9,551 matches
-
Biserica de lemn din Grușetu se află în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la 1892. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
din Grușetu se află în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la 1892. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . O biserică de lemn mai veche a fost ridicată în locul „Munteni”, probabil cea ridicată
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
în Țara Românească între ianuarie 1793 - august 1796 și martie 1799 - octombrie 1801. Așadar anul 1804 datează pomelnicul și nu refacerea bisericii de lemn. Pe pereții bisericii au fost dealtfel dezvelite în timpul renovărilor din 2009 nu mai puțin de 8 inscripții de pomenire ale unor preoți, slujitori la această biserică. Cea mai veche dintre ele are următorul text cioplit în peretele de nord al navei: "„Aicia să odignește robu lui D[u]mnezeu Gherasie eromonahu 7300”". Aceasta datează cert ridicarea lăcașului
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
se află în cătunul Grămești din localitatea Pietreni, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este datată de o inscripție din anul 7173, era bizantină, adică anii 1664 de la nașterea lui Christos. Ctitorie a unui arhiereu al țării, mitropolitul Ștefan I, biserica de lemn este una dintre puținele exemple asemănătoare păstrate, ridicate din lemn de mari boieri și dregători de
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
al înzestrării interioare. Biserica se remarcă prin așezarea pe un soclu înalt de calcar, ce îi dă aerul unei case boerești, planul cu pridvor, tindă, naos și altar în retrageri succesive, prin rafinamentul îmbinărilor și decorațiilor dulgherești, prin colecția de inscripții adunate pe pereții exteriori, icoanele de o bună calitate artistică și portretul de ctitor. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Actul de naștere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata că biserica se afla în cimitirul din Cărpiniș deja în prima parte a secolului 18. Pe peretele dinspre miazăzi al naosului se poate dealtfel citi următoarea inscripție: "„†Eu Gheorghe, să se știe ca[m] făcut cu mâna mea, fiul popii Vâlcului, ... numărul anilor 7240”". Textul incripției se încheie: "„Și acia mau îngropat.”" Cele două părți sunt probabil din aceeși epocă, consemnând fie anul unei rectitoriri, fie anul
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
fiul popii Vâlcului, ... numărul anilor 7240”". Textul incripției se încheie: "„Și acia mau îngropat.”" Cele două părți sunt probabil din aceeși epocă, consemnând fie anul unei rectitoriri, fie anul decesului popii Vâlcu, fie anul decesului lui Gheorghe fiul lui Vâlcu. Inscripția este datată din anul erei bizantine 7240 care corespunde anilor 1731-1732. Cercetarea arheologică care a însoțit demontarea bisericii în anul 2009 a confirmat prezența unui mormânt de preot în dreptul inscripției, fapt care susține prezența acestei biserici de lemn în cimitirul
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
popii Vâlcu, fie anul decesului lui Gheorghe fiul lui Vâlcu. Inscripția este datată din anul erei bizantine 7240 care corespunde anilor 1731-1732. Cercetarea arheologică care a însoțit demontarea bisericii în anul 2009 a confirmat prezența unui mormânt de preot în dreptul inscripției, fapt care susține prezența acestei biserici de lemn în cimitirul din Cărpiniș începând cel puțin din anii 1731-1732. Izvoare istorice transmit că această biserică a fost ridicată de „popa Matei ot Genuneni” în anul 1810. De aici probabil și tradiția
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
dintre elementele reprezentative, o mică fereastră semicirculară, tăiată în lățimea unei singure bârne și consolele în trepte ce susțin acoperișul la colțurile pronaosului și absidei altarului. Pe latura superioară a ancadramentului ușii de acces din pronaos spre naos, în cadrul unei inscripții din care au rămas fragmente, s-a păstrat intact anul construirii bisericii - 1744. Pronaosul tăvănit, naosul cu boltă semicilindrică și altarul de asemenea boltit semicilindric, dar ceva mai scund, au fost pictate, ca dovadă fiind cele câteva resturi de pânză
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
pe clădirea vechii Primării a Sucevei (actuala clădire a Prefecturii și a Consiliului Județean Suceava) pentru a cinsti memoria edilului în mandatul căruia a fost construită clădirea respectivă. Pe placa realizată de către sculptorul sucevean Cezar Popescu s-a pus următoarea inscripție ""Existența acestui edificiu se datorează lui Franz cavaler Des Loges, primar al Sucevei 1891-1913"".
