9,462 matches
-
familie cosmopolită de plante erbacee monocotiledonate acvatice, submerse sau plutitoare la suprafața apei, cu frunze întregi. Familia cuprinde circa 76 de specii, repartizate în 17 genuri, dintre care 3 genuri sunt marine, iar restul populează apele dulci ale continentelor. În flora României, familia este reprezentată prin genurile "Hydrocharis", "Stratiotes", "Elodea" și "Vallisneria". Denumirea de "Hydrocharitaceae" derivă de la cuvintele grecești "hydros" = apă, "charis" = frumos, adică "frumusețea apelor" și sufixul "-aceae", care indică regnul de familie de plante. Flora României conține 5 specii
Hidrocaritacee () [Corola-website/Science/303424_a_304753]
-
dulci ale continentelor. În flora României, familia este reprezentată prin genurile "Hydrocharis", "Stratiotes", "Elodea" și "Vallisneria". Denumirea de "Hydrocharitaceae" derivă de la cuvintele grecești "hydros" = apă, "charis" = frumos, adică "frumusețea apelor" și sufixul "-aceae", care indică regnul de familie de plante. Flora României conține 5 specii ce aparțin la 4 genuri: Flora Republicii Moldova conține 4 specii ce aparțin la 4 genuri:
Hidrocaritacee () [Corola-website/Science/303424_a_304753]
-
genurile "Hydrocharis", "Stratiotes", "Elodea" și "Vallisneria". Denumirea de "Hydrocharitaceae" derivă de la cuvintele grecești "hydros" = apă, "charis" = frumos, adică "frumusețea apelor" și sufixul "-aceae", care indică regnul de familie de plante. Flora României conține 5 specii ce aparțin la 4 genuri: Flora Republicii Moldova conține 4 specii ce aparțin la 4 genuri:
Hidrocaritacee () [Corola-website/Science/303424_a_304753]
-
le ("Plantaginaceae") este o familie de plante superioare angiosperme dicotiledonate din ordinul Lamiales care cuprinde 90 de genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: "Plantago" și "Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
filiform, terminat cu un stigmat capitat întreg sau bilobat. Formula florală: ⚥✴ K [C, A] G. Fructul este o capsulă membranoasă de tipul pixidei, transversal dehiscentă printr-un căpăcel. Semințe albuminate de diferite forme, cu embrion drept, mai rar ușor curbat. Flora României conține 19 specii ce aparțin la 2 genuri (fără genurile care făceau parte din familia "Scrophulariaceae", dar în prezent incluse în familia "Plantaginaceae"): Flora Republicii Moldova conține 8 specii ce aparțin unui singur gen (fără genurile care făceau parte din
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
printr-un căpăcel. Semințe albuminate de diferite forme, cu embrion drept, mai rar ușor curbat. Flora României conține 19 specii ce aparțin la 2 genuri (fără genurile care făceau parte din familia "Scrophulariaceae", dar în prezent incluse în familia "Plantaginaceae"): Flora Republicii Moldova conține 8 specii ce aparțin unui singur gen (fără genurile care făceau parte din familia "Scrophulariaceae", dar în prezent incluse în familia "Plantaginaceae"): Mai multe genuri care erau incluse clasic în familia Scrophulariaceae au fost recent transferate în familia
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
Rothschild care sprijinea în acea perioadă reînvierea agriculturii și așezării evreiești în Palestina. În anul 1895, a fost angajat ca agronom de către baronul Edmond de Rothschild la Metullah, însă curând și-a dat demisia. El a făcut explorări intensive ale florei și faunei din Orientul Mijlociu, cartografiind Palestina din punct de vedere al botanicii. După un scurt timp petrecut în Anatolia, Aharonson s-a întors pentru a deschide un laborator agronomic la Zichron Yaakov. În anul 1906 a descoperit la Rosh Pina
Aaron Aaronsohn () [Corola-website/Science/303432_a_304761]
-
În anul 1909, a fost invitat de Ministerul american al Agriculturii, iar cu sprijinul financiar al acestuia a înființat o mare stație de cercetare agricolă la Atlit, unde a creat o bibliotecă și a creat o bază de date asupra florei din regiune. Impresionat de munca lui Aaronsohn la Atlit, guvernatorul militar otoman al Siriei, Camal Pașa, a acceptat să-l primească în audiență la Ierusalim și să-l numească în fruntea campaniei de combatere a plăgii lăcustelor din anul 1915
Aaron Aaronsohn () [Corola-website/Science/303432_a_304761]
-
Comitetul reprezentanților Vaad Hatzirim care a fost prima adunare reprezentativă a evreilor în Palestina . El a murit într-un accident aviatic deasupra Mării Mânecii la data de 15 mai 1919 în timpul unui zbor de la Londra la Paris . Cercetările sale asupra florei din Palestina și Transiordania, precum și notele sale zilnice au fost publicate postum. Nu a fost căsătorit și nu a avut copii. Aaronsohn este autorul mai multor lucrări pe teme de agronomie și anume:
Aaron Aaronsohn () [Corola-website/Science/303432_a_304761]
-
de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15C. Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o gamă diversă de plante din floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României. Floră lemnoasa este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
la -15C. Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o gamă diversă de plante din floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României. Floră lemnoasa este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); dintre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), crinișor de stâncă ("Lloydia serotină"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
