9,181 matches
-
excepțional: primul ministru al guvernului provizoriu, Petre Roman, ajunge însoțit de armată la sediul PNȚCD, de unde se adresează maselor furioase cu un discurs incitator pe tema " S-au demascat!" (se înțelege, ca dușmani ai poporului) și, sub pretextul salvării de furia legitimă a maselor, îl evacuează de acolo pe Corneliu Coposu, înghesuit într-un TAB, ceea ce difuzează în toată țara o copie conformă a scenei în care Ceaușescu era înghesuit într-un vehicul similar. În ciuda șocului pe care această neașteptată manevră
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
permitea în fapt să continue fără piedici legale controlul executivului asupra legislativului și mai ales a puterii judecătorești). În plin proces de elaborare constituțională, în septembrie 1991, o nouă invazie a minerilor din Valea Jiului a inundat Bucureștii. De data asta, furia lor nu i-a mai avut pe studenți sau pe trecători drept țintă, ca în iunie 1990, ci instituțiile statului. Minerii au invadat Palatul Victoria, sediul guvernului Roman, sala Teatrului Național, unde se ținea Congresul PNȚCD, și chiar Parlamentul României
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sector, moștenirile din trecut și opțiunile politice ale prezentului și-au dat mâna blocând poate mai puțin vizibil decât în zona urbană, dar cu mult mai dramatic de fapt decât în orașe progresul economic și social. România comunistă distrusese cu furie universul rural tradițional, generalizând varianta națională a colhozurilor și sovhozurilor CAP-urile și IAS-urile și etatizând agricultura într-un grad care depășea cu mult situația din celelalte țări de "democrație populară", unde gospodăriile țărănești autonome supraviețuiseră într-un procent
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
moștenire fiind cea legată de teritoriu. Și în această materie există un consens total: "Romanii [...] au stricat tot ce a găsit Dacic, spre a introduce Romanismul" (Aaron, 1835, p. 3), lăsând în urma lor un teritoriu "pustiu de lăcuitori, pe care furia răsboiului ia secerat sau ia silit ca să își părăsească patria" (p. 16). Aceeași idee își găsește ecou în manualul lui Albineț, publicat câțiva ani mai târziu în Moldova: "Dacia cucerită se priface în provincie romană, lăcuitorii sei parte se ucidu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin munți și păduri pe unde s-au stâns în urmă și ecsistenția lor" (Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lume" (ibidem, p. 7). În aceeași vreme în care G. Orwell (2002) [1949] imagina în distopicul său roman 1984 practica celor "două minute de ură" prin care toți locuitorii Oceaniei își întrerup orice activitate pentru a participa acest ritual al furiei în care își manifestă ostilitatea față de dușmanii Partidului, școlile românești deveneau instituțiile în care se punea în practică o foarte explicit formulată pedagogie a urii. Doar că cele două minute zilnice ale urii își aveau corespondentul românesc în cele 3
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comuniști. "Teroarea a domnit înaintea și în timpul procesului. Acuzații erau maltratați până și în sala de sedință" (Roller, 1952, p. 555). Momentul de perigeu, experiența de maximă încărcătură dramatică, se produce în 1924, prin ilegalizarea Partidului Comunist, care a recepționat "furia burgheziei și moșierimii" (Roller, 1952, p. 580). Eroismul luptei muncitorești dusă de PCR este evidențiat de faptul că Partidul "nu a părăsit lupta în ciuda teroarei. El a dus munca în ilegalitate" (Roller, 1952, p. 582). Din obscuritate a fost organizată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-o pe târgoveața din Bath a lui Geoffrey Chaucer. Suntem la antipodul eleganței de până acum, dacă cuvântul de spirit salva o lume și îi conferea noblețe, cuvintele-injurii deconstruiesc, atenuează și chiar fărâmă o unitate și implicit o armonie prin furia și violența cu care sunt rostite. Ghismonda, personajul central al Fiammettei din ziua a patra, luptă împotriva autorității abuzive paterne care nu îi acceptă iubirea pentru Guiscardo, tânăr cu reale calități, dar cu o origine nedemnă, după standardele medievale. În
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
devorantă. Fiammetta este de o sensibilitate aparte, capabilă de gesturi patetice, are o imaginație vie, creează scenarii ale reîntâlnirii cu cel drag, pornind de la cuvinte până la cele mai mici gesturi. Este conștientă de propria gelozie, care o va duce spre furie, lacrimi, suspine și dorința de a-și răzbuna dragostea înșelată. Pe lângă permanenta cugetare și detaliata descriere a oricărei trăiri, imagini sau închipuiri, femeia are și alte ocupații: contemplarea naturii, un adevărat cult pentru lucrurile iubitului, lectura scrisorilor, vizitarea locașurilor de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
