13,415 matches
-
legătură cu mobilizările de masă), relațiile numite etnice sau rasiale (Rex, 1986); 3) acțiunile instituționale de tip „excludere” sau discriminatorii, care nu sunt Întotdeauna recunoscute ca atare (de la sistemul de apartheid la „rasismul instituțional”) (Mason, 1970; Miles, 1989); 4) discursurile ideologice, legate sau nu de programe politice și pretinzând cel mai adesea, Încă de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, că sunt științifice (Goldberg, 1993): este vorba despre rasismul de doctrină („rasismul științific”) sau despre ideologiile antievreiești moderne (secolele XIX-XX), bazate În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte „isme”: naționalism, colonialism, eugenism, evoluționism, darwinism social etc. (Kevles, 1995). Construcțiile sau interpretările istorice asupra „celorlalți” văzuți prin prisma apartenenței la o rasă (diferiți de „noi” și opuși „nouă”) variază de la „sălbatici”, „barbari” și „primitivi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imperialismului colonial britanic și a comportamentului dominator al colonizatorilor bazat pe convingerea că ar exista o superioritate absolută a așa-zisei „rase anglo-saxone”. Integrând mitul arian Într-un corp de doctrină, naționaliștii hinduși au procedat și ei la o răsturnare ideologică: s-au erijat În moștenitori ai rasei presupuse a fi originar superioară, Aryas, strămoșii lor revendicați, pentru a-și regăsi stima față de ei Înșiși (Jaffrelot, 1998). Desigur, problema interpretării acestor mobilizări contrarasiste se pune cu atât mai mult cu cât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o Întorsătură proastă? Sau despre un veritabil rasism anti-albi, cu dogmele și reprezentările sale mitice, dintre care nu lipsește nici măcar clasica idee a „complotului evreiesc mondial” (Taguieff, coordonator, 1992)? Întâlnim aici una dintre multiplele zone de echivoc sau de basculare ideologică pe care le observăm În interacțiunile rasismelor și antirasismelor. În multiplele mobilizări identitare bazate pe Întoarcerea stigmatelor, se pot observa efecte contrare celor scontate. Oricum, este sigur că frontierele, presupuse clare și recunoscute, Între infernul locuit de rasiști și paradisul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să fim de acord, citind această puternică definiție, că dacă rasismul se reduce la ea, atunci acesta, din fericire, nu mai există sau, mai degrabă, supraviețuiește doar În publicații ultramarginale și În mici secte neonaziste care nu au nici o influență ideologică și nici o importanță politică. O astfel de definiție face să dispară rasismul din orizontul contemporan, cel puțin ca fenomen semnificativ din punct de vedere social și politic; În același timp Însă, În Statele Unite, apariția recentă a unor lucrări care reactivează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
primordial (de autoconservare sau autoapărare a grupului), ci că el constituie mai curând un fenomen modern, născut În Europa și În America, de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea, după care a fost elaborat ideologic Începând din anii 1850-1860. Aceasta este teoria modernitară extinsă a rasismului (Taguieff, 1997 și 2002). Secolul al XIX-lea a Însemnat o vreme a „concepțiilor despre lume”, a acestor noi gnoze În care cunoașterea științifică vine să Îmbrace mituri, fie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea; pe de altă parte, punând pe primul plan problema relațiilor dintre o serie de practici sociale de excludere (segregare, discriminare) sau de dominare (colonialism, sclavagism) și configurațiile ideologice care legitimează aceste practici. Aceste forme prerasialiste țin de ceea ce voi numi „protorasismul” modern și funcționează pe baza unui număr mic de „ideologeme”: 1) mitul „sângelui pur” și imperativul păstrării lui; 2) convingerea referitoare la inferioritatea naturală a unor grupuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rase” apare implicită În convingerile și practicile mixofobe: diferența de culoare a pielii va deveni treptat indicele vizibil al unei diferențe de natură a „sângelui”, purtător invizibil al unor calități ereditare superioare sau inferioare. În teoriile rasialiste și În rasismele ideologice din secolele al XIX-lea și XX, aceste reprezentări, temeri și scheme vor fi regândite În cadrul unui proiect pozitivist sau materialist de creare a „științei despre om”, ce presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și descrierea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau apar În anumite forme de memorie socială ori de influențe socio-istorice (Halbwachs, 1925; Jodelet și Haas, 1999) și care pot alimenta procesul de diferențiere a formelor gândirii colective atât În ceea ce privește primirea străinilor, cât și Într-o serie de „reflexe ideologice” și antropologice generale legate de comunicare, de regulile de viață sau de ideea de bun public. Oricum, ancorarea și obiectivarea formează mecanisme ce stau la baza construirii unei reprezentări și a utilizării sale. Ele ne permit să