51,240 matches
-
dispus să facă toate confidențele este În criză morală față de sine. Μ Timidul Își spune adesea, cu amărăciune, dar și drept consolare: cel mai bine mă pricep să fac ceea ce nu sunt, de fapt! Μ Cine realizează, cu o anumită frecvență, sentimentul tristeții are, de fapt, luciditatea Înțelegerii vieții ca un complex de Întrebări la care răspunsul trebuie să fie mereu reluat. Μ Pentru adevărurile simple nu avem timp. De aceea ele ni se relevă mai ales În timpul nostru liber (atunci când
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pentru cititori” (Ph. May) și „psihoterapia reprezintă în psihiatrie o metodă principală de tratament” (A. Sîrbu). S-au analizat: descrierile subiective (tip protocol) ale pacientului, medicilor, altor observatori, determinările obiective fizioși psihometrice, faptele sociale, adaptarea la solicitările mediului. Am monitorizat: frecvența și amplitudinea respirației, pulsului radial, valoarea tensiunii arteriale, care erau mai mici în timpul relaxării decât în stare de repaus obișnuit, după relaxare, scrisul pacientului sugera optimism, tonus afectiv pozitiv. S-au efectuat: înregistrări poligrafice bioelectrometrice, pre(I), intra (II) și
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
mixt prestat de fiecare jucător în parte. Determinarea intensității efortului în volei se realizează prin evaluarea fazelor de joc și a situațiilor fundamentale la care participă jucatorii într-un set sau joc. Din înregistrarea și prelucrarea datelor se poate calcula frecvența structurilor și durata lor, în funcție de acestea stabilindu-se și caracterul efortului. În general durata structurilor jocului de volei se încadrează aproximativ în următoarele valori: un meci între 50 150 min. un set între 15 - 30 min o situație fundamentală de
OBIECTIVIZAREA MIJLOACELOR DE ANTRENAMENT ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]
-
constat în 2 ședințe zilnice a câte 3 ore/ședință de coborâre slalom, completat de un program de alergare de 20-40 minute zilnic. În timpul celor 5 săptămâni de studiu, durata antrenamentului a crescut săptămânal, intensitatea antrenamentului menținânduse constantă (85-92% din frecvența cardiacă maximă). Fiecare ședință de antrenament a fost monitorizată, înregistrată și analizată ulterior folosind un pulsmetru Polar RS800 și software-ul de antrenament Polar ProTrainer 5 v.5.1, pentru a ajusta corespunzător intensitatea și durata programului de antrenament. Toții
DETERMINANȚII PERFORMANȚEI FIZICE LA PRACTICANȚII SCHIULUI ALPIN. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Adrian Nagel, Claudiu Avram, Martin Domokos, Eugen Bota () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_824]
-
RS800 și software-ul de antrenament Polar ProTrainer 5 v.5.1, pentru a ajusta corespunzător intensitatea și durata programului de antrenament. Toții cei 11 subiecți au participat de asemenea la un program de antrenament de forță efectuat cu o frecvență de 3 ori pe săptămână (48 ore pauză între ședințele de antrenament) ce a constat în 3 serii de flotări, genuflexiuni și ridicări la bară la fiecare ședință de antrenament. La includere am efectuat testul 10-RM (greutatea maximă pe care
DETERMINANȚII PERFORMANȚEI FIZICE LA PRACTICANȚII SCHIULUI ALPIN. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Adrian Nagel, Claudiu Avram, Martin Domokos, Eugen Bota () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_824]
-
o percepe; ei nu sunt conflictuali, dar se confruntă cu o serie de probleme deja prezentate și identificate drept obiective organizaționale ale antrenării (reducerea fluctuației personalului tehnic, ce ocupă poziții manageriale; temperarea revendicărilor salariale; diminuarea fraudelor; încurajarea inițiativelor personale; reducerea frecvenței accidentelor de muncă; creșterea calității lucrărilor; diminuarea sau eliminarea întârzierilor în execuție; reducerea frecvenței și a intensității conflictelor interpersonale la nivelul grupurilor de muncă; reducerea frecvenței și a intensității conflictelor la nivelul managementului). Grupul a2b1: este alcătuit din manageri care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
