10,086 matches
-
o salbă de medalii, de-a lungul cursului plin de meandre al Balasanului.Aceste meandre, sau cotituri, se numesc în limba română veche coveie, de unde și numele satului. Până către 1970 au existat Lacul ăl Mare, de vreo 20 de hectare, situat înspre Băilești, Balta Mică, de vreo 10 hectare, Crucea lui Bălună, la marginea dinspre NV a satului, Capul Dealului, un lac mic ,sub un hectar, dar foarte pitoresc, la apus de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de meandre al Balasanului.Aceste meandre, sau cotituri, se numesc în limba română veche coveie, de unde și numele satului. Până către 1970 au existat Lacul ăl Mare, de vreo 20 de hectare, situat înspre Băilești, Balta Mică, de vreo 10 hectare, Crucea lui Bălună, la marginea dinspre NV a satului, Capul Dealului, un lac mic ,sub un hectar, dar foarte pitoresc, la apus de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
numele satului. Până către 1970 au existat Lacul ăl Mare, de vreo 20 de hectare, situat înspre Băilești, Balta Mică, de vreo 10 hectare, Crucea lui Bălună, la marginea dinspre NV a satului, Capul Dealului, un lac mic ,sub un hectar, dar foarte pitoresc, la apus de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă. Către Boureni ar mai fi existat un lac, numit Reni, dispărut încă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
să coborâm un pic pe tărâm de legendă. Tradiția orală îl menționează drept întemeietor al satului pe Dumitru Mușat, care a venit cu familia ca refugiat din calea turcilor, de prin Mehedinți, unde avusese o moșie de peste o sută de hectare, și a ajuns pe la Cioroi, de unde a fost nevoit să se refugieze mai departe, pentru că și acest sat a fost devastat complet de jaful și incendiul provocat de turci în timpul războiului ruso-turc. Se zice că pe atunci locuitorii din zonă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
o sală de clasă și o cancelarie, pentru care s-au cheltuit 4395 de lei. În 1922 i s-a mai adăugat încă o sală de clasă. Cu ocazia reformei agrare din 1919 școala a fost împroprietărită cu 4,5 hectare de teren arabil. Din venitul de pe acest teren și dintr-o mică subvenție de la primărie s-a întreținut școala, până la reforma din 1948. Datele statistice oferă o situație a numărului de elevi înscriși pe decenii.Astfel, pentru deceniul 1888-1898 apar
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Băită, Băița-Plai și (reședința). Orașul Nucet are în administrație satele Băită și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd că relief dominant dealuri și munți. Platoul
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Ulmi (pe malul lacului Tansa, „la Curte”), unul la Liteni („pe Curte”), și unul la Munteni („la Știubeiul cu Apă Pucioasă” sau „la Seliște”). Resursele agricole sunt cele mai importante și ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
decret reglementa strict prețul de vânzare al produselor țărănești, fixându-le la un plafon foarte jos. În 1983, an de secetă iese în evidență precaritatea programului de modernizare când, deși încă din 1976 se propusese irigarea a 3.200.000 hectare, suprafața irigată în 1982 era doar de 2 380 000 hectare. Ca urmare producția declarată de cereale a fost de numai 20 milioane de tone. La mijlocul anilor '80, România ajunsese la o producție de 8,5 milioane de tone de
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
la un plafon foarte jos. În 1983, an de secetă iese în evidență precaritatea programului de modernizare când, deși încă din 1976 se propusese irigarea a 3.200.000 hectare, suprafața irigată în 1982 era doar de 2 380 000 hectare. Ca urmare producția declarată de cereale a fost de numai 20 milioane de tone. La mijlocul anilor '80, România ajunsese la o producție de 8,5 milioane de tone de grâu (1988) și 11,9 milioane de tone de porumb (1985
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
a construit drumuri, foraje petroliere, căi ferate, fabrici ciment și armament, lucrări de irigații (Irak), un oraș ucrainean cu 20.000 de locuitori, Dolinska, construit în întregime de români și combinatul-colos KGOKOR din apropierea orașului ce se întinde pe 1300 de hectare, unde s-au oprit lucrările în 97 și a devenit țină pentru hoții de fier vechi (Ucraina), de la armament la tractoare sau camioane, inclusiv uzina de crom-nichel Las Camariocas (Cuba), rafinării, fabrici de ciment, combinate chimice, irigații pe mii de
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
e un podiș, la marginea pădurii Lauzelle. Pe vremea respectivă, aici nu existau decât câteva gospodării într-un cătun, numit Baraca. Restul era un câmp pe care erau cultivate sfecle. UCL, cu ajutorul statului belgian, cumpără o suprafață de 900 de hectare, și începe lucrările pe 20 ianuarie 1969. Noii locuitori se așază la Louvain-la-Neuve în 1972. Numărul studenților era totuși redus. În 1973, doar 676 de personae locuiau în Louvain-la-Neuve, dar numărul celor ce frecventau noua universitate se ridica la vreo
Louvain-la-Neuve () [Corola-website/Science/299768_a_301097]
-
are o proveniență naturală în proporție de 97%. Cea mai importantă intervenție silvică din acest perimetru a avut loc între anii 1875-1880, când s-au plantat puieți de molid, larice și pin silvestru. În jurul anului 1890, s-a plantat un hectar cu stejar și paltin. Marea majoritate a arborilor au vârste cuprinse între 110-130 de ani. Acestei rezervații i s-a dedicat un studiu monografic, "Fagetum Dragomirna", apărut în volumul V din “Studii și comunicări de ocrotire a naturii”, autor regretatul
