10,713 matches
-
nu e nicidecum o condiție diabolică. E doar una periculoasă" (V.N.). Cu numai două propoziții, Virgil Nemoianu, spre liniștea noastră, a reușit să îmblînzească postmodernitatea. În fapt, întregul volum, un adevărat tratat, încearcă prin varii și subtile speculații culturale și filosofice să aplatizeze, să umanizeze fiara apocaliptică a postmodernității, prin aflarea insulelor de adevărată continuitate culturală și socio-istorică. Ne îndeamnă, cu întemeiere, să nu demonizăm postmodernitatea, ci, mai înțelept, să învățăm cum să-i facem față, să ne adaptăm fără a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
publicistic, prin "afirmarea cu tărie a demnității personale, încercarea aplicării cît mai cuprinzătoare posibil a principiului complementarității și, mai presus de toate, recunoașterea faptului că, la fel ca și formele de guvernămînt și statele, oamenii sînt esențialmente imperfecți" (V.N.). Viziunea filosofică oferită în principal de Leibniz și Vico tinde să asigure, cum recunoaște profesorul de la Universitatea Catolică din Washington, un răspuns rezonabil și moderat la problema supărătoare a opoziției dintre național sau local și universal sau global. Într-adevăr, orice doctrină
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
transferul și continuitatea valorilor, înfățișîndu-ne cu originalitate un mod de a răspunde istoriei care a fost experimentat (în mereu alte feluri) de practic toți marii scriitori ai literaturii universale". Epilogul acestui mirabil tratat de îmblînzit postmodernitatea ne propune o grădină filosofică, care-l are ca locuitor privilegiat chiar pe autor; un spațiu securizat în contra agresiunii relativului și deconstructivismului puternic distructive. E o grădină la care încă de tînăr a început să lucreze, fortificînd zidurile unui hortus conclusus în care viața să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca substanța ei internă. Este umanismul propovăduit de apostolii Luca și Ioan, un umanism care prin calma sa continuitate a fost un exemplu de primă mînă a punții dintre lumea pămîntească și cea a realității transcendente, a adevărului absolut. Grădina filosofică se constituie pentru Virgil Nemoianu într-un spațiu de liniște, odihnă, seninătate, stabilitate, continuitate și identitate de care, cred, toți avem nevoie - de care cel puțin eu am avut mereu nevoie. Este o grădină universală și generoasă în care, spiritual
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
moderat și fără soluție cu trecutul, care să îngăduie coordonarea noilor instituțiuni cu sufletul națiunii (Viața lui Mihai Eminescu). Publicistica aplicat economică a lui Eminescu afirmă și confirmă o bună cunoaștere a principiilor financiare, însoțită totodată de o veritabilă cultură filosofică, care pune în pagina de ziar o doctrină organică despre care, să recunoaștem, putem spune că s-a dovedit perenă și nu mai puțin statornică. Ideile gingașe și actualitatea lor contondentă Cel despre care Mircea Eliade consemna că nu era
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prima publicată în limba română (după teza de doctorat susținută și publicată în același an, 1904, în limba germană la Universitatea din Halle). Volumul adună o serie de texte ce pun în discuție ideile ce animau epoca, de natură morală, filosofică, politică etc. Într-un stil polemic, lucid, în manieră junimistă, avînd ca model pe Titu Maiorescu în lupta acestuia cu beția de cuvinte; apărător al valorilor naționale autentice și în contra tradiționalismului găunos, este și un apărător al spiritului critic pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de criză, de jalnice oh-uri, și îndelungă mucenicie și salturi între chin și leșin. Eseistul citează spre exemplificare, des ridiculizatele versuri: Cînd nu te văz am chinuri/ Și cînd te văz, leșinuri". Aflăm la Alecu și anumite exigențe stîngaci filosofice asupra erosului, ca în Foarte multă văz plăcere: " Cînd voi zice frumusețe,/ Voi și suflet cu blîndețe,/ Cu simțiri, cu isteciune,/ Depărtat de-nșelăciune.// Și un nu știu ce prea dulce/ Ce simbadie aduce!/ Și să-nnoadă cu strînsoare/ Unde va fi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și în volumul Despre împărăția omului surogat (Editura Tracus Arte, 2011). Cartea lui Max Weber (1864-l920) - unul dintre întemeietorii sociologiei moderne, Omul de știință și Omul politic este un bun temei aplicativ pentru lărgirea problematicii politice nu doar în cîmp filosofic ci și pe tărîmul realității pragmatice. Volumul a apărut la Editura Humanitas în 2011, în traducerea Idei Alexandrescu, cuprinde două conferințe susținute, prima: Știința - profesie și vocație, în iarna anului 1918 studenților de la Universitatea din München, a doua: Politica - profesie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1942, la Universitatea din