8,894 matches
-
ne-a f]cut altruiști. Subliniez un aspect menționat anterior, si anume c] oamenii nu încearc] s] obțin] tot ceea ce se poate unul de la altul, mimând amabilitatea. Mai degrab], în viziunea oric]rui evoluționist, se obțin adesea rezultate mai bune dac] suntem înșelați de latura biologic] - aceasta fiind situația în leg]tur] cu cooperarea (Trivers, 1976). Consider]m c] ar trebui s]-i ajut]m pe ceilalti și c] avem obligații fâț] de ei, întrucât aceasta ține de interesul nostru biologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dovezi în acest sens. De pild], s-au f]cut și se fac studii detaliate asupra rudelor noastre apropiate, gorilele și cimpanzeii (de Wall, 1982; Goodall, 1986). Studiile sugereaz] c] aceste animale se bazeaz] foarte mult pe acte altruiste (sau, dac] preferați, întrucât nu au limbaj articulat, acte protoaltruiste). De asemenea, studiile efectuate asupra oamenilor indic] o uniformitate a credințelor morale, care exist] în ciuda variațiilor culturale și este înn]scut] mai degrab] decât dobândit] (van der Berghe, 1979). F]r] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Întrebarea care se pune nu mai este: „Ce ar trebui s] facem?”, ci: „Ce credem c] ar trebui s] facem?” (mulțumit] laturii noastre biologice). Ținând cont de acest lucru (la care vom mai reveni), r]spunsurile vin prompt. Mai mult, dac] accept]m latura biologic], chiar și de dragul discuției, probabil c] ele nu sunt foarte surprinz]toare. Speciile de animale a c]ror evoluție a fost schițat] vor fi animale care lucreaz] împreun], în mod sigur într-un scop biologic ultim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] modul lor de comportament este corect și adecvat. Astfel, din unele puncte de vedere, aceasta pare, în mod remarcabil, o situație în care animalele au încheiat un fel de contract social (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Într-adev]r, dac] ne gândim la unele versiuni ale teoriei contractului social, în special la versiuni moderne precum cea a lui John Rawls, scenariul evoluționist menționat anterior se potrivește foarte bine. Cu alte cuvinte, avem un contract social, ins] nu unul care a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le oferim cu d]rnicie mai întâi copiilor noștri și apoi celor din vecin]țațe, a sugera c] tot timpul consider]m c] ne purt]m într-un mod imoral și necuviincios înseamn] a duce o tez] filosofic] la extrem. Dac] s-ar afla c] donez 90% din venitul meu unei instituții de caritate precum Oxfam, în timp ce copiii mei sunt nevoiți s] ia masa la cantină gratuit] a Armatei Salv]rii, e puțin probabil s] m] considerați un candidat la sfințenie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și nevoie de argumente logice. Cum r]mane cu obiecția potrivit c]reia, deși procesul evolutiv ar fi imprimat un mod de gândire moral, acest lucru nu neag] faptul c] exist] totuși o bâz] obiectiv] a moralei? La urma urmei, dac] lu]m o analogie la îndemân], este puțin probabil că organele noastre de simt evoluate s] ne fac] s] conștientiz]m apropierea unui tren, dac] trenul nu se apropie cu adev]rât de noi (Nozick, 1981, face aceast] obiecție). Replică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru nu neag] faptul c] exist] totuși o bâz] obiectiv] a moralei? La urma urmei, dac] lu]m o analogie la îndemân], este puțin probabil că organele noastre de simt evoluate s] ne fac] s] conștientiz]m apropierea unui tren, dac] trenul nu se apropie cu adev]rât de noi (Nozick, 1981, face aceast] obiecție). Replică adeptului eticii evoluționiste este c] morală nu se aseam]n] cu trenurile. Dac] vrem s] cooper]m mai bine prin adoptarea unei poziții opuse a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de simt evoluate s] ne fac] s] conștientiz]m apropierea unui tren, dac] trenul nu se apropie cu adev]rât de noi (Nozick, 1981, face aceast] obiecție). Replică adeptului eticii evoluționiste este c] morală nu se aseam]n] cu trenurile. Dac] vrem s] cooper]m mai bine prin adoptarea unei poziții opuse a ceea ce se