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
marele vistiernic Mateiaș, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Ea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. Biserica a fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. Deasupra ușii pronaosului se află o pisanie cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit dumnealui Matiaș Marele Vistiernic și a zidit hramul Sf. Nicolae la mănăstirea sa, pe Miletin; s-a început la 23 aprilie și s-a
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
fiind Dragoș Boul. Piatra funerară (165 x 66/55 x 27 cm) a marelui vornic se află în bună stare de conservare, având câmpul împărțit în trei zone egale, decorate fiecare cu câte patru palmete în relief plat, și o inscripție marginală în limba slavonă cu următorul conținut: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu Nurod, vornic de Botoșani, care s-a săvârșit - veșnica lui pomenire - la veșnicele lăcașuri în anul 7000”" (1492). În zonele sudică și vestică ale pronaosului au
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
manevră care a devenit standard în curse aeriene de astăzi ale Red Bull. Podul este prezentat și în filmul "I Spy" din 2002. De asemenea, în videoclipul muzical Firework al lui Katy Perry, el este, de asemenea, prezentat la început. Inscripția de pe fiecare parte a podului este dedicată lui Clarke Adam, un nume englezesc folosind ordinea de nume ungurească, unul din foarte puținele nume englezești care au fost scrise în această ordine. Placa de pe partea dinspre Pesta a fluviului conține o
Podul cu Lanțuri din Budapesta () [Corola-website/Science/316586_a_317915]
-
de pe fiecare parte a podului este dedicată lui Clarke Adam, un nume englezesc folosind ordinea de nume ungurească, unul din foarte puținele nume englezești care au fost scrise în această ordine. Placa de pe partea dinspre Pesta a fluviului conține o inscripție tradusă astfel în limba română: "Pentru a rememora singurele două poduri rămase dintre cele proiectate de William Tierney Clarke: Podul cu Lanțuri Széchenyi peste Dunăre de la Budapesta și Podul suspendat peste Tamisa de la Marlow, Anglia."
Podul cu Lanțuri din Budapesta () [Corola-website/Science/316586_a_317915]
-
, comuna Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud datează din sec.XVIII . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica este construită din bârne în anul 1788, după cum reiese din inscripția de pe peretele care desparte pronaosul de naos. Așezată în mijlocul cimitirului, într-un cadru natural plăcut, tradiția spune că ar fi fost adusă de pe Valea Bârgăului. Biserica este declarată monument istoric și este acoperită cu șindrilă. Intemperiile naturii au degradat-o
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
directă a preotului paroh Alexandru Pop. Despre meșterii care au lucrat la construcția bisericii nu deținem nici un document. Pictura, făcută de un pictor anonim, este vizibilă în absida altarului și în naos. Clopotnița, în care există 2 clopote fără nici o inscripție, este așezată în fața bisericii la o distanță de 4 m. Clopotnița a fost renovată în anul 1972 de către un șantier prin DMI și în anul 1997, din fonduri proprii. Deoarece, în decursul vremurilor arhiva filiei Sălcuța a avut de suferit
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
-lea și al XIII-lea î.H., cănd posedă un port activ, aflat în legături comerciale cu Ciprul și cu orașele din bazinul Mării Egee. „Akka” e amintită în vremea această în tăblițele cu Scrisorile de la Tell al Amarna și în inscripții găsite în orașul Ugarit. La începutul epocii fierului s-au așezat pe colina membri ai populației Shardana, unul din așa numitele „Popoare ale mării” dar ulterior au dominat aici din nou fenicienii. În Biblie, (Judecători 1:31), desi atribuită patrimoniului
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