deja prezentate și identificate drept obiective organizaționale ale antrenării (reducerea fluctuației personalului tehnic, ce ocupă poziții manageriale; temperarea revendicărilor salariale; diminuarea fraudelor; încurajarea inițiativelor personale; reducerea frecvenței accidentelor de muncă; creșterea calității lucrărilor; diminuarea sau eliminarea întârzierilor în execuție; reducerea frecvenței și a intensității conflictelor interpersonale la nivelul grupurilor de muncă; reducerea frecvenței și a intensității conflictelor la nivelul managementului). Grupul a2b1: este alcătuit din manageri care nu au beneficiat de antrenare, dar ai căror subordonați au fost implicați în programe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tehnic, ce ocupă poziții manageriale; temperarea revendicărilor salariale; diminuarea fraudelor; încurajarea inițiativelor personale; reducerea frecvenței accidentelor de muncă; creșterea calității lucrărilor; diminuarea sau eliminarea întârzierilor în execuție; reducerea frecvenței și a intensității conflictelor interpersonale la nivelul grupurilor de muncă; reducerea frecvenței și a intensității conflictelor la nivelul managementului). Grupul a2b1: este alcătuit din manageri care nu au beneficiat de antrenare, dar ai căror subordonați au fost implicați în programe de antrenare; acest grup este intens conflictual; între managerii neantrenați și subordonații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să dai doar chestionarul, fără a face EEG pentru a vedea care emisferă domină. Această metodă se referă la emisfericitatea individuală, și nu la cea de execuție (M. Roco, 2001, p. 51). 3. Prezentarea și interpretarea rezultatelor Analiza statistică a frecvenței cu care se manifestă tipurile psihologice în cadrul grupului a pus în evidență existența unei diferențe în ceea ce privește distribuția acestora. În urma analizei frecvenței diferitelor tipuri prezentate de subiecți, a reieșit că tipul cel mai frecvent întâlnit este ESTJ, care apare în 57
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și nu la cea de execuție (M. Roco, 2001, p. 51). 3. Prezentarea și interpretarea rezultatelor Analiza statistică a frecvenței cu care se manifestă tipurile psihologice în cadrul grupului a pus în evidență existența unei diferențe în ceea ce privește distribuția acestora. În urma analizei frecvenței diferitelor tipuri prezentate de subiecți, a reieșit că tipul cel mai frecvent întâlnit este ESTJ, care apare în 57,5% dintre cazuri. Dimensiuni Valid Frecvență Procent Procent valid Procent cumulat ESTJ 23 57,5 57,5 57,5 ISTJ 10
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologice în cadrul grupului a pus în evidență existența unei diferențe în ceea ce privește distribuția acestora. În urma analizei frecvenței diferitelor tipuri prezentate de subiecți, a reieșit că tipul cel mai frecvent întâlnit este ESTJ, care apare în 57,5% dintre cazuri. Dimensiuni Valid Frecvență Procent Procent valid Procent cumulat ESTJ 23 57,5 57,5 57,5 ISTJ 10 25,0 25,0 82,5 INTJ 1 2,5 2,5 85,0 ESTP 3 7,5 7,5 92,5 ENTJ 2 5
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
7,5 7,5 92,5 ENTJ 2 5,0 5,0 97,5 ESFJ 1 2,5 2,5 100,0 Total 40 100,0 100,0 Tipul cel mai frecvent este ESTJ Cel de-al doilea tip ca frecvență este ISTJ Tabelul 2. Frecvența tipurilor psihologice în cazul eșantionului de militari Specificul acestui tip constă în gândirea de tip extravertit, cu senzorialitatea ca funcție secundară. Acest tip de oameni utilizează gândirea pentru a administra realul: organizează proiecte, sunt logici
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
5 ENTJ 2 5,0 5,0 97,5 ESFJ 1 2,5 2,5 100,0 Total 40 100,0 100,0 Tipul cel mai frecvent este ESTJ Cel de-al doilea tip ca frecvență este ISTJ Tabelul 2. Frecvența tipurilor psihologice în cazul eșantionului de militari Specificul acestui tip constă în gândirea de tip extravertit, cu senzorialitatea ca funcție secundară. Acest tip de oameni utilizează gândirea pentru a administra realul: organizează proiecte, sunt logici, analitici. Obiectiv critici, greu de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cel mai frecvent este cel participativ și cooperator, nu cel autoritar, cum ar fi de așteptat într-o instituție ierarhică. Repartiția celor trei stiluri de conducere în funcție de tipul psihologic se poate urmări în tabelul următor: Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23 ISTJ 1 3 5 9 INTJ - - 1 1 ESTP - - 3 3 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - - 1 1 Total 5
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
participativ și cooperator, nu cel autoritar, cum ar fi de așteptat într-o instituție ierarhică. Repartiția celor trei stiluri de conducere în funcție de tipul psihologic se poate urmări în tabelul următor: Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23 ISTJ 1 3 5 9 INTJ - - 1 1 ESTP - - 3 3 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - - 1 1 Total 5 13 21 39 Tabelul 3
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
