9,631 matches
-
sau Florin Mugur, numele) se numesc Rosengarten și Rosenberg. * Absența numelui meu În revista studențească americană este, evident, de altă natură decât absența mea (atât de prezentă, deși nenumită) În interviul lui Mircea Zaciu. Despre acest aspect al diferențelor de mentalitate dintre vechea mea patrie și noul meu domiciliu aș fi fost bucuros să pot discuta cu profesorul. Din păcate, este prea târziu. Prin dureroasa dispariție a lui Mircea Zaciu, acest post-scriptum și-a pierdut, regretabil, destinatarul firesc. New York, mai 2001
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În germană?”, Întreba, apoi, scrisoarea, În germană. „Narațiunea dumitale În Sinn und Form m-a mișcat profund. În ceea ce mă privește, eu trăiesc Încă În țară, mai exact, În limba maternă, unde totul este Îndreptat contra concepției mele despre lume, mentalității mele, așadar nu doar relațiile, chiar și limba. Iar eu scriu În acea limbă. Tocmai de aceea Îmi este foarte important ceea ce formulați ca Început, să spunem, al povestirii.” Tema limbii ca „Înrădăcinare” definitivă ne apropia, Într-adevăr, ca și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și dincolo de orice judecată asupra valorii cărților lor, Îl consider fundamental reacționar, deși cei doi se prezintă adesea În public drept apărători ai democrației. Chiar și privind atitudinea față de Știință și Progres există la amândoi o neîncredere, care revelează o mentalitate arhaică și deci profund conservatoare. După părerea mea, acest Tabucchi și acest Manea, evident inconfortabili cu modernitatea, aparțin trecutului: sunt doi supraviețuitori”. Într-adevăr, s-a Întâmplat ca acei doi „supraviețuitori” - cum sunt toți scriitorii, s-ar zice - să se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Petrașcu. Știa de la Cătană că Horia Sima este liber și se așteaptă evenimente mari în desfășurare. Se simțea în aer o apăsare a Rusiei, care îi făcea pe oameni să se teamă, chiar și pe acești ofițeri ai armatei române. Mentalitatea lor era că trebuie câștigată pacea cu orice sacrificiu. Se vorbea curent de cedările care se pregătiseră: Basarabia, Cadrilaterul, Ardealul. în special Cadrilaterul li se părea lor ca o deținere inutilă și foarte periculoasă, extern, datorită comitagiilor bulgari, care făceau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
doreau să aibă cât mai multe forțe de lucru devotate pentru producție și reconstrucție, cât și legionarilor, care puteau să-și desăvârșească pregătirea intelectuală pentru o etapă viitoare, în care comunismul va fi înfrânt. Desigur că aceste două etape, în mentalitatea generală, se măsurau pe perioade de câțiva ani, nu așa cum s-a întâmplat în fapt pe zeci și zeci de ani. Retragerea politică a Mișcării Legionare convenea de asemeni atât comuniștilor, care aveau o teamă atavică de ea, cât și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
muncii exploatatorilor americani, norocul a fost că vigilenta securitate i-a depistat și i-a adus aici, să-și ispășească păcatele față de poporul muncitor etc. etc”. De altfel și din exprimările ocazionale ale unora din personalul securității, se putea deduce mentalitatea care li se inocula acestor organe de execuție, alese pe sprânceană, dintre cei mai răi și primitivi și fără de orizont. Astfel, un ofițer, care asistase la vizita medicală pe care o făcuse un doctor, lui Costache Oprișan, în pragul morții
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zvonul că el nu mai exista. Pentru a obține reabilitarea trebuie ca fiecare să-și recunoască toate, absolut toate, greșelile și să se desprindă de educația greșita primită de la foștii lor șefi; fiecare să devină propriul său șef, schimbându-și mentalitatea retrogradă și astfel pregătiți să-și însușească și să militeze pentru ideile marxiste. Cei care își vor face reeducarea, vor fi puși în libertate unde se vor putea încadra într o muncă cinstită, conform pregătirii, cei care nu au pregătirea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și a cedat, zdrobit fizic și sufletește, rostind acuzația monstruoasă în fața tribunalului, așa cum i-o dictaseră și el trebuise s-o învețe pe dinafară. După ce povesti din nou, a nu știu câta oară, ce suportase înainte de a sluji „inamicul” în mentalitatea lui de ostaș, îl întreabă pe Nicolae Petrașcu: „Nu era mai bine să-mi fi pus capăt zilelor; nu mai înduram tot ce am îndurat și nici nu mărturiseam strâmb în contra mișcării legionare și a Comandantului ei?”