9,140 matches
-
ritm de una, apoi de patru pe zi timp de zece luni și a fost recent recompensat cu premiul France-Culture-Télérama. Tel quel-ist de tînăr, avid așadar de o literatură care se scrie În vreme ce se admiră scriindu-se, Înzestrat cu o curiozitate culturală alternativă, cu un simț bine exploatat al morbidului, animat de crezul Într-o literatură a Părții blestemate, după un celebru titlu al lui Georges Bataille, Régis Jauffret rămâne marcat, mai mult poate decât orice, de acea gândire rizomatică a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
l’aimais prezintă două avantaje: conține deicticul narcisic Je și păstrează ambiguitatea asupra genului complementului direct. Nu e vorba despre un roman subcultural, departe de mine asemenea prezumție. Avem de-a face cu un text literar „după rețetă”: subiectul excită curiozitatea și sensibilitatea cititorului: femeie divorțată, socru suspect de prevenitor, adulter. Romanul ridică două probleme - 1. Ești căsătorit și te Îndrăgostești de altcineva: ce faci? și 2. Ești părăsit, te simți distrus: iar, ce faci? - și oferă două soluții: 1. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
italian, liniile drepte chinezești se arcuiesc la căldura soarelui mediteranean - cartea se Încheie cu plînsetul Mariei - după Înmormîntarea tatălui - În mare. O altă, ultimă eliberare. Eric Chevillard Timid dar orgolios, Eric Chevillard s-a bucurat din plin de copilăria avută. Curiozitatea pentru ceea ce mitul, preistoria, natura, puteau semnifica unui copil, pentru tot ceea ce dă strălucire imaginii unei lumi de jucărie (animale exotice, insecte, piramide), vor contribui la Îmbogățirea butaforiilor sale romanești cu recuzite ce țin de zoologie, de fantastic, de SF
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
rezultate din circumscrierea figurilor lui Thomas Pilaster și a poetului Marson unui același spațiu mental (din ultimul roman L’Oeuvre posthume de Thomas Pilaster - Opera postumă a lui Thomas Pilaster, 1999) sunt niște excentrici care mobilizează, pe de o parte, curiozitatea infantilă dar și bagajul intelectual al cititorului, pe de alta, din partea scriitorului, circumvoluțiuni stilistice și retorice șlefuite cu rafinament și scurtcircuitate intempestiv de un grăunte de nebunie "dulce, inventivă, care ar fi ca o Înstăpânire a imaginației asupra realului" (interviu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fie, astăzi, o disciplină de studiu școlar, a fortiori universitar? Aici există două tipuri de răspuns standard: 1. Literatura trebuie să fie predată pentru că studiul ei deschide accesul la bogății spirituale imposibil de dobîndit altfel, educă sufletul și sensibilitatea, satisface curiozitatea istorică, ajută la Înțelegerea mecanismelor psihice ale fiecăruia dintre noi, pătrunde În adîncimea unei limbi naționale al cărei spirit Îl putem În felul acesta Înțelege mai bine. Literatura reprezintă În cel mai Înalt grad cultura modernă: texte la Înțelegerea cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
oglindire care îngheață,/ și-aștept să plece cel ce se uită." Umilința, îngenuncherea omului sunt combătute: "Să nu cumva mergând așa/ cu capetele jos/ să vă loviți cu frunțile/ de spânzuratele picioare-ale lui Isus/ și să le ocoliți/ nemaiavând nici curiozitatea/ de-a ști ce trup și cap se află sus,/ cine e posesorul lor,/ pe crucea trudei voastre,/ frații mei fără scăpare." Deși noroiul dăinuie ca un simbol al degradării, cuvintele sunt pline de noroi, porcii poartă nămolul veacului pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu mine ca un tată. Recunosc, avea și vârsta... Serile treceam pe la el pe la cabinet ca să aflu cum merge procesul și să-i mai ofer detalii folositoare, apoi stăteam la taclale; mă tot trăgea de limbă, la început plin de curiozitate, transformată odată cu trecerea timpului într-o afecțiune pe care nici măcar nu încerca să o ascundă: cum merge treaba la serviciu, ce mănânc, cât dorm, ce aștept de la viață, ce fac pentru a-mi îndeplini visele, chestiuni din acestea extrem de personale
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Cațavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților", prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document? Trahanache: Ai puțintică răbdare! Să vezi... M-am gândit: să nu mă duc... să mă duc... să nu mă duc... ia, numai de curiozitate, să mă duc, să văz ce moft mai e și ăsta. Mă îmbrac degrabă, Fănică, și mă duc. Tipătescu: La Cațavencu? Trahanache: Stăi, să vezi... la Cațavencu. Cum intru se scoală cu respect și mă poftește pe fotel. "Venerabile"-n
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
