9,278 matches
-
iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Aici a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Tot la îndemnul lui Daniil Sihastrul, Ștefan cel Mare construiește Mănăstirea Putna în anul 1466. După sfințirea în 1470 a acestui lăcaș, se retrage la Voroneț, pe malul pârâului Voroneț
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Voroneț îl vizitează din nou Ștefan cel Mare, după înfrângerea de la Războieni din 1476, cerându-i sfatul. Daniil Sihastrul l-a sfătuit să continue luptele cu turcii, prevăzând că va birui, ceea ce s-a și întâmplat. În amintirea acestei victorii, domnitorul a construit în anul 1488 Mănăstirea Voroneț. După sfințirea mănăstirii, Daniil se mută de la chilie în mănăstire. Aici își petrece ultima parte a vieții, fiind ales ca egumen al mănăstirii. A decedat în anul 1496 și a fost înmormântat în
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
duhovnicești. Despre Daniil Sihastrul a auzit și tânărul Ștefan, fiul fostului voievod Bogdan al II-lea. El a venit aici în jurul anului 1451, după uciderea tatălui său la Reuseni, iar pustnicul Daniil i-a prezis că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Ajuns domnitor, Ștefan cel Mare a construit în anul 1466 Mănăstirea Putna, în apropierea chiliei lui Daniil Sihastrul. După sfințirea în 1470 a bisericii Mănăstirii Putna, sihastrul Daniil s-a
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Bogdan al II-lea. El a venit aici în jurul anului 1451, după uciderea tatălui său la Reuseni, iar pustnicul Daniil i-a prezis că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Ajuns domnitor, Ștefan cel Mare a construit în anul 1466 Mănăstirea Putna, în apropierea chiliei lui Daniil Sihastrul. După sfințirea în 1470 a bisericii Mănăstirii Putna, sihastrul Daniil s-a retras în pădurea de pe malul râului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde și-
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Sf. Gheorghe" din Costâna a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 242, având codul de clasificare . Prima atestare a unei biserici la Costâna este în uricul din 15 martie 1490, prin care domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) i-a întărit Episcopiei Rădăuților 50 de biserici cu preoți dintre care 44 biserici din Ținutul Sucevei și 6 din Ținutul Cernăuțiului, printre care și ""biserica cu preotul la Gura Costânei"". După anexarea nordului Moldovei (Bucovina
Biserica Sfântul Gheorghe din Costâna () [Corola-website/Science/321459_a_322788]
-
fost primul pas către începerea procesului de modernizare a statului roman și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia și societatea de tip feudale. Legea rurală a fost sancționată și promulgată la 14 /25 august 1864. Atunci, Domnitorul proclama: Țăranii au fost eliberați de sarcinile feudale precum claca, dijma sau podvezile și desființa monopolurile feudale din interiorul satelor. Loturile au fost distribuite în funcție de numărul de vite deținute. Țăranii urmau totuși să răscumpere terenurile și să achite anual o
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
și nu puteau fi vândute (înstrainate) timp de 30 de ani decât către comună sau către vreun alt sătean. Dezbaterile înverșunate în privința proiectului de reformă agrară propus de conservatori și adoptat de majoritate din vara anului 1862, proiect nesancționat de domnitor, au dovedit că maleabilitatea, de care dădeau dovadă o bună parte dintre conservatori în privința adoptării unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de către ei a unei reforme agrare în sensul programelor revoluționare de la 1848. De aceea, în anii
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între guvern și majoritatea adunării. A urmat dizolvarea adunării pe calea loviturii de stat de la 2 mai 1864. Aceasta din urmă a sporit puterea domnitorului Cuza și, totodată, a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
capelei. Cei doi copii din căsătoria vornicului Alecu cu Maria Cuza, Teodor și Smaranda, au fost crescuți de Ruxandra Rosetti-Roznovanu (1808-1892), sora lor vitregă. Teodor Callimachi a studiat la Facultatea de Drept din Paris. În anul 1859, după alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza (vărul său primar), el a fost numit ca secretar al agenției diplomatice de la Istanbul, unde va conlucra cu Costache Negri pentru obținerea firmanului de confirmare a dublei alegeri ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
anul 1859, după alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza (vărul său primar), el a fost numit ca secretar al agenției diplomatice de la Istanbul, unde va conlucra cu Costache Negri pentru obținerea firmanului de confirmare a dublei alegeri ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza. În iulie 1863, Teodor Callimachi a fost numit agent diplomatic al Principatelor Unite ale Moldovei și Munteniei la Belgrad (Serbia), îndeplinind această funcție până în februarie 1866. După abdicarea lui Cuza, Teodor Callimachi s-a retras
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
Acolo a constituit una dintre cele mai valoroase biblioteci din Moldova secolului al XIX-lea. În acea bibliotecă se aflau multe cărți rare, printre care și un Codex Callimachi, ediție princeps a primului cod de legi din Moldova făcut de domnitorul Scarlat Callimachi în anul 1817. Teodor Callimachi s-a căsătorit la 9 mai 1865, la Dorohoi, cu Zenaida Moruzi (1840-1909), fiica Pulcheriei Rosetti-Răducanu și a lui Alexandru C. Moruzi (1805-1873). Cei doi au avut împreună cinci copii, trei fete: Ralu
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiție domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Pisania a fost distrusă, astfel că nu se cunosc date referitoare la construcția lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut anul 1493 ca an al construcției. Prezența unor elemente decorative cum
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
anii următori, biserica a fost înzestrată cu obiecte de cult valoroase precum: Fiul lui Dimitrie, vornicul Alecu Sturdza-Miclăușanu, care îmbrățișase ideile revoluționarilor de la 1848, a murit de holeră în anul 1848, existând suspiciuni că ar fi fost otrăvit din ordinul domnitorului. A fost înmormântat în partea de nord a pronaosului bisericii conacului, pe mormânt aflându-se un portret al vornicului și un epitaf scris de Costache Negruzzi și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
