10,381 matches
-
de forțele germane de-a lungul întregului război. Submarinele germane au acționat și în apele fluviului St. Lawrence. Astfel, submarinul U-"69" a atacat feribotul american "Caribou" pe 14 octombrie 1942. Canada continentală a fost de asemenea atacată de submarinul japonez I-"26", care a deschis foc de artilerie împotriva farului Estevan Point de pe insula Vancouver pe 20 iunie 1942. Japonezii au lansat de asemenea „baloane incendiare” împotriva teritoriului Canadei, unele dintre ele atingând provinciile vestice. Divizia I canadiană și Brigada
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
se scrie de la dreapta la stânga, este folosit un semn de întrebare inversat orizontal „؟”. Limba ebraică se scrie de asemenea de la dreapta la stânga dar folosește un semn de întrebare normal „?”. Semnul de întrebare se folosește și în limbile chineză, coreeană și japoneză, deși în japoneză nu e obligatoriu. De obicei în chineză și japoneză se folosește un semn de întrebare mai lat : „？” (cu codul Unicode: U+FF1F).
Semnul întrebării () [Corola-website/Science/316307_a_317636]
-
de discuri din Japonia și este invitată să întreprindă un turneu în această țară. În urma acestor întâmplari fericite, Michael decide să alcătuiască formația pe baze permanente, recrutându-i pe bateristul Peter Wildoer (Darkane) și pe basistul Martin Bengtsson. După turneul japonez, Michael se întoarce la Spiritual Beggars și înregistrează albumul "Mantra III" la începutul lui 1998, cooptându-l pe Per Wiberg la clape. În luna aprilie a aceluiași an, Arch Enemy scoate pe piață "Stigmata", primul lor album lansat și în afara
Michael Amott () [Corola-website/Science/316314_a_317643]
-
ocazia celui de - Al Doilea Război Mondial (de atunci Popeye poartă uniformă albă), luptând împotriva japonezilor, cateva episoade fiind chiar interzise sau parțial cenzurate pentru televiziune ulterior, pentru a fi corecte din puncte de vedere politic, eliminându-se astfel stereotipurile japoneze. De prin anul 1942, frații Fleicher vând studio-ul, desenele animate cu haiosul marinar începând să fie produse de Famous Studios. Primii ani ai acestei perioade constă în desene animate de propagandă, legate de cel de-Al Doilea Război Mondial
Popeye Marinarul () [Corola-website/Science/320128_a_321457]
-
unele episoade fiind chiar interzie în perioada aceea, dintre care cel mai cunoscut rămâne "Spinach for Britain" (1943) în care Popeye lupta împotriva lui Hitler și a japonezilor. De asemenea, unele desene animate au fost interzise la TV din cauza stereotipurilor japoneze. În timpul primilor doi ani ai acestei perioade (1942-1943) seria a continuat să fie produsă în alb-negru până la finalul anului 1943, când apare " Her Honor the Mare ", în care nepoții indentici ai lui Popeye adopta un cal abandonat. De atunci seria
Popeye Marinarul () [Corola-website/Science/320128_a_321457]
-
maritimă au permis Aliaților să-și întărească poziția pe Los Negros. Divizia I Cavalerie a reușit să cucerească apoi toate insulele. Campania s-a încheiat oficial la 18 mai 1944. Victoria aliată a dus la izolarea totală a marii baze japoneze de la Rabaul, obiectivul final al campaniilor Aliaților din 1942 și 1943. În Insulele Amiralității s-a construit apoi o bază navală și aeriană majoră, punct important de lansare a campaniilor din Pacific din 1944. Insulele Amiralității se află la nord-est
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
printre insulele Hauwei și Ndrilo. Limanul Seeadler avea o lățime de de la est la vest și de la nord la sud, cu o adâncime de până la . În iulie 1942, Joint Chiefs of Staff a aprobat o serie de operațiuni împotriva fortificațiilor japoneze de la Rabaul, care blocau orice avans al Aliaților de-a lungul coastei nordice a Noii Guinee înspre Filipine sau spre nord către principala bază navală japoneză de la Truk. În acord cu strategia de ansamblu a Aliaților care dădea prioritate Europei
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
iulie 1942, Joint Chiefs of Staff a aprobat o serie de operațiuni împotriva fortificațiilor japoneze de la Rabaul, care blocau orice avans al Aliaților de-a lungul coastei nordice a Noii Guinee înspre Filipine sau spre nord către principala bază navală japoneză de la Truk. În acord cu strategia de ansamblu a Aliaților care dădea prioritate Europei, scopul imediat al acestor operațiuni nu era înfrângerea Japoniei, ci doar reducerea amenințării vaselor și avioanelor japoneze de la Rabaul asupra comunicațiilor maritime și aeriene dintre Statele Unite
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
