10,028 matches
-
îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se poate căpăta prin scuturarea crengilor. Acii care doresc a-și cumpăra sămânță bună de crin să vor pute adresa la Viena, la dughenile de semințe, unde vor afla bune, sănătoase și proaspete semințe de Boemia sau Styria, însă este de însămnat ca sămânța să nu se aducă pe apă cu vase de vapor, ci mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
semințe, unde vor afla bune, sănătoase și proaspete semințe de Boemia sau Styria, însă este de însămnat ca sămânța să nu se aducă pe apă cu vase de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii de crin de la Ceahlău, apoi sămânța, înainte de a se pune spre păstrare sau a se întrebuința, să se desfacă și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aninându-se la un loc deres, sau fiind mai multă câtime se poate așeza pe un pod de scânduri, însă trebuie adeseori să se întoarcă cu lopata spre a o feri de aprindere, de mucezire sau de putrezire. Sămânța de crin trăiește și este bună doi pân și trii ani. Fiind că dorita ispravă a sămănăturii crinilor atârnă de la bunătatea săminței, apoi pentru aceia cere trebuința ca, mai întăi, să ne încredințăm despre a ei bunătate. Despre aceasta ne putem încredința
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pod de scânduri, însă trebuie adeseori să se întoarcă cu lopata spre a o feri de aprindere, de mucezire sau de putrezire. Sămânța de crin trăiește și este bună doi pân și trii ani. Fiind că dorita ispravă a sămănăturii crinilor atârnă de la bunătatea săminței, apoi pentru aceia cere trebuința ca, mai întăi, să ne încredințăm despre a ei bunătate. Despre aceasta ne putem încredința oarece, tăind o câtime de semințe cu un cuțit ascuțit în giumătate și, deosebind pe acele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este bună; dacă au încolțit numai 50, apoi este de mijoc și dacă încolțesc numai 25, apoi este ră. În a doua și a tria întâmplare, trebuie câtimea seminței a se spori. Încă mai sus am arătat că pentru cultura crinului este potrivit un pământ alcătuit din lut, năsip și țărnă neagră, însă el crește îndeobștie în orice feli de pământ, până și în cel slab, unde pot crește și alte soiuri de brad și alți arbori frunzoși, precum: stejarul, fagul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
slab, unde pot crește și alte soiuri de brad și alți arbori frunzoși, precum: stejarul, fagul ș.a., numai poziția să nu fie pre umedă și stâncoasă. O neapărată condiție este ca locul de pădure ce are a se sămăna cu crini, înainte de sămănare, să se pregătească după cuviință. Această pregătire însă este feliurită, după cum vor fi însușirile acelui pământ și după cum vom voi a sămăna pe întregul sau numai oarecare părți și bucăți mici de loc. La sămănarea pe întregul, se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ocă de sămânță. Fiind că pentru sămănarea pe întregul a unui loc de pădure, pământul trebuie mai întăi a fi arat, care lucrare, în părți muntenoase nu se poate săvârși, apoi și pentru scumpetea seminței sfătuiesc a se face sămănăturile crinului numai în bucăți și părți mici de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă cu sapa în lățime de 8-14 palmace
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acest chip sămânța mai lesne răsare și mai bine crește. Deși natura, prin sămănarea de la sine, ni dă cea bună povățuire, când are a se face sămănătura, totuși această regulă la sămănarea după meșteșug face oarecare ecsepții (deosebire). Sămânța de crin încolțăște în curând și apoi fiind slobodă și fără de apărare în vremea brumelor de toamnă, lesne se poate strica, când din protivă, sămănându-se primăvara și urmând timp favorisitor, ar crește bine, odrasla ei pân la iarnă s-ar întări și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru că altmintrele pământul ar rămâne prea înfoiet și nu ar păstra îndestul de mult umezeala, din care pricină nu ar pute da copăceilor răsăriți trebuincioasa hrană; de asemine, iarna lesne ar putea degera și a stirpi răsadul <i>eșit. Colțurile crinilor răsar în 5 sau 6 săptămâni. Mai sigur și mai bine se poate urma cultura crinilor deacă sămânța lor se va sămăna