purtau pe umeri, etc. În scopul măsurării cerealelor se folosea ,mierța”, un vas cilindric din lemn de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea atât cuptorul propriu-zis cât și încăperea (chiar clădirea). Cuptorul propriu-zis avea un spațiu ,anticameră”, vatră, unde se făcea focul care intra în cuptor (cu coșul de fum), iar deasupra focului era pusă o bară orizontală din lemn sau fier de care se agăța ,căldărușa” în care se prepara mămăliga, ciorba, se fierbea laptele și toate celelalte mâncăruri. În general în această cameră era o aglomerație
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
drept înainte, intri într-o cameră mică unde locuiesc toți ai casei. Această încăpere are o singură fereastră, iar într-un colț se găsește o sobă mare cu vatră joasă, cuptor și hoarnă, sprijinită perichiciu cu doi stâlpi de lemn. Coșul sobei, scos din podul casei, este ridicat numai de o palmă de la podea având deasupra cabalaică - două cărămizi puse în picioare și rezemate una de alta, lăsând loc pentru ieșirea fumului din pod. Fumul apără lemnăria podului de putrezire, astfel
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
sfătuiesc, dincolo de concretul vieții de fiecare zi, integrând parcă experiențele tuturor înaintașilor lor. Dincolo de această fascinație a reprezentărilor fantastice, descoperim însă și nevoia de a înscrie tot ce aparține omului, în compoziții ca ""Buciumașul" (1947), "Dans Oșenesc" (1947), "Țărancă cu coșul" (1942), "La fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea" (1958)", pentru că toate aparțin aceleiași viziuni, dominate de observarea unor crâmpeie de viață. Materialul său preferat, lemnul, accentuează volumele și le dă pregnanță în spațiul pe care îl propune substanța operei, în
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
Materialele expulzate prin erupții se depun în jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alcătuit din coș, crater și con. Coșul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de liniște și după stingerea vulcanului, în coș rămân lave sau "piroclastite" consolidate; ele pot fi puse în evidență numai prin eroziunea conului. Craterul reprezintă
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
Materialele expulzate prin erupții se depun în jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alcătuit din coș, crater și con. Coșul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de liniște și după stingerea vulcanului, în coș rămân lave sau "piroclastite" consolidate; ele pot fi puse în evidență numai prin eroziunea conului. Craterul reprezintă prelungirea externă prin care
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
Materialele expulzate prin erupții se depun în jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alcătuit din coș, crater și con. Coșul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de liniște și după stingerea vulcanului, în coș rămân lave sau "piroclastite" consolidate; ele pot fi puse în evidență numai prin eroziunea conului. Craterul reprezintă prelungirea externă prin care se termină coșul; are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată și din
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de liniște și după stingerea vulcanului, în coș rămân lave sau "piroclastite" consolidate; ele pot fi puse în evidență numai prin eroziunea conului. Craterul reprezintă prelungirea externă prin care se termină coșul; are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată și din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activității vulcanice și apoi de evoluția subaeriană
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
și cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate pe anumite areale și îmbracă forme diferite, după tipul de erupție și după natura rocilor constituente. Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian și vulcanian, sunt formate din îngrămădirea piroclastitelor în jurul coșului și craterului. Ele se dispun în straturi înclinate către periferia conului. Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe, lapili) au craterul de formă cilindrică și un diametru mic, iar conurile din cenușă au craterul ca o pâlnie largă. Sunt alcătuite din
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
format prin consolidarea lavelor în lungul fisurilor.kaka Tip de con creat de vulcanii care elimină lave acide, vâscoase (multă silice în compoziție). Ele încetează sa curgă la temperaturi sub 1200°C, materia se acumulează și se solidifică repede în jurul coșului. Conul apare ca o îngrămădire haotică de blocuri, pe care lava nouă, incandescentă, venită sub presiune, le împinge în sus. Se formează un con fără crater, numit cumulodom sau dom endogen, care poate atinge dimensiuni de sute de metri; la
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
iar în interiorul lor se găsesc adesea lacuri de lavă (lacuri de foc); așa sunt craterele vulcanilor Kilauea și Mauna Loa. Calderele (căldare, în spaniolă) reprezintă cratere uriașe formate prin explozie și lărgite mult prin prăbușirile care urmează. La explozii puternice, coșul și chiar porțiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lavă, iar partea centrală a vulcanului, pierzându-și suportul se prăbușește. Din vechiul con vulcanic nu mai rămâne decât porțiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular, în interiorul căruia
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
din interiorul craterului, către un nivel de bază exterior, coborât, intensifică eroziunea, fapt ce duce la lărgirea craterului și la transformarea lui într-o caldeira de eroziune. Accentuarea generală a eroziunii duce la îndepărtarea rapidă a rocilor moi. Rezistă numai coșurile și filoanele vulcanice, formate din lavă dură, care sunt puse în evidența prin eroziunea diferențială. Astfel, vechile forme negative (coșuri, crăpături) se transformă în forme pozitive: se produc inversiuni de relief reprezentate prin "neck"-uri, "dyke"-uri și "sill"-uri
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
transformarea lui într-o caldeira de eroziune. Accentuarea generală a eroziunii duce la îndepărtarea rapidă a rocilor moi. Rezistă numai coșurile și filoanele vulcanice, formate din lavă dură, care sunt puse în evidența prin eroziunea diferențială. Astfel, vechile forme negative (coșuri, crăpături) se transformă în forme pozitive: se produc inversiuni de relief reprezentate prin "neck"-uri, "dyke"-uri și "sill"-uri. "Neck"-ul este un stâlp de rocă dură (lavă sau piroclastite cimentate), ce s-a format prin consolidarea magmei în
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
de relief reprezentate prin "neck"-uri, "dyke"-uri și "sill"-uri. "Neck"-ul este un stâlp de rocă dură (lavă sau piroclastite cimentate), ce s-a format prin consolidarea magmei în drumul ei către suprafață, pe fisurile rocilor; poate reprezenta coșul vulcanic. "Dike"-ul este un perete sau un zid impunător ce provine din injectarea lavelor pe o spărtură longitudinală a conului. "Sill"-ul provine din dezvelirea lavelor injectate pe planurile de stratificație ale conului; apare sub forma unor pereți circulari
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]