înțelege prin moral], atunci s] fie așa. S] facem un exercițiu de gandire. S] presupunem c] procesul evolutiv ne-a f]cut s] credem c] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m faptul c] ceilalți gândeau același lucru despre noi. Urmând exemplul R]zboiului Rece din anii ’50, putem ajunge la o alianț] de cooperare instabil], asem]n]toare st]rii noastre prezente, cu o bâz] diferit]. Dar cine poate spune dac] avem dreptate în mod absolut și dac] lumea noastr] bazat] pe principii opuse este total greșit]? Nu exist] o garanție a faptului c] procesul evolutiv ne-a imprimat un anumit mod de a gândi, care, întâmpl]tor, ține de sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este impus] de c]tre predecesori și poate fi, în principiu, modificat]. Dovadă o reprezint] marile schimb]ri petrecute în jocul de crichet în ultimii treizeci de ani.) R]spunsul este simplu și vine în sprijinul punctului de vedere evoluționist. Dac] am recunoaște c] morală nu este decât un epifenomen al laturii noastre biologice, am înceta s] mai credem în ea și nu ne-am mai ghida dup] regulile ei. De aceea, chiar forțele puternice care ne fac s] cooper]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ține de a o considera obiectiv]. În cuvintele regretatului John Mackie, suntem îndemnați s] d]m moralei un caracter obiectiv, considerând c] ea ne este impus] și c] nu ține de liberul arbitru (Mackie, 1979). Astfel, ne supunem regulilor ei. Dac] atunci cand interacționez cu cineva îmi dau seama c] pot s] renunț la înțelegere pur și simplu în condițiile în care doresc, voi face acest lucru imediat ce va fi nevoie. Ins], dac] cred c] regulile morale sunt obligatorii - și chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberul arbitru (Mackie, 1979). Astfel, ne supunem regulilor ei. Dac] atunci cand interacționez cu cineva îmi dau seama c] pot s] renunț la înțelegere pur și simplu în condițiile în care doresc, voi face acest lucru imediat ce va fi nevoie. Ins], dac] cred c] regulile morale sunt obligatorii - și chiar și faptul c] pot s] îi recunosc temelia nu antreneaz] o modificare a st]rilor psihologice pe care le am - sunt îndemnat s] continui relația într-o manier] moral]. (Evident, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pretinde c] suntem întotdeauna morali. Ideea este c] putem alege s] fim său s] nu fim morali. În ceea ce privește credințele pe care le avem, nu se pune problema de alegere. Pot decide s] fur sau nu fur. Ins] nu pot decide dac] este corect sau nu s] furi.) Pe scurt, atunci când persoane precum G.E. Moore susțineau c] morală nu este un fenomen natural, ele identificau în mod corect un aspect important din experiența noastr] în ceea ce privește morală. Aceasta nu ține de alegerea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apeleaz] deloc la moral]? Respingerea marxist] a moralei începe totuși cu Marx însuși. Și eu voi susține c] este un punct de vedere ușor de ap]rât, o consecinț] natural], dup] cum spune Marx, a concepției materialiste asupra istoriei. Chiar dac] nu accept]m celelalte puncte de vedere ale lui Marx, atacul s]u asupra moralei ridic] probleme semnificative privind felul în care ar trebui s] percepem morală. îi. Antimoralismul lui Marx Marx nu prea vorbește despre problemele care îi intereseaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natură bun]st]rii și a împlinirii umane. Judec]ți despre ceea ce este bine pentru oameni, despre ce ceea este în interesul lor, sunt cu sigurant] „judec]ți de valoare”, dar nu sunt neap]rât judec]ți morale, deoarece chiar dac] nu îmi pas] deloc de moral], aș putea s] fiu totuși interesat de promovarea intereselor și bun]st]rii mele personale și a altora de care imi pas]. Ar fi în întregime potrivit pentru Marx s] resping] morală și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu la alții; dar aceasta este totuși explicația corect]. Ei nu acționeaz] cu intenția de a promova interesele unei clase sociale că opuse altora, ci acționeaz] direct, si câteodat] numai fiindc] într-adev]r