. Se lăsa o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui. Student apoi, între 1928-1932, al facultății de Litere și Filozofie din București, tot împreună cu Horia Sima - acesta a devenit pentru el, mai târziu, simplu și concis: Comandantul - studenția lor s-a detașat radical de prelungirea în acest secol a mentalității studențești heidelbergiene sau a celei de pe malurile Senei, dar nici nu și-au creat sau însușit mentalitatea studentului proletar, revoltat împotriva lumii și chiar a propriei existențe. Studenții români în general, fii de țărani îndeosebi, simțeau ca pe niște obiceiuri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acesta a devenit pentru el, mai târziu, simplu și concis: Comandantul - studenția lor s-a detașat radical de prelungirea în acest secol a mentalității studențești heidelbergiene sau a celei de pe malurile Senei, dar nici nu și-au creat sau însușit mentalitatea studentului proletar, revoltat împotriva lumii și chiar a propriei existențe. Studenții români în general, fii de țărani îndeosebi, simțeau ca pe niște obiceiuri importante, ca pe ceva nepotrivit cu ethosul românesc oricare din mentalitățile tinerești și studențești menționate. Toate erau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu și-au creat sau însușit mentalitatea studentului proletar, revoltat împotriva lumii și chiar a propriei existențe. Studenții români în general, fii de țărani îndeosebi, simțeau ca pe niște obiceiuri importante, ca pe ceva nepotrivit cu ethosul românesc oricare din mentalitățile tinerești și studențești menționate. Toate erau o haină străină pentru corpul neamului. Tineretul simțea instinctiv că nu i se potrivește. Pe de altă parte era anul universitar în care, urmare a frământărilor dintre 1919-1926, cu succesele și înfrângerile lor, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ideea de literatură, așa cum a fost ea înțeleasă din Antichitate până în Renaștere. Retorica - în această „literatură” - își arată drepturile (și ele erau întinse, căci orice fel de texte se compuneau în funcție de dispozițiile ei), iar efortul retoric, pus în acord cu mentalitatea și cu sensibilitatea literară a unei anumite epoci, cu principiile codului cultural al acelui timp, era cel ce depunea o mărturie credibilă despre intenționalitatea (sau nonintenționalitatea) izbânzii artistice. F. - pentru care definițiile (și finalitățile) retoricii trebuie neapărat să-și culeagă
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
accentul scenic al exprimării. O piesă cu teză, abordând o problemă psihologică, este Chinul (1910; publicată în „Convorbiri literare”, a avut premiera la Teatrul Național din București în februarie, același an). Conflictul nu mai e, ca în Sanda, între două mentalități și două feluri de a fi, ci se produce în cugetul personajului principal, medicul Dinu Mureș. Specializat în boli nervoase, el se comportă ca un profesionist desăvârșit, refuzând compromisurile și practicând, în relațiile cu pacienții, un stil de rece probitate
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
similar rostită de Rică Venturiano. Dar F. nu-și poate lăsa eroii să se contureze singuri și îi „susține” cu discursul lui agresiv, pătimaș ori persiflant, întotdeauna polemic. Considera că asanarea morală este ținta cea mai de seamă a scrisului. Mentalitatea, definind epoca, își avea sorgintea în confuzia dintre finalitatea etică și cea estetică a operei literare. Suprapunerea planurilor se menține și în romanul Ciocoii vechi și noi, dar preeminentă va deveni senzația viguroasă de viață pe care o dau aici
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
congrese și reuniuni culturale și științifice internaționale: Forumul românilor și originarilor din România (Neptun), Congresul internațional de studii românești (Iași, 1993), România și românii în știința contemporană (1994, 1997),Contribuția politicii culturale la înțelegerea fenomenului istoric contemporan și la remodelarea mentalităților (septembrie 1994), Seminarul internațional de sculptură „Masa Tăcerii” (București - Târgu Jiu, octombrie 1995), Festivalul Performing Arts of Romania (New York, noiembrie 1995-martie 1996), Cultura română în universitățile lumii (Sibiu, iunie 1996), Simpozionul „James Joyce în România”, Frontiere traversate, frontiere suprimate. De la
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287109_a_288438]
-
între limba și filosofia oricărui popor, premisă a încercărilor lui ulterioare de filosofie comparată. După F., limba nu e o copie a realității, ci o interpretare a acesteia, o atitudine specifică față de ea. Deosebirile dintre limbi ar oglindi diferențele de mentalitate: toți aceia care gândesc într-o anumită limbă își modelează gândirea în conformitate cu structurile limbii respective, contactul lor cu lumea fiind mediat de o primă interpretare a realității prin limbă. Cazul elinei este elocvent: fraza greacă, cu valori sintactice exprimate prin
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
compartimentului sociologie de la un institut de cercetare. Într-o lume anormală, Liviu - incapabil să aprofundeze lecțiile predate de mentorul său, versatilul și experimentatul Cociuba, înotător abil în apele tulburi ale anilor ’40-’50 -, va cunoaște și eșecul familial. Apăsat de mentalitatea în care a fost format, el va alege (spre deosebire de soția sa, Aurelia) să se întoarcă în țară dintr-o excursie care-i dusese pe amândoi - în chiar momentul deschiderii granițelor spre Occident provocată la Viena. Schiță de portret pentru un
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