București, susține teza Filosofia lui Tolstoi, în fața comisiei compusă din D. Gusti, M. Ralea, Șt. Ciobanu, C. Narly și G.I. Brătianu, fiind declarat doctor în Filozofie și Litere „Magna cum laudae”. Tipărită în 1944, această monografie filosofică reprezintă una dintre cele mai solide contribuții care au fost aduse cunoașterii metafizicii celui care a fost numit pe drept cuvânt „Patriarhul literaturii ruse”. În anul 1944 se transferă la București, în calitate de director al liceului din Buftea și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a ilustrat aceste calități prin lucrări de mare valoare. Dintre studiile sale pedagogice menționăm: Gândirea și formarea ei prin instrucție (1920), Avântul învățământului superior în România întregită (1922), Rolul cultural al tinerimii basarabene (1926). După anul 1929 se consacră problemelor filosofice și de știință socială, publicând în revista Minerva, condusă de Petre Andrei, studii și articole din care cităm: Mesianismul rusesc din sec. XV și XVI (1927), Ideile gnoseologice ale lui L.N. Tolstoi (1930), Metafizica lui Tolstoi (1930). Din această perioadă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
-o prin muncă și pasiune îi permite obținerea celor mai importante titluri științifice. Astfel, Universitatea din Iași, pe baza lucrării Limitele afectivității îi acordă, în 1936, titlul de doctor în Psihologie, iar în 1955 titlul de doctor docent în științele filosofice. A fost numit asistent la Catedra de Pedagogie a Universității din Iași în 1928, șef de lucrări la Catedra de Psihologie în 1939, conferențiar de Psihologie Aplicată în 1942, profesor titular de Psihologie și Logică în 1943. În calitate de conferențiar și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cazurilor, oameni cu o extraordinară forță de muncă, cu preocupări largi, statornice și profunde, pasionați pentru multe forme de activitate. Printre marile personalități ale vremii: Leonardo da Vinci și Einstein, talentul literar a lui A. Cauchy și Dan Barbilian, preocupările filosofice ale lui H. Poincare și Octav Onicescu, talentul pedagogic a lui G. Polya, C. Țițeica și Gr. C. Moisil sau geniul tehnic a lui H. Coandă. Sintetizând cele de mai sus se poate spune că aptitudinea matematică reprezintă o componentă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
Aceste dou? practici, r?m�-n�nd mimetice, au deci �n comun evitarea f?r? excep?ie a strictei copieri a unei opere unice. No?iunile de analiz? selectiv? ?i de recompozi?ie sintetic? �?i g?sesc sprijin �n eclectismul filosofic al lui V. Cousin (Cours de philo-sophie sur... le fondement... du vrai, du beau, du bien, Paris, 1836). �n mod mai practic, �Revue g�n�rale de l�architecture et des travaux publics�, fondat? de C. Daly, �n 1840, va
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unei scheme de cooperare, și nu din perspectiva binelui sau a fericirii persoanelor, Rawls o desprinde de orice "doctrină morală comprehensivă". Acest lucru o face acceptabilă pentru diferitele viziuni particulare cu privire la ceea ce este "bine", astfel încât pluralitatea viziunilor despre lume (culturale, filosofice, morale, religioase etc.) să poată coexista în cadrul aceleiași concepții publice despre dreptate. Ideile conținute în cele două principii ale dreptății (drepturi și libertăți egale, în primul; egalitatea de oportunități și principiul diferenței, în al doilea) sunt în același timp condiții
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004. , Lumea este un mare azil, Studii despre putere, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005. Habermas, Jürgen și John Rawls, Despre liberalismul politic, traducere de Ciprian Siulea, Tact, Cluj-Napoca, 2012. , Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000. Ricoeur, Paul, Iubire și justiție, traducere de Mădălin Roșioru, ART, București, 2009. Stahl, H. Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
punere în practică a regimului pe care Rawls îl numește "democrație bazată pe proprietatea privată". Totuși, cei mai mulți dintre critici trec peste distincția dintre schema ideală și regimurile concrete bazate pe proprietate și consideră că doctrina lui Rawls este o "apologie filosofică în favoarea unei versiuni egalitariste a statului bunăstării capitalist"16. Așa cum a spus William Connolly, "atâta vreme cât este posibil să credem că un stat al bunăstării, care se manifestă în cadrul unei economii fundamentate pe sectorul privat și creștere economică, poate fi instrumentul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea noțiunii de echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de Immanuel Kant10 în perioada criticistă, îndeosebi pe imperativul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în mod empiric a sinonimiei și analiticității a fost corelată cu teza că o parte importantă a filosofiei