doua jumătate a secolului al IV î.H. a intrat odată cu tot Imperiul persan în controlul lui Alexandru Macedon. În secolul al IV -lea, atât sub dominația persana, cât și sub Alexandru cel Mare, s-au bătut aici monede cu inscripții feniciene de aur și argint, Preluând denumirea semitica antică a orașului, Grecii preferau să o pronunțe "Ake", după cuvântul grecesc care însemna "leac." Potrivit mitologiei grecești, Heracles a găsit aici plante medicinale care l-au ajutat să-și vindece rănile
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
de instalare a unei statui a cezarului la Templul din Ierusalim. Sub împăratul român Claudius s-a stabilit în localitate o colonie română de veterani denumită Colonia Claudii Cæsaris. Portul a fost renovat iar monedele au început să poarte și inscripții în latină. În timpul împăratului Nero pe monedele de aici stă scris „Colonia Ptolemais”. După izbucnirea în anul 66 d.H. a Mării Răscoale antiromane a evreilor, cunoscută în istorie și că „Războiul iudeilor” Gesius Florus a organizat un masacru teribil a
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
anul 1970, când au fost transformați în filie la parohia Sângeorzu Nou. Biserica poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, este din lemn, monument istoric, care după tradiție a fost mai întâi mănăstire în locul numit Pădurea Doamnei. Anul construcției, potrivit inscripției de pe bârna exterioară a laturii sudice, a fost 1711. Biserica are pronaosul dreptunghiular, tăvănit și cu o tribună. În naos bolta este pictată cu scene din minunile și patimile Lui Iisus. Altarul este cu 5 laturi și absida decroșată; ansamblul
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
cu o tribună. În naos bolta este pictată cu scene din minunile și patimile Lui Iisus. Altarul este cu 5 laturi și absida decroșată; ansamblul mural datează din a doua jumătate a sec.XVIII-lea; sccenele pictate sunt însoțite de inscripții în chirilică; ușile de la intrare, arcadele ce împart bolțile naosului și ușile iconostasului sunt bogat ornamentate cu motivul funiei, al soarelui, butoane din lemn, romburi, denticole. În timpul în care a funcționat ca parohie, adică până în anul 1970, în localitatea Bungard
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
pe Dracula timp de nouă generații, însă au dat greș cu toții și au fost incapabili să intre în Rai din cauza unui jurământ făcut de un strămoș. Jinette îi dă lui Van Helsing și o bucată de hârtie ruptă, cu o inscripție în limba latină, cu un scop necunoscut, care este "Deum ac ianuamimbeat aperiri" și se traduce "În numele lui Dumnezeu, deschide această ușă". Avea și o insignă, care se potrivește cu emblema de pe inelul lui Van Helsing. Jinette îi spune că
Van Helsing (film) () [Corola-website/Science/316587_a_317916]
-
vârcolac și al unui vampir luptându-se, însă nu era în stare să explice de ce se mișcau. Van Helsing reușește să găsească ascunzătoarea lui Dracula trecând printr-un portal, deghizat ca o hartă de perete, care se redeschidea când citeau inscripția care lipsea, "În numele lui Dumnezeu, deschide ușa aceasta". După ce intră, ei îl iau ostatec pe Igor și îl văd pe monstru dus la un experiment, dar nu îl pot elibera. Monstrul, înainte să dispară, le spune repede că Dracula are
Van Helsing (film) () [Corola-website/Science/316587_a_317916]
-
Moldovei și Sucevei, arhitect proiectant Nicolae Diaconu, pr. ic. stvr. Severin Brăteanu, paroh". În anul 2002, la vest de biserică, s-a construit un lumânărar în al cărui zid au fost încastrate o lespede funerară și o altă piatră cu inscripție. În 2011, s-au împlinit 400 de ani de la reînnoirea din 1611 a Bisericii "Sf. Nicolae" din Suceava, eveniment important pentru istoria orașului. Cu acest prilej, istoricul și arheologul Ion Mareș, director adjunct al Complexului Muzeal Bucovina, a elaborat lucrarea
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Lupul Cărăscul pe mormântul fiului său Mihail Cărăscul, care a răposat la 28 decembrie 1664 (7173). De asemenea, în zidul exterior al lumânărarului construit în anul 2002, este încastrată o piatră de mormânt, fragmentară, amplasată inițial în interiorul bisericii, cu o inscripție aproape ștearsă, distingându-se aproximativ data de 15 octombrie 1510 (7018) sau 1540 (7048).
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]