considerăm mișcarea actului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să evolueze mentalitățile și, eventual, politicile publice. Nu suntem niciodată suficient de conștienți de faptul că RS sunt rezultatul unor interacțiuni și mișcări culturale sau politice. Multe cercetări, În special În domeniul psihologiei sociale, folosesc metoda „capcanei” experimentale: detectarea reflexului ideologic nemărturisit, a prejudecății automatizate, descoperită În detrimentul actorului supus anchetei, după ce s-a făcut o adevărată risipă de ingeniozitate pentru a scoate la iveală mecanismul stereotipic sau derapajul discriminant. Modelul În materie Îl constituie, poate, experimentul lui Stanley Milgram În legătură cu supunerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de principalele puteri mondiale, Israelul se confruntă imediat cu ofensiva militară a țărilor arabe vecine care nu Îi recunosc existența. Acesta este Începutul unui conflict care durează de mai bine de o jumătate de secol. Sionismul de stat și criza ideologică Proclamarea statului ar fi putut pune capăt existenței sionismului, evreii rămași În diaspora neavând a se amesteca În treburile interne ale altui stat. Însă tânărul stat avea nevoie de ajutor din exterior, tot așa cum evreii din diaspora trebuiau să poată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a Rusiei lui Lenin și Stalin se dorește purtătoare a unui mesaj „proletar” universal și democratic. Nazismul și fascismul sunt dușmanii ei declarați, deși Împărtășesc cu comunismul aceeași mistică a violenței și aceeași ură față de burghezie (Furet, 1995). Astfel, originile ideologice și biografice ale totalitarismului sunt sincretice, oamenii putând să treacă de la un curent la altul păstrând același cult al mișcării războinice și al statului total (cf., În Franța, cazul Jacques Doriot). Însă această comunitate a originilor nu trebuie să ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a Încheiat nici În Germania, nici În Franța și percepem Încă, mai mult sau mai puțin deformate de mass-media, ecouri de provocări, de pseudo-justificări și de dovezi de rea-credință. Epitetul de „revizionist” sau de „negaționist”, desemnând Înainte de toate o operațiune ideologică de restaurare a nazismului, se banalizează și, bănuială sau invectivă, ajunge fie să provoace tresăriri de conștiință, fie să ascundă studii serioase și uneori izolate (Hilberg, 1988). Rănile sunt Încă deschise, iar amintirile și mărturiile sunt Încă prezente. Victime ale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Elman (1962), Primitive Social Organization, New York, Random House. Φ Clan, Etnie, Neam, POPOR, SOLIDARITATE, Tribalism Tribalismtc "Tribalism" Dacă tribalismul trimite la un sentiment de apartenență și de identificare etnică, el are acum și o semnificație peiorativă, mai mult politică și ideologică decât culturală, prin faptul că acoperă, pe fondul participării inegale la putere, sentimente de ură, ostilitate și rivalități de grup nocive pentru construcția națională. În epoca colonială, era de asemenea stigmatizat ca obstacol În calea unității teritoriale, Însă, conform principiului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
furnizează dreptul pozitiv, interesându-se de soarta victimelor tuturor formelor de comportament crud, inuman sau exploatator, indiferent dacă acest comportament este al unor indivizi sau al guvernelor. Însă cum această perspectivă ar fi riscat să dea naștere unor puternice controverse ideologice, victimologii au sfârșit prin a lua drept referință definițiile legate de infracțiunea penală, chiar dacă nu se raportează exclusiv la acestea. În privința abordării criminologice, concepțiile clasice În domeniu au realizat un clasament În funcție de criteriile de interacțiune victimă/agresor, de responsabilitate, precum și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unor vile cu patruzeci de camere - fiindcă vila n-o poți căra după tine, ca să-ți ateste de la primul contact prestigiul și puterea. Am mai descris odinioară fenomenul într-un eseu intitulat Omul-ceafă, doar că acolo am propus o interpretare ideologică și istorică. Altfel, cred în continuare că îngrășarea rapidă e un fenomen psiho-social, ce se declanșează în subconștient. Și mi se rupe inima când văd o fostă frumusețe lățindu-se în fălci și șolduri sau un fost fante de cartier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