înspre Filipine sau spre nord către principala bază navală japoneză de la Truk. În acord cu strategia de ansamblu a Aliaților care dădea prioritate Europei, scopul imediat al acestor operațiuni nu era înfrângerea Japoniei, ci doar reducerea amenințării vaselor și avioanelor japoneze de la Rabaul asupra comunicațiilor maritime și aeriene dintre Statele Unite și Australia. Prin acordul țărilor aliate, în martie 1942 teatrul de operațiuni Pacific a fost împărțit în Zona Pacificul de Sud-Vest, condusă de generalul Douglas MacArthur, și Zonele Oceanului Pacific condusă de
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
de Nimitz. Reacția japonezilor a fost mai violentă decât se anticipase și au trecut câteva luni înainte de a duce la bun sfârșit Campania Guadalcanal. Între timp, forțele generalului MacArthur's forces—în principal australiene—au respins o serie de ofensive japoneze în Papua în cadrul campaniei Kokoda, bătăliei din golful Milne, bătăliei de la Buna-Goda și al bătăliei de la Wau. La Conferința Militară a Pacificului din martie 1943, Joint Chiefs of Staff au aprobat ultima versiune a planului Elkton al generalului MacArthur pentru
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
neutralizarea în locul capturării Rabaulului și a planificat invadarea Insulelor Amiralității pentru 1 iunie 1944. De-a lungul lunii ianuarie 1944, avioane AirSols din Insulele Solomon și avioanele australiene din Kiriwina au întreținut o ofensivă susținută împotriva Rabaulului. Sub presiune constantă, apărarea japoneză a început să slăbească, permițând o debarcare la 15 februarie în Insulele Green, aflate la doar de Rabaul. În 16 și 17 februarie, Task Force 58 din flota americană din Pacific a atacat principala bază japoneză de la Truk. Majoritatea avioanelor
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
Sub presiune constantă, apărarea japoneză a început să slăbească, permițând o debarcare la 15 februarie în Insulele Green, aflate la doar de Rabaul. În 16 și 17 februarie, Task Force 58 din flota americană din Pacific a atacat principala bază japoneză de la Truk. Majoritatea avioanelor japoneze au fost chemate să apere Trukul și la 19 februarie a avut loc ultima interceptare semnificativă a unei aeronave Aliate deasupra Rabaulului. Între timp, pe 13 februarie, generalul MacArthur a emis ordinele de invadare a
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
a început să slăbească, permițând o debarcare la 15 februarie în Insulele Green, aflate la doar de Rabaul. În 16 și 17 februarie, Task Force 58 din flota americană din Pacific a atacat principala bază japoneză de la Truk. Majoritatea avioanelor japoneze au fost chemate să apere Trukul și la 19 februarie a avut loc ultima interceptare semnificativă a unei aeronave Aliate deasupra Rabaulului. Între timp, pe 13 februarie, generalul MacArthur a emis ordinele de invadare a Insulelor Amiralității, cu numele de
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
fost de acord cu evaluarea piloților, care au spus că insulele sunt neocupate. Pe baza rapoartelor Ultra și Allied Intelligence Bureau bazate pe interogarea civililor din zonă, a relatat că la 15 februarie că se aflau 3.000 de soldați japonezi în Insulele Amiralității. La 24 februarie, a revizuit estimarea la 4.000. G-2 a atribuit lipsa tirului antiaerian situației logistice a japonezilor, considerând-o o măsură de reducere a consumului de muniție. General-locotenentul Walter Krueger, comandantul Armatei a Șasea americane
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
linie ce se întindea de la Marea Banda la Insulele Caroline. Imamura a fost însărcinat cu apărarea porțiunii sale din această linie, care includea și Insulele Amiralității și păstrarea lor cât mai mult timp posibil pentru a permite marinei și armatei japoneze să se pregătească pentru un contraatac decisiv împotriva forțelor Aliate. Păstrarea controlului asupra Insulelor Amiralității era crucială pentru planurile defensive japoneze, întrucât ocuparea lor de Aliați ar fi plasat importanta fortificație japoneză de la Truk în raza bombardierelor grele. Neașteptându-se
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
care includea și Insulele Amiralității și păstrarea lor cât mai mult timp posibil pentru a permite marinei și armatei japoneze să se pregătească pentru un contraatac decisiv împotriva forțelor Aliate. Păstrarea controlului asupra Insulelor Amiralității era crucială pentru planurile defensive japoneze, întrucât ocuparea lor de Aliați ar fi plasat importanta fortificație japoneză de la Truk în raza bombardierelor grele. Neașteptându-se ca Aliații să acționeze atât de rapid, Cartierul General i-a lăsat lui Imamura timp până la jumătatea lui 1944 să-și
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