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
moral, nu numai economic și estetic, considerând că industrializarea pervertește și opacizează spiritul și distruge ingenuitatea naturii. Cu propriile fonduri, întemeiază un falanster pe modelul breslei medievale, numit "Breasla St. George" ("Guild of St George"), cumpărând și câteva zeci de hectare de teren pentru a împiedica pătrunderea căii ferate în paradisul de verdeață al câmpiei engleze. Printre personalitățile din afara Angliei influențate de concepțiile culturale și sociale ale lui John Ruskin se numără Lev Tolstoi, Marcel Proust (entuziast traducător în limba franceză
John Ruskin () [Corola-website/Science/299079_a_300408]
-
în sate. Terenurile erau așezate în fâșii separate de haturi și erau lucrate cu ajutorul echipamentelor agricole trase de cai. Țăranii bogați aveau 2 sau trei cai, 4 sau mai multe vaci și munceau, uneori cu ajutorul muncitorilor sezonieri, 12 până la 16 hectare. Țăranii săraci nu-și puteau permite uneori nici măcar un cal. Primul război mondial, Revoluția din Octombrie și războiul civil care a urmat a dezorganizat producția agricolă și distribuirea alimentelora în Rusia. Datorită prăbușirii producției industriale și a sistemului monetar, țăranii
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
Grădina Cișmigiu este cea mai veche grădină publică din București. Este așezată în centrul orașului, are o suprafață de circa 16 hectare și este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta și bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Național Gheorghe Lazăr. Grădina Cișmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze și are mai multe intrări: două prin bulevardul
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
a acestei așezări. Broșteni este o localitate cu un potențial turistic ridicat, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
localitate cu un potențial turistic ridicat, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13.000 păsări. Rețeaua de învățământ cuprinde
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
turistic ridicat, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13.000 păsări. Rețeaua de învățământ cuprinde 14 unități, din care
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13.000 păsări. Rețeaua de învățământ cuprinde 14 unități, din care 7 grădinițe, 6 școli
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13.000 păsări. Rețeaua de învățământ cuprinde 14 unități, din care 7 grădinițe, 6 școli și un liceu
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
o viteză medie de 3,7 m/s. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna și primăvara. Numărul mediu de zile senine ajunge la 115 pe parcursul unui an. Liteni are o suprafață totală de spatii verzi de 6,4 hectare, ceea ce reprezintă 0,88% din suprafața orașului, respectiv 6,2 mp/locuitor. Ținând cont că media pentru România este de 12 mp/locuitor, se înregistrează un deficit de spațiu verde de 5,8 mp/locuitor. Peisajul natural al orașului este
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
-l face curgerea apei. Prezența apei la aceste adâncimi a făcut ca majoritatea locuințelor să aibă apa curentă folosită atât la baie sau menaj, cât și pentru sectorul zootehnic, din fiecare gospodărie. Suprafața totală a localității este de 2.483 hectare, din care vatra actuală a orașului Cajvana măsoară 752 hectare. Vatra orașului de astăzi are o formă compactă cu ieșiri tentaculare de-a lungul drumului județean DJ 178D spre Soloneț și Arbore, și drumuri comunale către Iaslovăț, Comănești, Botoșana și
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
făcut ca majoritatea locuințelor să aibă apa curentă folosită atât la baie sau menaj, cât și pentru sectorul zootehnic, din fiecare gospodărie. Suprafața totală a localității este de 2.483 hectare, din care vatra actuală a orașului Cajvana măsoară 752 hectare. Vatra orașului de astăzi are o formă compactă cu ieșiri tentaculare de-a lungul drumului județean DJ 178D spre Soloneț și Arbore, și drumuri comunale către Iaslovăț, Comănești, Botoșana și Codru. Rețeaua de drumuri comunale este legată de drumul județean
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
este reprezentată de multiplele activități ce se desfășoară în teritoriu și anume: exploatarea și prelucrarea lemnului, exploatarea și valorificarea produselor de balastieră, exploatarea produselor de sondă, creșterea animalelor, turismul. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 3.060 hectare, din care: suprafață arabilă 560 hectare, pășuni 1.285 hectare, fânețe 1.210 hectare, livezi 5 hectare. Pădurile și terenurile cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 5.351 hectare. Efectivele de animale existente în localitate sunt reprezentate din: 2
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
se desfășoară în teritoriu și anume: exploatarea și prelucrarea lemnului, exploatarea și valorificarea produselor de balastieră, exploatarea produselor de sondă, creșterea animalelor, turismul. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 3.060 hectare, din care: suprafață arabilă 560 hectare, pășuni 1.285 hectare, fânețe 1.210 hectare, livezi 5 hectare. Pădurile și terenurile cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 5.351 hectare. Efectivele de animale existente în localitate sunt reprezentate din: 2.081 capete bovine, 1.230 capete
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]