o seriozitate de fond care asigură calitatea umorului. Mahalaua în care viețuiesc personajele - așa-numita „Republica Barbă-Rasă”, adevărat „stat în stat” - este una dosnică și nevoiașă, văduvită de binefacerile edilitar-urbanistice moderne. Observația pătrunzătoare a prozatorului vizează limbajul micii lumi investigate, mentalități și comportamente caracteristice, recuzita curentă și practicile obișnuite ale traiului zilnic al umanității periferiilor. Onomastica e de un pitoresc plauzibil, uneori poate șarjat prin supralicitare: personajele se numesc Duduveică, Falaștoacă, Bambulete, Gâjâitu, Tăchiță Cărăbiță, Iliuță Pufulete (numele-poreclă real al bunicului
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
succedat veacuri, fără să-i schimbe; au trăit repetitiv, fixați în cutume severe, sustrăgându-se noutăților; ageri, activi, rigizi, firești; stilul lor existențial se refuză suavităților, gingășiilor, concesiilor de orice fel. Nu atât oameni vechi, anacronici, cât arhaici, îndărătnici ca mentalități, mișcându-se într-un mediu rudimentar; nu atât misterioși (ca taciturnii lui Mihail Sadoveanu), cât refractari, netransparenți, păstrând sub măștile lor neutre gânduri ascunse. Nimic poetizat în comportamentul lor; reacțiile aspre, gestica violentă, limbajul stâncos, instinctele fruste - acestea par comentate
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
fapt prozatorul), venit la înmormântarea tatălui, înțelege că e „o creangă ruptă”, aruncată în altă parte; rădăcina, partea „cea mai tare” - frântă și ea -, zace în sicriu. Într-un cadru ca acesta, „permanența preistoriei” (cum ar zice Lucian Blaga), persistența mentalităților embrionare sugerează aparența înțepenirii, de unde proximitatea mitului; o lume în care misterul poate fi sondat numai de către deținătorii cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
DESCÂNTEC, specie folclorică exprimată printr-o formulă ce însoțește anumite practici magice destinate, cu precădere, înlăturării răului. D. constă în rostirea unor versuri rituale, în care imaginile fantastice abundă, indicând o mentalitate arhaică. Având origini străvechi (asiro-babilonienii îl practicau, iar grecii l-au cunoscut prin intermediul hitiților), d. prezintă aceeași intensitate și aceleași caracteristici formale la toate popoarele. Rostirea versurilor, însoțită de gesturi și practici rituale, participarea activă a celui descântat și recuzita
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
trebui să le producă organizațiile reprezentante ale administrației publice. Mutarea accentului de la reglementare către rezultatele măsurabile ale activității administrației publice este relevant pentru procesul de reformă a administrației publice prin implicațiile pe care le poate avea nu atât la nivelul „mentalităților”, cât mai ales asupra sistemului de stimulente, dar și sistemului de organizare propriu-zis al acestei administrații. Prima parte a volumului debutează cu un studiu („Politicile publice - Între stat, acțiune colectivă și piață”, semnat de Andrei Trandafira) care Își propune să
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu modifică presupozițiile sistemului care se dorește schimbat, ci doar introduce variațiuni În cadrul acestuia. Această situație poate conduce la proliferarea acelor aspecte negative a căror Înlăturare justifică demersul de reformare. În aceste condiții, considerarea reformei ca fiind condiționată de schimbarea „mentalităților” este irelevantă pentru atingerea unui obiectiv cum este cel al creșterii capacității administrative. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune o alegere ideologică privind fundamentele unui sistem de organizare a administrației, și mai puțin schimbarea caracterului preferințelor indivizilor ce acționează În cadrul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
predilect de cercetare, Vrancea, prin prelungiri în zona Ceahlăului și spre unele localități transilvănene apropiate. Ca și în celelalte lucrări, autorul angajează aici și aspecte etnografice și dialectale, iar despre textele-convorbiri crede că „pot înfățișa mai cuprinzător în latura etnopsihologiei mentalitatea țăranului român”. Contribuția lui fundamentală în domeniul exegezei referitoare la Miorița se conturează, la dimensiunile ei reale, odată cu tipărirea ultimelor două volume din Ținutul Vrancei, care cuprind numărul record de 402 texte din zonă, depășind tot ceea ce se realizase până
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
cultură organizațională lipsită de vină. Astfel o greșeală efectuată este considerată utilă pentru învățare și nu presupune aplicarea de sancțiuni. Pentru manageri aceasta este o problemă mai delicată. De aceea aici se impune să vorbim despre atitudine și despre schimbarea mentalității oamenilor. Managementul trebuie să fie promotorul schimbării, chiar adeptul schimbării propriei mentalități, să permită transparența și să-și asume responsabilitățile pentru riscurile din entitățile lor, conform concepției Guvernanța corporativă 150 150 conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]