nici măcar de tradiția locală. Cronicarul Grigore Ureche (c. 1590-1647) scrie astfel în "„Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă”" despre ctitoriile bisericești ale domnitorului Petru Rareș: "„Iară daca să întoarse Pătru vodă de la Țara Ungurească, într-acéia laudă au sfârșit mănăstirea Pobrata, carea era zidită de dânsul și o au sfințit. Așijderea și mănăstirea Râșca au început. Din Dobrovățul încă au săvârșitu, de la Căpriiana mănăstirea
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
hramul "Sf. Gheorghe") și a locuit între anii 1530-1532 la Curtea Domnească din Hârlău. Biserica a fost construită probabil în a doua domnie a lui Petru Rareș (1541-1546), potrivit lui Grigore Ureche. Rolul Curții domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte domnească. Între anii 1624-1626, ca urmare a arderii curții domnești din Iași la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Curții domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte domnească. Între anii 1624-1626, ca urmare a arderii curții domnești din Iași la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la reședința domnească de la Hârlău. . Curtea domnească din Hârlău a decăzut după moartea lui Radu Mihnea. În anul 1727, curtea domnească era încă intactă, ea fiind vizitată de către Scarlat Ghica, fiul domnitorului Grigore
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la reședința domnească de la Hârlău. . Curtea domnească din Hârlău a decăzut după moartea lui Radu Mihnea. În anul 1727, curtea domnească era încă intactă, ea fiind vizitată de către Scarlat Ghica, fiul domnitorului Grigore II Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748). Ca urmare a faptului că rolul orașului Hârlău scăzuse, biserica s-a ruinat în decursul timpului. În anul 1779, marele spătar Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798), care avea moșii în apropierea târgului
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
unul dintre cele mai importante centre economice și politice ale Moldovei. Prima sa atestare documentară provine dintr-un act din 1 mai 1384, în care se menționează existența unei curți domnești în această localitate unde locuia Doamna Margareta (Mușata), mama domnitorilor Petru I Mușat (1375-1391) și Roman I Mușat (1391-1392). Doamna Margareta a ctitorit o biserică catolică în orașul Siret în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pentru Ordinul Dominicanilor, dorind să fie înmormântată acolo. Prin hrisovul domnesc din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
I Mușat (1375-1391) și Roman I Mușat (1391-1392). Doamna Margareta a ctitorit o biserică catolică în orașul Siret în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pentru Ordinul Dominicanilor, dorind să fie înmormântată acolo. Prin hrisovul domnesc din 1384, domnitorul Petru I a confirmat acest act, acordând și anumite privilegii predicatorilor. Domnitorul precizează că acel hrisov a fost dat "„in curia matri nostrae carisimae, Horieganoio”", pasaj tradus de medievalistul Mihai Costăchescu astfel: "„în orașul Hârlău în adunarea (la curtea n.n.
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
o biserică catolică în orașul Siret în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pentru Ordinul Dominicanilor, dorind să fie înmormântată acolo. Prin hrisovul domnesc din 1384, domnitorul Petru I a confirmat acest act, acordând și anumite privilegii predicatorilor. Domnitorul precizează că acel hrisov a fost dat "„in curia matri nostrae carisimae, Horieganoio”", pasaj tradus de medievalistul Mihai Costăchescu astfel: "„în orașul Hârlău în adunarea (la curtea n.n.) mamei noastre preaiubite”". Târgul s-a dezvoltat în perioada domniei lui Ștefan
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
zidi în anul 6994 (1486) luna...20 și s-au sfârșit în același an, septembrie 15”". Șase ani mai tâziu, în 1492, el a înălțat aici Biserica Sf. Gheorghe. Reședința domnească din Hârlău a fost una dintre reședințele preferate ale domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert. Domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) era originar din târgul Hârlău și a locuit între anii
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Biserica Sf. Gheorghe. Reședința domnească din Hârlău a fost una dintre reședințele preferate ale domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert. Domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) era originar din târgul Hârlău și a locuit între anii 1530-1532 la Curtea Domnească de acolo. El a înălțat în acel târg și o biserică cu hramul Sf. Dumitru. Rolul Curții domnești de la Hârlău s-a
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
1527-1538, 1541-1546) era originar din târgul Hârlău și a locuit între anii 1530-1532 la Curtea Domnească de acolo. El a înălțat în acel târg și o biserică cu hramul Sf. Dumitru. Rolul Curții domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte domnească. Între anii 1624-1626, ca urmare a arderii curții domnești din Iași la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Curții domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte domnească. Între anii 1624-1626, ca urmare a arderii curții domnești din Iași la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la reședința domnească de la Hârlău. Curtea domnească și târgul Hârlău decad după moartea lui Radu Mihnea. În anul 1727, curtea domnească era încă intactă, ea fiind vizitată de către Scarlat Ghica, fiul domnitorului Grigore
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat la reședința domnească de la Hârlău. Curtea domnească și târgul Hârlău decad după moartea lui Radu Mihnea. În anul 1727, curtea domnească era încă intactă, ea fiind vizitată de către Scarlat Ghica, fiul domnitorului Grigore II Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748). Distrugerea ei s-a produs în secolul al XIX-lea, când localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatra la pavarea străzilor și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]