9,371 matches
-
primire. ... (3) Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă pot face plângere prin reprezentanții legali. ... (4) În cazuri de notorietate organele competente se pot sesiza din oficiu. ... (5) Dacă în cursul soluționării unei abateri se conturează elementele săvârșirii unei infracțiuni, organele competente au obligația de a sesiza organele de urmărire penală. Articolul 56 (1) Plângerea este considerată admisibilă dacă conține următoarele elemente: numele, prenumele, domiciliul petiționarului, elemente de identificare ale asistentului împotriva căruia se îndreaptă petiția
STATUTUL din 10 februarie 2009 (*actualizat*) Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259295_a_260624]
-
începând cu cel mai nou în funcția de membru al Comisiei, iar la vechime egală începând cu gradul cel mai mic. ... (3) Președintele completului votează întotdeauna ultimul. ... (4) Votul este liber exprimat și reprezintă opinia individuală a membrului completului, opinie conturată pe baza studierii dosarului și a prevederilor legale în vigoare aplicabile în speță. ... (5) Este interzisă orice încercare, de orice natură, de a-l determina pe vreunul dintre membrii completului să voteze într-un anume fel. ... (6) Dacă unul dintre
REGULAMENT din 4 martie 2014 de organizare şi funcţionare a Comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259971_a_261300]
-
drept conferit de dispozițiile art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în această materie, au fost conturate două opinii, după cum urmează: Într-o primă opinie, s-a susținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 6 alin. (1) din Codul penal și pentru condamnările pronunțate de un alt stat față de cetățeni români aflați în executarea acelei pedepse pe teritoriul
DECIZIE nr. 13 din 5 iunie 2014 privind solicitarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept vizând aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal cu privire la hotărârile de condamnare pronunţate de un alt stat faţă de cetăţeni români aflaţi în executarea acelei pedepse pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
penal, nici în Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal care să permită stabilirea legii penale mai favorabile pe instituții autonome (ce nu sunt consacrate legal și nici nu au fost conturate cu claritate în doctrină și jurisprudență), o interpretare contrară conducând la crearea de către judecător a unei legi proprii, împrejurarea ce reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat. S-a mai arătat că nu există nicio rațiune legală ori
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
fiecărui nivel de învățământ. ... (4) Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea cognitivă, senzorio-motorie, socioafectivă și pe dezvoltarea capacității de învățare a copilului. ... (5) Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe domenii de competențe-cheie care conturează profilul de formare al elevului; pentru facilitarea tranziției de la învățământul preșcolar la învățământul primar, curriculumul național pentru clasa pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către
METODOLOGIE din 18 iunie 2014 privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262914_a_264243]
-
fiecărui nivel de învățământ. ... (4) Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea cognitivă, senzorio-motorie, socioafectivă și pe dezvoltarea capacității de învățare a copilului. ... (5) Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe domenii de competențe-cheie care conturează profilul de formare al elevului; pentru facilitarea tranziției de la învățământul preșcolar la învățământul primar, curriculumul național pentru clasa pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către
ORDIN nr. 3.593 din 18 iunie 2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262913_a_264242]
-
21 privind accesul liber la justiție. 12. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, aceasta a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă conținutului oricărei excepții de neconstituționalitate, care cuprinde, cumulativ, 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între
DECIZIE nr. 412 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3), (4) şi (6) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263936_a_265265]
-
că înțelege să lase la aprecierea instanței cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public. V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate La nivelul curților de apel și al instanțelor de judecată arondate s-au conturat următoarele opinii: Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Cluj și Curtea de Apel Galați au comunicat că nu au fost identificate hotărâri judecătorești în materie, fiind exprimate opinii juridice, în sensul incidenței cauzei justificative prevăzute de art. 21 din
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
Problema de drept ce a generat practica neunitară Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii, astfel cum rezultă din actul de sesizare al instanței de trimitere, s-a conturat în soluționarea, într-un mod diferit, a problemei incidenței Deciziei nr. 19/2011 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauzele care au ca obiect contestații împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar
DECIZIE nr. 10 din 25 mai 2015 referitoare la recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind incidenţa Deciziei nr. 19/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele care au ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010 , cu modificările şi completările ulterioare, prin care se soluţionează cererile de recalculare a drepturilor de pensie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263768_a_265097]
-
diferit asupra incidenței, în aceste cauze, a Deciziei nr. 19/2011 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii s-a conturat astfel: 3.1. Unele instanțe au reținut incidența acestei decizii, considerând fie că, față de dispozițiile art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv ale art. 330^7 alin. 4 din vechiul Cod de procedură civilă, dezlegarea problemelor prin
DECIZIE nr. 10 din 25 mai 2015 referitoare la recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind incidenţa Deciziei nr. 19/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele care au ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010 , cu modificările şi completările ulterioare, prin care se soluţionează cererile de recalculare a drepturilor de pensie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263768_a_265097]
-
României politica de coeziune trebuie să contribuie nu doar la reducerea disparităților regionale, ci și la atingerea obiectivelor de competitivitate a României. Rezultatele oferite de indicele de potențial competitiv (IPC) la nivel teritorial NUTS 3 (județean)*22) ne ajută să conturăm mai clar unele aspecte economice legate de diagnoza și de măsurarea performanței economice a unui teritoriu. Analiza repartiției acestor valori conduce către cel puțin două constatări: ────────── *22) IPC este un indice compozit calculat prin agregarea unor indicatori simpli derivați (PIB
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
a Națiunilor Unite în 1989 și ratificată de România în 1990; Declarația Conferinței Mondiale de la Jomtien (1990) referitoare la Educația pentru Toți; Declarația de la Salamanca (1994); Forumul Mondial al Educației pentru Toți; de la Dakar (2000). Cele mai recente documente care conturează cadrul conceptual unitar al educației incluzive și stabilesc direcții majore de acțiune în domeniul educației copiilor cu nevoi speciale sunt: ● Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2006 și ratificată în România
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
înregistrate la dosar note scrise și înscrisuri depuse de apelanta-contestatoare D.M., parte în Dosarul nr. 3.738/90/2013 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, referitoare la fondul cauzei. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 52. Opinia majoritară conturată prin soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești a fost în sensul că, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare se stabilesc în funcție de data nașterii asiguratului
DECIZIE nr. 22 din 29 iunie 2015 referitoare la sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30.398/3/2013 şi nr. 27.255/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 52, art. 53 şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265704_a_267033]
-
reținute în cuprinsul acestora. Referitor la aceste susțineri, Curtea observă că în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă a oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele
DECIZIE nr. 370 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (1) lit. a) şi b), art. 100 alin. (1) pct. 11 şi art. 102 alin. (1) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256256_a_257585]
-
obiect drepturi bănești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile criticate încalcă dreptul de proprietate reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestată, fără a acorda o despăgubire proporțională cu privarea de acest bun, precum și faptul că nu se conturează premisele modului în care, la încetarea amenințării pentru siguranța națională, cei vătămați vor putea recupera bunul de care au fost privați sau echivalentul lui valoric. Arată că, deși termenul de aplicabilitate a Legii nr. 118/2010 s-a împlinit la
DECIZIE nr. 861 din 18 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247383_a_248712]
-
primire. ... (3) Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă pot face plângere prin reprezentanții legali. ... (4) În cazuri de notorietate organele competente se pot sesiza din oficiu. ... (5) Dacă în cursul soluționării unei abateri se conturează elementele săvârșirii unei infracțiuni, organele competente au obligația de a sesiza organele de urmărire penală. Articolul 56 (1) Plângerea este considerată admisibilă dacă conține următoarele elemente: numele, prenumele, domiciliul petiționarului, elemente de identificare ale asistentului împotriva căruia se îndreaptă petiția
STATUTUL din 10 februarie 2009 (*actualizat*) Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248564_a_249893]
-
pct. 14 din lege. 2. Pentru a răspunde acestor critici este necesară stabilirea, mai întâi, a cadrului constituțional, legal și regulamentar referitor la Statutul deputaților și senatorilor, cu referire în mod particular la regimul incompatibilităților. 2.1. Reglementările constituționale care conturează acest cadru sunt cele prevăzute în art. 73 alin. (3) lit. c), potrivit cărora "Prin lege organică se reglementează [...] statutul deputaților și al senatorilor [...]", art. 65 alin. (2) lit. j) " Camerele își desfășoară lucrările și în ședințe comune, potrivit unui
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