lor în primul rînd propriile idei legate de analiza discursului, lucrarea noastră este o sinteză care nu urmează o linie doctrinară, ci încearcă să ofere un număr suficient de mijloace ce pot fi antrenate în analiza discursului, indiferent de condițiile ideologice în care s-ar realiza. În același timp, caracterul sintetic și selectiv a redus în multe cazuri prezentările extinse ale unor idei colaterale din diverși autori, căci, în cazul nostru, nu ne aflăm în situația de a iniția o concepție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corpus de analiză. P. Charaudeau și D. Maingueneau disting patru mari poli ai acestei relații: analiza discursului și corpusul de interacțiune socială; analiza discursului și corpusul situațiilor de comunicare, deci a genurilor de discurs; analiza discursului și corpusul de sorginte ideologică; analiza discursului și corpusul mărcilor enunțării sau ale organizării textuale. Corpusurile ideologice sînt astăzi preferate celor care permit studiul functionalităților discursive conducînd, volens nolens, către o abordare militantă (proprie școlii franceze de analiza discursului din anii '60). Această realitate este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ai acestei relații: analiza discursului și corpusul de interacțiune socială; analiza discursului și corpusul situațiilor de comunicare, deci a genurilor de discurs; analiza discursului și corpusul de sorginte ideologică; analiza discursului și corpusul mărcilor enunțării sau ale organizării textuale. Corpusurile ideologice sînt astăzi preferate celor care permit studiul functionalităților discursive conducînd, volens nolens, către o abordare militantă (proprie școlii franceze de analiza discursului din anii '60). Această realitate este surprinsă de Ali Bouacha (1984) atunci cînd vorbește despre cele două mari
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a răspunde nevoilor de analiză implică deja o anumită perspectivă teoretică, ce condiționează rezultatul. În școala franceză de analiză a discursului, studiile pe corpus au cunoscut evoluții importante, de la analizele statistice pe corpusuri considerate închise, organizate pe diferite criterii (apartenență ideologică, coordonate istorice), dar care prezentau dezavantajul unor analize tautologice, circulare, la analizele pe corpusuri "deschise", în care trec în prim plan intertextul și interdiscursul. În analiza discursului, corpusul ilustrează, în mod necesar, articularea dintre texte, dintre text și discurs, dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
divizate, însă conformă sistemului de reguli. Mai tîrziu, M. Pêcheux a reformulat noțiunea în cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, arătînd că orice "formație socială" presupune formații ideologice care includ una sau mai multe formații discursive legate de ele și determină ceea ce se poate și trebuie spus, pornind de la poziția dată de o situație conjuncturală. Această situație are un impact asupra cuvintelor, căci ele își schimbă sensul trecînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în împrejurări determinate, ea este bine cunoscută și mereu supusă discuțiilor (uneori polemice). Referința ei nu este un concept stabil, fiindcă are un caracter metaforic și un contur imprecis, datorită definițiilor variate sau chiar contradictorii ori înfruntărilor polemice dintre curentele ideologice și politice (de exemplu formula terorist în opoziție cu formula erou). Prin urmare, conținutul formulei poate avea transformări sau variații perifrastice. V. frazeologie, slogan. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN FRAZEOLOGIE. Termenul frazeologie desemnează, în funcție de spațiul lingvistic în care este utilizat, disciplina
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
distorsionări, trebuie amintită o primă definiție a interdiscursului care consideră prefixoidul inter- apt de a transmite ideea de "efect asupra", "interacțiune": efect al unui discurs asupra altui discurs, resimțit la nivel non-conștient, de pre-enunțare, lipsit de materialitate lingvistică, de expresie ideologică, așa cum se specifică într-o notă redactată de M. Pêcheux, în 1970. Marie-Anne Paveau observă, în 2010, că, în timp, pe parcursul diverselor studii, termenul a fost privat de aspectul extrem de important referitor la nivelul non-conștientului. M. Pêcheux, în 1975, abordează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Debray, după 1970, pentru a desemna o disciplină care "tratează funcții sociale superioare în raport cu structurile tehnice de transmitere" și "o metodă care încearcă să stabilească, în funcție de caz, corelări, pe cît posibil verificabile, între activitățile simbolice ale unui grup uman (religios, ideologic, literar, artistic etc.), formele sale de organizare și modul său de percepere, de păstrare și de circulare a urmelor", așa cum precizează P. Charaudeau mai tîrziu. Mediologia se centrează în jurul manierei în care ceva servește ca mijloc și aspectele complexe, adesea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ansamblu, deoarece, dacă nu avem în vedere o știință exactă, toate părerile au aceeași valoare. Dimpotrivă, atunci cînd un cercetător anunță un rezultat al muncii sale ne referim la știință. Unii cercetători clasifică comunitățile comunicaționale în trei categorii: comunități discursive ideologice (producătoare de opinii și credințe), comunități discursive științifice (producătoare de cunoștințe) și comunități discursive mediatice (care prezintă opinii, puncte de vedere, valori). Societățile democratice se bazează pe respectarea opiniilor, chiar și atunci cînd este vorba de opinii diferite (sau poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]