baltă ca "Acrocephalus scirpaceus", "Botaurus stellaris", "Alcidae", "Haematopodidae", "Jacanidae", "Glareolidae", "Rostratulidae", "Thinocoridae", "Ibidorhynchidae", "Pluvianellidae", "Laridae", "Stercorariidae", "Charadriidae", "Dromadidae", "Recurvirostridae", "Chionididae", "Scolopacidae", "Rhynchopidae", "Sternidae", "Pedionomidae", "Burhinidae", ca și "Calidris minuta", "Tringa totanus", "Tringa nebularia", "Ciconia nigra" (barză) și "Grus grus". Din cadrul florei din parc se pot aminti "Cyperaceae" (ierburi din regiuni umede) și "Cladium mariscus". Pe malul de est al lacului Müritz se află păduri din familia "Juniperus" (ienupăr). <br>
Parcul național Müritz () [Corola-website/Science/313050_a_314379]
-
Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de ursul brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu (Lutra lutra), zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus silvatica"), gorun
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Rusticana de P. Mascagni și Eboli din Don Carlo de G. Verdi. Cele patru stagiuni petrecute în total la Operă din Cluj însumează o activitate solistica bogată, concretizata în nu mai puțin de unsprezece roluri, printre care mai enumeram și Floră din Traviata, Maddalena și Giovanna din Rigoletto, Suzuki din Cio Cio Sân de G. Puccini, etc. În același an 1996, datorită pasiunii pentru pedagogie, începe colaborarea cu Academia de muzică Gh. Dima în calitate de asistent universitar la Catedră de Canto. Rămâne
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
sau legate de brațele fluviului, prin gârle și canele. Rețeaua de ape este mărginită de porțiuni de uscat, numite grinduri. are aspecte variate ocupând diferite medii: ape curgătoare, ape stătătoare, (lacurile, mlaștinile), terenurile inundabile, grindurile, dunele, plajele. Se apreciază că flora Deltei Dunării cuprinde în jur de 1150 specii de plante. Prin unele locuri vegetația este atât de bogată, încât apele apar ca niște ochiuri de oglinzi ce strălucesc din vasta întindere de stuf sau printre zăvoaiele răzlețe de salcie. În
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
din vasta întindere de stuf sau printre zăvoaiele răzlețe de salcie. În alte locuri, pe grinduri, se găsesc păduri, pășuni, fânețe chiar și terenuri agricole. Caracteristica principală a vegetației naturale este dominația plantelor acvatice. În apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
se află o fântână cu statuia aurită "Amor trăgând o săgeată". O sculptură înfățișându-i pe "Venus și Adonis" este amplasată între bazin și palat. Parterul acvatic din fața palatului este dominat de un bazin lung cu o fântână arteziană aurită "Flora și putti". Jetul de apă al fântânii țâșnește până la o înălțime de 25 de metri. Grădinile de pe terasă formează partea de sud a parcului și se află în partea opusă față de cascada din partea de nord. La primul etaj se află
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
molid și tisa. Se întâlnesc de asemenea plante rare, unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colț. Acesteia i se alătură garofița albă de stânci, sângele voinicului, mătrăguna și numeroasele tufe de liliac. Primele date științifice legate de floră de pe Muntele Vâlcan se găsesc în lucrările lui "J.C. Baumgarten" din anul 1816. Ulterior mulți alți cercetători și-au dedicat studiile florei muntelui, concluzionindu-se că inventarul vegetal al Vâlcanului numără 435 de specii. Muntele are izvoare cu apă rece și
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
alătură garofița albă de stânci, sângele voinicului, mătrăguna și numeroasele tufe de liliac. Primele date științifice legate de floră de pe Muntele Vâlcan se găsesc în lucrările lui "J.C. Baumgarten" din anul 1816. Ulterior mulți alți cercetători și-au dedicat studiile florei muntelui, concluzionindu-se că inventarul vegetal al Vâlcanului numără 435 de specii. Muntele are izvoare cu apă rece și cristalina (în trecut existau și mori de apă în jurul Vâlcanului), peșteri interesante în versanții sudici și nordici, puțin cunoscute și cercetate. Accesul
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
Parcul National Taï este un parc național în Coasta de Fildeș conținând unul dintre ultimele areale de pădure tropicală virgina din Africa de Vest. A fost înregistrată drept Patrimoniu Mondial în 1982 datorită varietății florei și faunei - în particular pentru speciile pe cale de dispariție. Parcul National Taï este la 100 km de Coastă de Fildeș, la granița cu Liberia, între râurile Cavally și Sassandra. Acoperă o suprafață de 3,300 km², cu o zona tampon
Parcul Național Taï () [Corola-website/Science/314548_a_315877]
-
Lacerta praticola"), șarpe inelat ("Natrix natrix"), sau brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
10,0 ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate și, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacăn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. "Rezervația naturală Mlastina Moșoroasa" are o suprafață de 0,25 ha. Este situată în orașul Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m. Rezervație naturală botanică situată în Subcarpații Getici (Subcarpații Vâlcii
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
forțează pe concurenți să pornească singuri un foc ori să câștige uneltele necesare pentru a porni focul in cadrul unei probe. Triburile sunt încurajate să își construiască adăposturi pentru a se proteja de capriciile naturii și să caute alimente prin flora și fauna locală. În unele sezoane, triburile au primit o rezervă de hrană (de obicei orez), pe când în alte sezoane triburile nu au primit nimic la startul jocului. În primele sezoane, concurenții au avut voie să aducăcu ei un "obiect
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]