193. 991 Ibidem, p. 192. 992 Ibidem, pp.193-194. 993 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, p. 47. 994 Roberta Milliken, art. cit., pp. 193-194. (trad. n.) 995 „foarte înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato, ed. cit., p. 12. 996 „într-o furie șovăielnică” Ibidem. 268 pentru Cresida un adevărat fundal, care o obsedează și care o amenință nevăzut, sporindu i astfel insecuritatea, teama.997 Dar frica ei constantă este îndreptățită și cunoaște mai multe nuanțe: Cresida se teme de singurătate, de îmbătrânire
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
necurățenii a locului zgârieturii, se simțea ostenit și doritor de o lungă liniște...” G. Călinescu citează o frază din textul următor: „De 7 nopți, de când stau lângă nenorocitul, numai astăzi a putut fi scos din cămașa de forță, având niște furii ce seamănă mai mult a turbat decât a alienat. Îndată ce-l dezleagă, rupe tot cu-o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor în spital, unde se află 80 de alienați, afară de femei, dar nici unul în starea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chibrituri, se apropie de Eminescu și începu să-i sune la ureche cutia... Eminescu s-a înfuriat la culme, s-a sculat de pe scaun și a alergat după bulgar să-l bată, bulgarul s-a înfuriat și el... Dar așa furie n-am văzut de când sunt eu. Noi ne am speriat. Au intervenit oamenii de serviciu și i-au despărțit...Pe urmă, crezi că s-au calmat?... De fel... Fierbeau amândoi de mânie. A trebuit să-i puie în cămașa de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să i se trimită bani). Nimic despre boală, deci tot nu intervine mercurul în medicație. 27 mai/8 iunie: „Bietul Mihai a ajuns în starea cea mai teribilă care poate să fie. Numai pe mine mă cunoaște, ieri a avut furie îngrozitoare. Domnul Frangolea ce locuiește tot în casa asta a avut bunăvoința a mă ajuta în toate privințele alergând după toți doctorii cari au ținut un consiliu 3 ore și rezultatul a fost că toată pierderea lui mentală este din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sora sa să știe. 10 februarie: „D-nu Maiorescu scrie doctorului ce crede de boala lui Mihai și de garantează să-l facă sănătos, sau este numai o ameliorare, care poate mai târziu să se ivească cu și mai mare furie și dacă s-a lăsat de băut. Doctorul i-as răspuns franțuzește, el românește nu se poate exprima bine, că se va face cu totul bine făcând și la vară 30 de băi la Hall, numai pentru evaporarea mercurului ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
10 februarie 1888, cu explicații suplimentare: „D-nu Maiorescu scrie doctorului ce crede de boala lui Mihai și de garantează să-l facă sănătos, sau este numai o ameliorare, care poate mai târziu să se ivească cu și mai mare furie și dacă s-a lăsat de băut. Doctorul i-a răspuns franțuzește, el românește nu se poate exprima bine, că se va face cu totul binen făcând și la vară 30 de băi la Hall, numai pentru evaporarea mercurului ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
97 În calendarul popular, echilibrul dintre echinocțiul de primăvară și solstițiul de vară este realizat de Sfântul Gheorghe, erou solar, aidoma lui Perseu, Bellerophon sau Apollon, dar și stăpânul apelor. Sfântul Gheorghe este cel care drămuiește puterile soarelui, ca și furia apelor, încercând să controleze seceta sau umiditatea excesivă.98 La solstițiul de vară, când soarele se odihnește, sunt celebrate "focurile cerului". Astfel, soarele se pregătește de "coborârea" spre solstițiul de iarnă, în următoarele 6 luni. "Bușteanul de Crăciun" devine focul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o oră întreagă, Beethoven a venit în cele din urmă la ușă cu totul răvășit, ca și cum ar fi luptat cu diavolul. Timp de 36 de ore, el nu mâncase nimic deoarece bucătarul și servitoarea au fugit după accesul lui de furie. Un asemenea om ai datoria să fii!“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 62.) 15 Fania Pascal, care i-a dat lecții de rusă la Cambridge, povestește o discuție pe care au avut-o în vara anului 1937. Wittgenstein voia
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și de viața lor, dar au izbutit să se elibereze de orice vanitate. Este sensul în care Wittgenstein aspira la religiozitate, dar nu se socotea un om religios. Se vedea pe sine vanitos, dornic să fie admirat, iritabil, înclinat spre furie și dispreț față de unii semeni.67 Începând cu anii Primului Război Mondial, Wittgenstein s-a aflat aproape mereu în luptă cu sentimentul mulțumirii de sine și a crezut rareori că a putut atinge starea de spirit pe care și-o dorea. Mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