autoritar, cum ar fi de așteptat într-o instituție ierarhică. Repartiția celor trei stiluri de conducere în funcție de tipul psihologic se poate urmări în tabelul următor: Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23 ISTJ 1 3 5 9 INTJ - - 1 1 ESTP - - 3 3 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - - 1 1 Total 5 13 21 39 Tabelul 3. Frecvența stilurilor de conducere în funcție de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23 ISTJ 1 3 5 9 INTJ - - 1 1 ESTP - - 3 3 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - - 1 1 Total 5 13 21 39 Tabelul 3. Frecvența stilurilor de conducere în funcție de tipul psihologic în cazul eșantionului de militari Urmărind rezultatele din tabel se poate constata că 21 (52,5%) de subiecți aplică un stil de conducere participativ, 13 (32,5%), un stil de conducere cooperatist și numai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
câteva puncte). În aceste condiții, putem afirma că există un stil dominant - cel la care ne-am referit -, utilizat cu cea mai mare frcvență, și un stil de rezervă, folosit atunci când cel dominant este inaccesibil. Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 7 10 6 23 ISTJ 6 3 2 11 INTJ - 1 - 1 ESTP - 2 - 2 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - 1 - 1 Total 14
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
putem afirma că există un stil dominant - cel la care ne-am referit -, utilizat cu cea mai mare frcvență, și un stil de rezervă, folosit atunci când cel dominant este inaccesibil. Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 7 10 6 23 ISTJ 6 3 2 11 INTJ - 1 - 1 ESTP - 2 - 2 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - 1 - 1 Total 14 17 9 40 Tabelul .4
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stil dominant - cel la care ne-am referit -, utilizat cu cea mai mare frcvență, și un stil de rezervă, folosit atunci când cel dominant este inaccesibil. Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 7 10 6 23 ISTJ 6 3 2 11 INTJ - 1 - 1 ESTP - 2 - 2 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - 1 - 1 Total 14 17 9 40 Tabelul .4. Frecvența stilurilor de conducere de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 7 10 6 23 ISTJ 6 3 2 11 INTJ - 1 - 1 ESTP - 2 - 2 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - 1 - 1 Total 14 17 9 40 Tabelul .4. Frecvența stilurilor de conducere de rezervă în funcție de tipul psihologic în eșantionul de militari Urmărind distribuția frecvențelor pentru stilul de rezervă din tabelul 4, putem observa creșterea frecvenței stilului autoritar și scăderea cu mai mult de 50% a frecvenței pentru stilul participativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ISTJ 6 3 2 11 INTJ - 1 - 1 ESTP - 2 - 2 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - 1 - 1 Total 14 17 9 40 Tabelul .4. Frecvența stilurilor de conducere de rezervă în funcție de tipul psihologic în eșantionul de militari Urmărind distribuția frecvențelor pentru stilul de rezervă din tabelul 4, putem observa creșterea frecvenței stilului autoritar și scăderea cu mai mult de 50% a frecvenței pentru stilul participativ, ceea ce este explicabil pentru instituția militară, unde prioritară este atingerea obiectivelor prin îndeplinirea ordinelor. Atunci când
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - 1 - 1 Total 14 17 9 40 Tabelul .4. Frecvența stilurilor de conducere de rezervă în funcție de tipul psihologic în eșantionul de militari Urmărind distribuția frecvențelor pentru stilul de rezervă din tabelul 4, putem observa creșterea frecvenței stilului autoritar și scăderea cu mai mult de 50% a frecvenței pentru stilul participativ, ceea ce este explicabil pentru instituția militară, unde prioritară este atingerea obiectivelor prin îndeplinirea ordinelor. Atunci când militarii conștientizează acest lucru, autoritatea exacerbată este de prisos, afectând valoarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
40 Tabelul .4. Frecvența stilurilor de conducere de rezervă în funcție de tipul psihologic în eșantionul de militari Urmărind distribuția frecvențelor pentru stilul de rezervă din tabelul 4, putem observa creșterea frecvenței stilului autoritar și scăderea cu mai mult de 50% a frecvenței pentru stilul participativ, ceea ce este explicabil pentru instituția militară, unde prioritară este atingerea obiectivelor prin îndeplinirea ordinelor. Atunci când militarii conștientizează acest lucru, autoritatea exacerbată este de prisos, afectând valoarea climatului psihosocial și a coeziunii de grup. Într-o cercetare anterioară
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și ale coeziunii ridicate, aspecte care explică performanțele deosebite obținute de această structură militară: misiuni de menținere și impunere a păcii, calificative de „foarte bine” la aplicațiile și activitățile desfășurate, propunerea pentru operaționalizare. Sunt justificatoare, considerăm noi, aspectele enumerate pentru frecvența crescută a stilurilor de conducere cooperativ și participativ. Stilul de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]