în răsadnițe înadins pregătite, în apropierea locului unde au a se răsădi. Acele răsadnițe sau shoale de copaci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care pricină nu ar pute da copăceilor răsăriți trebuincioasa hrană; de asemine, iarna lesne ar putea degera și a stirpi răsadul <i>eșit. Colțurile crinilor răsar în 5 sau 6 săptămâni. Mai sigur și mai bine se poate urma cultura crinilor deacă sămânța lor se va sămăna în răsadnițe înadins pregătite, în apropierea locului unde au a se răsădi. Acele răsadnițe sau shoale de copaci, îndată după răsărire și pân la al patrălea sau al cincilea an, să se ție curate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
feri rădăcinile de uscăciune. La răsădire, mai este de luat în băgare de samă ca rădăcinile copăceilor să se întindă deopotrivă în toate părțile și să se acopere cu pământ bun și moale. Se înțelege că asemine meșteșugite împlământări de crini tineri trebuie să fie bine păzite de vite și, mai ales, de stricătoarele capre 1. 2 Relație despre cercetările geognostice în Moldova, "Spicuitorul moldo-român". Jurnal științific, literar și industrial, iulie-septembrie, Iași, la Institutul Albinei, 1841, pp. 17-35 Geognosticile cercetări care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Emil Brumaru Cît de puțin m-am priceput să te iubesc! A trebuit chiar îngerul de pază Într-un desiș cu fragi să-l priponesc, Cînd roua dă în clocot, crini necheză Și fluturi freli înnebunesc în aer, Brusc aruncîndu-se în cîte un izvor Pe prundul căruia, subțiri, raze se-ncaier ; Însăși lumina grea e un amor În zori de zi, în dup-amiezi, în seară, Ce-și caută plantele lungi
Cît de puțin m-am priceput să te iubesc... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8511_a_9836]
-
de tine cînd semeni cu un regesc cimitir Ca și cum aș fi semnul egal între viață și povară Ca și cum n-ar fi permisă călătoria în trăsuri pentru pasărea paradisului Ca și cum ziua fulguie funingine din cruciadele în care am murit iar noaptea crini evadați din "Le Bois sacré" a lui Denis Ca și cum aș fi fagurele în care toamna adună miere din "Le Buisson" pictat de Van Gogh Ca și cum aș fi făcută ferfeniță de foarfeca picioarelor Ca și cum aș descifra cartea scrisă cu vîrful salciei
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
unor teme mitologice precum în cazul tabloului Căsătoria sfântului Gheorghe și a prințesei Sabra (1857) ca și în cazul picturii Ecce Ancilla Domini (1850) unde invazia albului dematerializează, creând o atmosferă ireală, potențată de faptul că îngerul care-i aduce crinul, însoțit de Sfântul Duh preschimbat în porumbel, pare să leviteze deasupra podelei. Temele morbide nu lipsesc din pictura sa, care dobândește o tensiune tragică, urmare a sinuciderii primei sale soții, Elizabeth Siddal, în 1862, din cauza unei supradoze de laudanum, eveniment
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și crizantemelor, bujorilor, florilor de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler sunt inserate obiecte decorative japoneze, evocând astfel discret o modă și un gust pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic contrastează cu obscuritatea frescei din fundal, menită unui rol decorativ. Este o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul simbolismului, pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să ai de servi steluțele mele, și să fii însuți pătruns de lumină ca o stea strălucitoare. Atunci auzi doina lor. Doina răsună atât de dulce și ca din depărtare mare. Iar ele întindeau spre dânsul brațele lor, albe ca crinul. "Flăcău frumos! Fii al meu! Fii al meu! "Vino cu mine!" Așa se auzia din toate părțile. Ionel însă clătea numai din cap " Nu ne urî!" strigă una. Noi vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
domnul Pallady ceea ce se întâmplă cu bestialitatea, care, îmbrăcată împărătește episcopal, evocă senzații libidinoase și năravuri. Se cunoaște că femeile domnului Pallady ar putea scoborî prea bine din cadrul lor în lume; cu bumbul țâței sâmburiu ca ametistele, cu floarea de crin ridicată către șolduri, concavitatea diafană a pântecului modelat frumos, proeminențele pieptului, n-ar isca nici pofte, nici trivial. Ar fi salutate aceste femei ca niște doamne auguste, care s-ar îndrepta, tinere și albe, cu părul bronzat și buza puțin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