timp posibil pentru a permite marinei și armatei japoneze să se pregătească pentru un contraatac decisiv împotriva forțelor Aliate. Păstrarea controlului asupra Insulelor Amiralității era crucială pentru planurile defensive japoneze, întrucât ocuparea lor de Aliați ar fi plasat importanta fortificație japoneză de la Truk în raza bombardierelor grele. Neașteptându-se ca Aliații să acționeze atât de rapid, Cartierul General i-a lăsat lui Imamura timp până la jumătatea lui 1944 să-și termine pregătirile. În acest moment, cea mai mare unitate japoneză din
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
fortificație japoneză de la Truk în raza bombardierelor grele. Neașteptându-se ca Aliații să acționeze atât de rapid, Cartierul General i-a lăsat lui Imamura timp până la jumătatea lui 1944 să-și termine pregătirile. În acest moment, cea mai mare unitate japoneză din insule era Regimentul 51 Transporturi, care sosise în Los Negros în aprilie. Imamura a cerut întăriri pentru Insulele Amiralității spre sfârșitul lui 1943 și începutul lui 1944. În octombrie 1943, el a cerut o divizie de infanterie, dar nu
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
divizie de infanterie, dar nu era niciuna disponibilă. S-a propus apoi transferarea Regimentului 66 din Palaus, unde era reconstruit după pierderi grele, dar Cartierul General considera că Armata a Optsprezecea avea nevoie mai mare de această unitate. Marina Imperială Japoneză a respins sugestia lui Imamura de a trimite în insule o forță navală specială de debarcare. În ianuarie 1944, s-a acceptat, însă, trimiterea Regimentului 66 pentru a întări capabilitățile defensive în urma debarcărilor Aliaților la Arawe și Saidor la jumătatea
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
de soldați din Divizia 38, Batalionul 1, Regimentul 229 Infanterie au sosit acolo în noaptea de 2 februarie. Mare parte din aceste mișcări de trupe au fost detectate de serviciile de informații ale Aliaților. La momentul debarcării Aliaților, forțele armate japoneze din Insulele Amiralității constau din Regimentul 51 Transporturi condus de colonel Yoshio Ezaki, comandantul întregii garnizoane; Batalionul 2, Regimentul 1 Mixt Independent; Batalionul 1, Regimentul 229 Infanterie și unele părți din Forța Navală 14. G-2 identificase pentru aliați prezența tuturor
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
să trimită patrule spre interior. Doi soldați au murit și trei au fost răniți. La 16:00, generalul MacArthur și amiralul Kinkaid au venit pe țărm. Generalul a inspectat poziția. Un locotenent l-a avertizat că fusese ucis un lunetist japonez în vecinătate cu doar câteva minute în urmă. Generalul a răspuns: „Ăsta e cel mai bun lucru pe care putem să-l facem cu ei.” El a hotărât să rămână, și i-a ordonat lui Chase să rămână pe poziție
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
parte din muniție a căzut în exteriorul perimetrului, dar cei care au fost trimiși să o recupereze nu au fost atacați. Nu existau așteptări ca japonezii să mai întreprindă ceva înainte de căderea întunericului, dar, pe la orele 16:00, o patrulă japoneză a fost descoperită când deja aproape reușise să infiltreze perimetrul pe lumina zilei și să ajungă la circa de postul de comandă al generalului Chase. Un lunetist a tras asupra postului de comandă, și focul s-a îndreptat asupra patrulei
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
Când formațiunea sa s-a apropiat, au avut loc o serie de explozii. Trei japonezi se sinuciseseră cu grenade de mână, iar altul făcuse "seppuku" cu sabia. Au fost numărați cincisprezece ofițeri și sergenți, între care căpitanul Baba, comandantul batalionului japonez care efectuase atacul din noaptea precedentă. Japonezii au lansat un alt atac asupra perimetrului la orele 17:00 dar nu au înaintat aproape deloc din cauza puterii de foc a americanilor. A doua zi dimineața, a sosit forța de susținere, șase
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
construcții și provizii. Pentru a acomoda distribuirea corectă a proviziilor, generalul Chase a ordonat un atac cu scopul extinderii perimetrului. S-a cerut un atac aerian. B-25-uri din Grupul de Bombardament 345 american au fost interceptate de circa cincisprezece avioane japoneze de luptă. Ele au fost respins de opt avioane de luptă P-47 Thunderbolt, care au doborât opt avioane japoneze. Două B-17-uri din Escadrila de Portavioane 69 americană aflate într-o acțiune de transport de provizii au fost și ele
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
S-a cerut un atac aerian. B-25-uri din Grupul de Bombardament 345 american au fost interceptate de circa cincisprezece avioane japoneze de luptă. Ele au fost respins de opt avioane de luptă P-47 Thunderbolt, care au doborât opt avioane japoneze. Două B-17-uri din Escadrila de Portavioane 69 americană aflate într-o acțiune de transport de provizii au fost și ele atacate, și au declarat că au doborât un avion al atacatorilor. Două din cele patru escadrile de B-25 au bombardat
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]