nu au o asemenea intenție. Pentru c] dac] ar știi cu adev]rât ce fac, s-ar putea s] nu mai continue. v. Ideologia că lips] de libertate Atitudinea marxist] fâț] de falsă conștiinț] reprezentat] de ideologie este considerat] o form] de lips] de libertate. La nivelul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întâlnim în urm]rirea scopurilor noastre obstacole externe, cum ar fi grațiile închisorii sau amenințarea violenței. Mergând mai departe, vom putea, de asemenea, recunoaște obstacole interne (cum ar fi dorințele impulsive și incapacit]țile) ca elemente distructive ale libert]ții. Dac] mergem și mai departe, putem vedea c] ignoranța este o lips] de libertate, ca atunci cand intențiile noastre sunt formate f]r] a cunoaște corect modul în care acțiunile noastre afecteaz] rezultatele de care ne pas] sau f]r] a avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este disponibil din punct de vedere social datorit] intereselor clasei pe care o servește și acțiunile mele sunt motivate de aceasta, atunci sunt cu adev]rât liber când întreprind aceste acțiuni și aleg aceste acțiuni în lumina acelei înțelegeri. Dar dac] sistemul de idei inhib] o asemenea înțelegere prin ascunderea sau falsificarea rolului jucat de interesele clasei, atunci el distruge transparență acțiunii celor care acționeaz] pe baza lui și le submineaz] libertatea. Transparență acțiunii nu este numai o valoare teoretic]. Cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idei inhib] o asemenea înțelegere prin ascunderea sau falsificarea rolului jucat de interesele clasei, atunci el distruge transparență acțiunii celor care acționeaz] pe baza lui și le submineaz] libertatea. Transparență acțiunii nu este numai o valoare teoretic]. Cunoașterea este subversiv]: dac] am inteles clar bazele sociale și semnificația a ceea ce facem, n-o s] conținu]m s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este subversiv]: dac] am inteles clar bazele sociale și semnificația a ceea ce facem, n-o s] conținu]m s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are dreptate, atunci stabilitatea tuturor societ]ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți la locul lor numai dac] ideile lor despre locul acesta sunt bine ascunse; și sistemul ar putea fi amenințat chiar dac] exploatatorii au idei extrem de corecte despre relațiile de care ei profit] pe seama altora. Clasele revoluționare pot obține mai usor sprijinul altor clase, si chiar și acela al propriilor lor membri, dac] prezin] interesele clasei lor într-o form] glorificat]. Ideologia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine ascunse; și sistemul ar putea fi amenințat chiar dac] exploatatorii au idei extrem de corecte despre relațiile de care ei profit] pe seama altora. Clasele revoluționare pot obține mai usor sprijinul altor clase, si chiar și acela al propriilor lor membri, dac] prezin] interesele clasei lor într-o form] glorificat]. Ideologia nu este un fenomen marginal, ci este fundamental pentru întreaga viat] social] în felul în care ea a existat pan] ast]zi. vi. Morală că ideologie În lumina acestui lucru, n-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideologice. Morală este un sistem de idei care interpreteaz] și regleaz] comportamentul oamenilor în moduri fundamentale pentru funcționarea oric]rei clase sociale. Ea are și potențialul de a-i motiva pe oameni s] fac] schimb]ri sociale pe scar] larg]. Dac] istoria societ]ților este în principal o istorie a exploat]rii și a luptei de clas], atunci este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în felul acesta, dar putem crede c] atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c] materialismul istoric este adev]rât. Unele percepții morale (că și respectul minim pentru viețile și interesele altora) par imposibil de influențat de c]tre clas], dar aparent aparțin unui posibil cod moral, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre clas], dar aparent aparțin unui posibil cod moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]