s-ar îndrepta, tinere și albe, cu părul bronzat și buza puțin trandafirie, către biserică sau cimitir. Sunt lacrimi reținute în ochii plecați spre nuditate, și un dor mai mult monastic și mai mult feciorie în piepturile afectate de un crin sau iris"373. În cadrul esteticii decadente, lui Venus îi ia locul Venera. Prin raport cu nudul lui Pallady, o anumită similutidine, comandată nu de o directă influență, ci de o echivalență simbolică, o găsim într-un tablou mai puțin cunoscut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
are fața întoarsă în semiprofil către aceste flori. Există cu rol decorativ și un fel de tiv floral amplasat la nivelul superior al unei draperii-cortine care blochează aproape 4/5 din fundal, unde la limita vizibilității se pot observa niște crini, într-un colț. Opțiunea lui Khnopff scoate în evidență calele, flori pretențioase, cu o sugestie carnală. În ciuda grației, a albului veșmântului și a decorului-cadru, persistă o ambiguitate în ce o privește pe această femeie, care împiedică încadrarea ei în tipologie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sus a corpului este îmbrăcată într-o platoșă, în schimb, partea de jos se aseamănă unei rochii. Partea mediană este subliniată de un cordon-centură legat într-un nod feminin prelungit cu un fel de eșarfă. Două flori, probabil de crin, marchează acest nod decorativ. Animus și anima se află într-o armonie deplină în această ființă, a cărei indeterminare sexuală este fondatoare pentru natura sa celestă. Ca majoritatea pictorilor simboliști, Khnopff a reușit să pună în scenă o enigmă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modern este cea a intelectualizării senzualității și informării culturale a erosului, de aici o nouă viziune "domestică" sau, mai precis, domesticită asupra femeii moderne. În perioada în care Octav Băncilă se află sub influența Secession-ului și simbolismului german pictează Crinii, Bachus, Visătorul, "alegorii depărtate de realitate". Între crini, intitulat și Melancolie (între 1895-1897), poartă amprenta simbolismului, expresia femeii se nuanțează prin reverie și prin rama florală, aerul melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culturale a erosului, de aici o nouă viziune "domestică" sau, mai precis, domesticită asupra femeii moderne. În perioada în care Octav Băncilă se află sub influența Secession-ului și simbolismului german pictează Crinii, Bachus, Visătorul, "alegorii depărtate de realitate". Între crini, intitulat și Melancolie (între 1895-1897), poartă amprenta simbolismului, expresia femeii se nuanțează prin reverie și prin rama florală, aerul melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată, florile care constituie clasica ramă simbolistă din care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cel mai pur academism este caracteristic pentru o bună parte dintre pictorii români, precum Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu. Etienne Azambre este ilustrativ pentru un anumit tip de simbolism pe filiera tematicii religioase cu influențe prerafaelite, precum în Fecioara cu crini (1893). Dacă pe Azambre, Seon și Luce, Bogdan-Pitești îi cunoștea prin intermediul saloanelor rozacruceene ale lui Péladan, Rochegrosse expunea constant la saloanele din Paris între 1883 și 1901, iar Bogdan-Pitești îl descoperea probabil acolo. Seon reprezintă o anumită direcție simbolistă, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un contrapunct dramatic scenei exaltante de mai sus. Poezia care servește de libret imaginii relevă dimensiunea sa simbolic-rituală. "Sunt Adonai, la viață întors din Iaduri iară!... / Astarte, trup de spume, pe cari s-au fost prelins / Petalele de roze și crini, felina fiară/ Te chiamă-n al meu strigăt de patimă aprins. -/ La sâni de fericire, Iluzia m-ascunde!... Din lut și Vis, forma-vom sublimi, un mitic grup! / Resfiră-mi peste frunte noptosul păr în unde, / Iar doliu morții mele, îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]