ca fiind o formă de intrare, exemplele oferite în acest sens plasând acțiunea de intrare în legătură cu elemente precum componente hardware, date informatice, directoare etc. Cu toate acestea, nu s-ar putea susține că un acces la un sistem informatic se conturează atunci când agentul realizează o acțiune de intrare vizavi de o componentă hardware. O asemenea abordare denotă mai degrabă o incongruență logică, deoarece nu se poate imagina o ipoteză în care agentul să între într-o componentă hardware. Prin urmare, singura
DECIZIE nr. 15 din 14 octombrie 2013 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 , respectiv pentru interpretarea unitară a noţiunii de acces fără drept la un sistem informatic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
în abstracto ca fiind cea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 . Practic, analiza trebuie făcută în concreto, în funcție de starea de fapt a fiecărei spețe în parte. Este așadar posibil ca întreaga activitate a agentului să contureze intenția acestuia de a utiliza datele obținute prin utilizarea skimmerului în vederea clonării instrumentului de plată electronică, astfel încât reținerea art. 25 din Legea nr. 365/2002 nu este exclusă, ci doar necesită a fi analizată în funcție de circumstanțele speței supuse discuției. În
DECIZIE nr. 15 din 14 octombrie 2013 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 , respectiv pentru interpretarea unitară a noţiunii de acces fără drept la un sistem informatic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
în executare a hotărârii judecătorești a fost exprimat cu încălcarea dispozițiilor regulamentare, în cadrul unei proceduri informe.[...] În acest sens menționăm că deși conflictul juridic de natură constituțională nu beneficiază de o definiție constituțională, elementele care caracterizează această instituție au fost conturate de jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, potrivit instanței de contencios constituțional, conflictul juridic de natură constituțională presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
existența conflictului juridic de natură constituțională. Reprezentantul Senatului României, în completare, ține să precizeze că are informații cu privire la existența mai multor hotărâri judecătorești care dezleagă problema de drept care stă la baza pretinsului conflict juridic de natură constituțională, care tind să contureze a anumită practică unitară a instanțelor judecătorești în această materie. Or, cererea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii ar fi trebuit să țină seama de această practică judiciară, să vizeze apărarea independenței justiției, iar nu să acționeze în dezacord cu aceasta
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
caracteristicile populației, dar și cu mediile și modalitățile de acces la serviciile de televiziune. Capitolul II Obiective strategice Având în vedere necesitățile de dezvoltare a societății românești, precum și angajamentele asumate în cadrul organizațiilor internaționale în care România este parte, s-au conturat următoarele obiective fundamentale ale Strategiei privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național, denumită în continuare Strategia: 2.1. realizarea tranziției complete și efective de la serviciile de televiziune analogice terestre
STRATEGIE din 19 iunie 2013 privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252952_a_254281]
-
caracteristicile populației, dar și cu mediile și modalitățile de acces la serviciile de televiziune. Capitolul II Obiective strategice Având în vedere necesitățile de dezvoltare a societății românești, precum și angajamentele asumate în cadrul organizațiilor internaționale în care România este parte, s-au conturat următoarele obiective fundamentale ale Strategiei privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național, denumită în continuare Strategia: 2.1. realizarea tranziției complete și efective de la serviciile de televiziune analogice terestre
HOTĂRÂRE nr. 403 din 19 iunie 2013 pentru aprobarea Strategiei privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252951_a_254280]
-
reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, sub imperiul cărora partea interesată să nu fi obținut deja o reparație. A susținut că din verificarea jurisprudențială a rezultat o practică neunitară a instanțelor, conturându-se două mari orientări: - într-o primă orientare s-a apreciat că dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 , cu modificările și completările ulterioare, se referă exclusiv la imobile prin natura lor și la bunuri
DECIZIE nr. 6 din 15 aprilie 2013 privind recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la bunurile confiscate prin hotărâri de condamnare sau ca efect al măsurilor administrative cu caracter politic, ce pot fi restituite prin echivalent. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250984_a_252313]
-
Drepturilor Omului, precum și Avizul nr. 5 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenția Comitetului de Miniștri, referitor la regulile și practicile privind desemnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, apreciindu-se că instituția Consiliului Superior al Magistraturii întrunește cerințele conturate în aceste documente cu privire la selecția candidaților pentru funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind "singura autoritate independentă constituțional și funcțional, recunoscută ca reprezentând garanția independenței judecătorilor". Se susține, totodată, că preluarea atribuției de propunere a candidaților de către
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]