s-o duci într-un chef!... Tipătescu: (răpezindu-se și apucându-l cu amândouă mâinile de gât) Mizerabile! Cetățeanul: Nu mă zgudui (sughite) că amețesc... Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem. Cetățeanul: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț! Pe la spate, d. Cațavencu dă să mi-o ia. Tipătescu: Și (desperat) ți-a luat-o? Zoe: (același joc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Eu Îl doresc pe celălalt, eu am nevoie de El, pentru că nu pot fi singur. Între un Eu și un Tu este o permanentă relație de atracție sau de respingere, care are la bază o dorință sau o repulsie, o curiozitate sau un interes etc. Dacă relația interumană este, din punct de vedere psihomoral, o dorință, Înseamnă că orice dorință este expresia unei nevoia mea de celălalt, sau, cum spune J.P. Sartre, „dorința este dată de lipsa ființei”. Dorința mea este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dar și sentimente interioare de ordin moral: milă, rușine, teamă, neliniște, Încredere, ajutor, compasiune, ură, repulsie etc. Faptul de „a-fi-privit” mă face, În mod firesc, să mă Întreb: cum sunt Eu văzut de alții? Această Întrebare Îmi stârnește atât o curiozitate, cât și o neliniște interioară. Aici trebuie făcută diferența dintre două atitudini, și anume: - „a-fi-privit-de-alții”, independent de voința ta; - „a-te-expune-privirii-celorlalți” sau „a-dori-să-fii-privit-de-ceilalți”, ca atitudine demonstrativ-histrionică. În primul caz, ești privit, În cel de-al doilea, tu ești cel care cauți
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
altruist al educatorului și psihoterapeutului; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a sonda și de a descoperi necunoscutul, depășind realitatea imediată, actuală este caracteristică tipului pasional al aventurierului care e Într-o căutare permanentă, mânată de curiozitatea necunoscutului; dă nevoia de schimbare, de răsturnare a ordinii, mergând până la conflicte sau confruntări violente care neagă orice valoare și orice fel de sistem formal ce se opune tendințelor acestora, este caracteristică tipului egoist al revoluționarului utopic. Vom Încerca În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
spectator”, format din cei care „privesc” și „comentează” spectacolul. Trebuie menționat faptul că „scenariile psihologice” când se desfășoară În spațiul public, În „decorul cetății”, exercită o atracție puternică asupra celorlalți care nu sunt implicați În acest spectacol. Atracția vine din „curiozitatea”, dar și din „plăcerea colectivă” de „a vedea”. Acest fapt de „a vedea” nu este Însă niciodată pasiv. El este o formă de „coparticipare”, de „descărcare pulsională colectivă”, În care fiecare dintre „spectatori” se „identifică” cu unul dintre factorii” scenariului
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fi de origini diferite. O aceeași motivație psihologică și morală le este comună: tentația. Tentația este sursa Înșelătoare a Răului: „et ne inducas nos in tentationem, sed libera nos a malo” (Matei, Ev., VI, 13-14Ă. Tentația este ispita, dorința și curiozitatea de „a vedea”, de „a face” tot ceea ce este oprit, interzis. Tentația este ceea ce mă atrage prin necunoscutul ei. Dar orice ispită sfârșește prin a mă „Închide”, obligându-mă să-mi asum responsabilitatea pentru consecința actelor mele. Consecința tentației este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dispărut Romulus n-a dus la obliterarea numelui său în memoria colectivă, ci a făcut doar ca în locul unei explicații veritabile să se substituie zvonul și legenda. Tînărul Bacovia își dorea și el o atare moarte, care să sporească interesul, curiozitatea în jurul său. O afirmă apăsat în încheierea poeziei sale: „Cuprins de o furtună,/ Pierdut să dispar/ Prin codrii Bacăului...” Setea sa de extincție nu e și sete de anonimat. Acesta nu era pe placul său, deși uneori lasă să se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
locul cel mai frecventat dintr-un oraș de contemporanii lui Bacovia. Acest lucru se întîmpla și la Bacău. Duminicile, sărbătorile, joile (zile libere pentru servitorime), toate drumurile duceau la ea. Cei ce ieșeau să se plimbe „pe centru”, treceau, din curiozitate și pe acolo. A nu o face echivala cu o frustrare. Populația orașului fiind din ce în ce mai numeroasă, iar grădina dintre cele mici (50 de prăjini, spune un autor), în timpul promenadelor se produceau, inevitabil, înghesuieli, rumoare, cîteodată certuri și îmbrînceli. Scurte și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