umeri pentru a capăta proporții mărite. La fel și omul, din dorința de a apărea mai mare în fața interlocutorului, își depărtează picioarele și își pune mâinile pe șolduri. Gestul este întâlnit astăzi la unii părinți în momente de indignare și furie față de ,,grozăviile" copiilor lor, încercând astfel să-i intimideze și să-i domolească. După Peter Collett (2003/2005) există trei componente care fac ca gestul ducerii mâinilor pe șold să exprime impunerea, amenințarea și dominarea: a) componenta expansivă (prin mărirea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
asemenea alchimia comunicării interindividuale, pe care Daniel Goleman a intitulat-o inteligența emoțională. Fiecare emoție și sentiment pregătește corpul pentru o reacție diferită și determină anumite gesturi, completându-l astfel pe autor 50 (imagini preluate din Desmond Morris, 1997): a) furia accelerând circulația sângelui și împingând persoana să lovească cu mâinile declanșează gesturi agresive ale mâinilor; b) frica dirijând sângele spre mușchii cei mari (cei din picioare) și determină persoana să fugă conduce spre gesturi de ascundere sau de depărtare; c
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
direcții oblice, circulare, diagonale, ale căror personaje au atitudini eroice, violente, îngrozite sau înspăimântătoare. La fel și în picturile lui Eugène Delacroix, maestrul compoziției însuflețite și ritmate, sesizăm forme învolburate, linii nervoase care sugerează emoțiile și sentimentele intense de spaimă, furie, durere, patimă, patriotism ale personajelor. Pictorul postimpresionist Henri de Toulouse Lautrec surprinde cu mare finețe istorii personale din lumea spectacolului, teatrului, balului. Întâlnim în tablourile sale (,,Bal la Moulin Rouge", ,,Roșcata", ,,Salonul din rue des Moulins") o mare diversitate a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tot fără sunet), iar cea de-a patra secvență a analizat tonul vocii (fără să înțeleagă conținutul verbal). Pentru asigurarea obiectivității în interpretarea rezultatelor cercetării, fiecare secvență a fost analizată de către un grup de evaluatori diferiți. Ierarhia indicatorilor care exprimă furia ascunsă a profesorului în sala de clasă a fost: tonul vocii, limbajul corpului, mimica și limbajul verbal 81. Reținem faptul că gesturile asigură reușita comunicării didactice și îndeplinesc variate roluri: • gesturi care ritmează, accentuează, completează anumite cuvinte ilustratorii indicând direcția
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturilor profesorului într-o sală de clasă îngustă. Amploarea spațială a gesturilor este în concordanță cu intensitatea vocii. Uneori, gesturile largi și vocea ridicată sunt caracteristice profesorilor pasionați de cariera didactică. Alteori, din cauza comportamentelor indezirabile ale elevilor, aceștia își manifestă furia printr-o vie animație expresivă, gestuală, verbală și vocală. De cele mai multe ori, amploarea gesturilor în comunicarea didactică este corelată cu ritmul: fiind executate lent, gesturile ample au patos și grandoare, în timp ce mișcările precipitate, exprimă impulsivitate și agresivitate. * După formă, observăm
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ceea ce se întâmplă este important, ci felul în care reacționează persoana. Stresul ca reacție implică atât aspecte emoționale și cognitive, cât și aspecte fizice (boli, deficit imunitar). Dintre reacțiile psihice cel mai frecvent întâlnite în situații de stres amintim: irascibilitatea, furia, anxietatea, agresivitatea, neliniștea, sensibilitatea la critici, suspiciunea, încordarea, exasperarea față de gălăgie, oboseala, plictiseala etc. Diferențiat după variabila grad didactic, lotul de profesori conține: 27 de subiecți au definitivatul, 26 de subiecți au gradul didactic II și 47 de subiecți au
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ajuns pe o potecă. Unul dintre căpitanii noștri, un saxon și un domn, și-a împușcat plin de curaj calul și și-a chemat oamenii să i se alăture și să apere drumul. Dar dușmanii ne au atacat plini de furie. Însă saxonul, după ce s-a apărat cu un curaj deosebit, a fost ucis. Astfel întregul detașament a fost înfrânt și nu au scăpat întregi mai mult de cinci sute de oameni. Am suferit o pierdere specială în această înfrângere; nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]