este empirică. Totodată, White realizează o analiză subtilă a credinței că este necesară depășirea obstacolului epistemic conceput a exista între (a) analizele filosofice apriorice ale enunțurilor aparținând cunoașterii științifice și/sau cunoașterii comune și (b) investigațiile aposteriori ale altor "instituții" ale culturii 32. În urma analizei detaliate a tezelor lui Goodman, Stich a evidențiat faptul că întemeierea regulilor logicii inductive prin ceea ce acesta numește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru întemeierea unei reguli a inferenței inductive. În esență, procesul propus de Goodman și adaptat de Rawls este caracterizat printr-o fragilitate care ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia judecăților și a principiilor puse în concordanță. Teza Duhem-Quine41 În cadrul investigațiilor filosofice dedicate metodei "echilibrului reflectiv", atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni nu menționează influența manifestată de concepția formulată la începutul secolului trecut de Pierre Duhem. În lucrarea La théorie physique: son objet et sa structure, publicată în 1906
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
analize subtile, White evidențiază diferența pe care Duhem o realizează între enunțurile din fizică, prescripțiile logicii și temeiurile care țin de bunul simț46. În măsura în care Duhem a realizat o distincție clară între enunțurile logico-matematice și aserțiunile contingente despre natură, concepția lui filosofică a păstrat "vestigii" ale raționalismului, consideră White. Însă, în măsura în care Duhem a apelat la "temeiuri pe care rațiunea nu le cunoaște", el a recurs la considerații care au de-a face, în ultimă instanță, cu eleganța sau simplitatea unei conjuncții de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
-lea au avut-o asupra holismului lui Duhem. Concepția lui Duhem a avut o notorietate limitată până la mijlocul secolului trecut, când Quine o menționează în "Două dogme ale empirismului"49. Acest articol reprezintă un adevărat "nod evolutiv" pentru majoritatea lucrărilor filosofice ulterioare. Astfel, Goodman, Rawls și White au evidențiat rolul pe care articolul lui Quine l-a avut în conturarea propriilor teze. Remarcabil prin claritatea și concizia textului său, Quine are totodată meritul de a fi dezvoltat ideile lui Duhem, extinzându
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sunt susținute de atitudini religioase asumate, la fel de diferite. Richard Rorty, post-empirist pragmatic, se consideră ateu1. Gianni Vattimo, exponent al postmodernismului, se consideră catolic, dar este gratulat de René Girard drept numai "catolic de cafea"2. Girard, practicant al unei antropologii filosofice centrate pe sacru, se consideră la rândul său (bun) catolic 3. Bryan Wilson este sociolog al religiei (apropiat de filosofia practică), motiv pentru care, din rațiuni de deontologie, nu-și declară apartenența religioasă. John Hick, filosof de orientare analitică preocupat
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu privire la rostul religiei în istoria trecută și viitoare a omenirii are ca rațiune schițarea unei analize comparative privind funcția religiei în societatea contemporană, în special cu privire la problema carității. Plecând de la ideea lui Vattimo de a iniția o serie de dialoguri filosofice cu Rorty și cu Girard, pe tema statutului contemporan al religiei, am extins sfera discuției introducându-i în dispozitiv și pe ceilalți doi autori (Wilson, Hick). Dar compararea poziționărilor lor teoretice poate semnala direcția tendinței post-seculare de recuperare a religiosului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
poruncile Creatorului. Omul se poate resimți de natura Creatorului. Iubirea transfigurează. Uriașul ei potențial metanoic 30 ar putea lucra în această direcție? Să fie, în acest context, religiozitatea gnostică varianta istorică adecvată evului post-secular? Libertățile religioase pe care, dincolo de pozițiile filosofice evidențiate mai sus, le asumă occidentalii legitimează această întrebare. Apetența acestora pentru învățăturile orientale, de-acum larg accesibile, interesul manifestat pentru vechile scrieri gnostice, de asemenea accesibile în noile lor variante editoriale de succes, dezvoltarea spectaculoasă a orientării scientologice și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Derrida, Deconstrucția politicii. Scrieri politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005, p. 148. 4 Walter Benjamin, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca , 2002, p. 195. 5 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000, p. 32. 6 Jacques Derrida, Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională, traducere de Bogdan Ghiu și Mihaela Cosma, Polirom
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]