galbene [i-] au fost inspirate de priveliștile din grădina publică”12), dar asta nu înseamnă că-și fixase acolo „masa de lucru”. Scria sub salcie? Să scrii într-o grădină publică (într-un parc) e suspect, devii - vrînd-nevrînd - obiect de curiozitate. Cert, lua „note”, ceea ce e altceva: reținea un „vers dat”, o imagine, în momentele scurte și rare de inspirație. în rest, în grădina publică, datorită prezenței oamenilor și lucrurilor din jur, starea sa sufletească era adesea cea pe care o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trimise spini/ Spînzuratul vînăt ca o floare,/Și cu limba amenințătoare/ își strănută sufletul, deplin”.3) Grav în toate, Bacovia s-a angajat cu maximă seriozitate în „jocurile” de acest gen, iar faptul a lăsat urme asupra sa. „Princese” între curiozități, poemul „Panoramă” o cuprinde și pe aceasta: „în racle de sticlă - princese/ Oftau, în dantele, mecanic”1). Fiecare înțelege că e vorba de niște vitrine cu păpuși animate de un mecanism invizibil. Dar de ce „princese” și nu „prințese”? Nu cumva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
La cea a unui copil de comerciant - doi comercianți. Și așa mai departe. în plus, evreii își păstrează reflexele de tip ghetou, evitînd metisajele. Dar dincolo de toate acestea există și o nevoie de comunicare între etnii, un „comerț” reciproc, o curiozitate față de oameni și de lucruri, ce depășește atît interesele, cît și barierele prejudecăților. în „Proză”, Bacovia e, în egală măsură, sarcastic și compătimitor: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în „Proză”, nu mai aparținea categoriei „locurilor unde nu se întîmplă nimic”. Cu toate acestea, în mod paradoxal, el e mai puțin pregnant decît celălalt. De ce? Pentru că Bacăul poetului a devenit treptat un „oraș istoric”, un „oraș dispărut”, stimulator pentru curiozitate, pe care, în ciuda imaginii dezagreabile, îl cauți cu atît mai asiduu, cu cît contrastele lui cu orașul de mai tîrziu (pînă la cel contemporan) sînt mai mari. Fascinația luxului Impresia aproape generală e că Bacovia a fost un scriitor al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tablouri” („Verset divalgat”), „vitrină” („Amurgul licărește pe-orașul de vitrine-” - „Note de toamnă”) etc. Un lucru ar mai fi de observat: voluptatea cu care Bacovia percepe tot ceea ce e „fin” și „teza” sa că „luxul” e un atribut al orașului. Curiozități financiare „Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cîndva,/ Tîrziu, în geamul tău, încet, cu o monedă voi suna”. Aproape la fiecare lectură a acestor versuri din “Nervi de toamnă” (La toamnă, cînd frunza va îngălbeni)1), curiozitatea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Curiozități financiare „Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cîndva,/ Tîrziu, în geamul tău, încet, cu o monedă voi suna”. Aproape la fiecare lectură a acestor versuri din “Nervi de toamnă” (La toamnă, cînd frunza va îngălbeni)1), curiozitatea mă împinge să mă întreb ce fel de monedă va fi fost aceea. De regulă, cei mai mulți dintre cititori trec destul de repede peste informațiile privitoare la bani, deși în ele se cuprinde o bună parte din viața unei epoci. Ne gîndim
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
animal” e acela de impuls formidabil, irațional. Cimitirul „Vagabondînd, într-un amurg blond,/ Am dat de-ale cimitirului porți-”1) Lucrez cu tineri, dar n-am auzit pe vreunul dintre ei că vizitează cimitirele. în ultimele decenii, acest gen de curiozitate romantică pare să fi dispărut. Ea mai exista încă în studenția mea, cînd unii dintre colegi, de mînă cu iubitele, se plimbau prin „Eternitatea” ieșeană aproape tot atît de des ca și prin parcul Copou. Tinerii din generațiile anterioare o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
citindu-și de pe o foaie mototolită cuvîntul de mulțumire; Bacovia contemplat de Mihu Dragomir și, probabil, de întreaga asistență; Bacovia - cap mare, profil scobit de bătrînețe, privire nesigură, jenată, gît nefiresc de subțire, trup gîrbovit, brațe vlăguite. Secvența aceasta răsplătește curiozitatea noastră, a celor care, tineri sau mai puțin tineri, doream să știm cum arăta poetul. Toate componentele filmului sînt reușite și atent echilibrate: imaginea (Liviu Georgescu, Romeo Chiriac) are o apreciabilă claritate și adîncime, iar ilustrația muzicală, alcătuită de Andrei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
4. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 92-93. 5. Opere, p. 177. 6. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 108-109. 7. Opere, p. 20. 8. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 121 9. Opere, p. 304. 10. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 101. Curiozități financiare 1. Opere, p. 55. Bacovia vorbește uneori „tehnic” despre bani („într-un dulap dădu peste niște hîrtie monetă, necesară prezentului” - p. 349), ca preocupare curentă, dar și, alteori, sarcastic, cu repulsie, dezgustat că mercantilismul s-a extins și asupra
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]