10,100 matches
-
în cel mai scurt timp. Articolul 25 Orice intervenție asupra sistemului de iluminare trebuie făcută numai de persoane calificate. 7. Definiții a) Iluminarea este raportul dintre fluxul luminos care cade perpendicular pe o suprafață și aria suprafeței respective; ... b) Iluminarea orizontală reprezintă componenta iluminării măsurată pe direcția orizontală; ... c) Iluminarea verticală este componenta iluminării măsurată pe direcția verticală; ... d) Instalația nucleară reprezintă: ... - orice reactor nuclear, cu excepția aceluia cu care este echipat un mijloc de transport maritim ori aerian spre a fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
Orice intervenție asupra sistemului de iluminare trebuie făcută numai de persoane calificate. 7. Definiții a) Iluminarea este raportul dintre fluxul luminos care cade perpendicular pe o suprafață și aria suprafeței respective; ... b) Iluminarea orizontală reprezintă componenta iluminării măsurată pe direcția orizontală; ... c) Iluminarea verticală este componenta iluminării măsurată pe direcția verticală; ... d) Instalația nucleară reprezintă: ... - orice reactor nuclear, cu excepția aceluia cu care este echipat un mijloc de transport maritim ori aerian spre a fi folosit ca sursă de putere, dacă este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
Zona Caz de 5 lx - 5 m înaintea - Dacă există un gar- nece- gardului pe- șanț, spațiul dului sitate rimetral, aflat imediat în peri- la 0,2 m fața gardului metral deasupra perimetral nivelului va fi iluminat solului (EN), astfel încât orizontal, să poată fi precum și la recunoscute 0,5, 1,0 și persoane; această 1,5 m deasupra iluminare poate EN, vertical fi în direcția deconectată pe gardului zone. perimetral Strada Caz de - - Separat de ilumi- de nece- narea zonei centură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
puterii de limitei maximum verticale de 25 m exterioare 30 s, iluminare - vezi în a zonei de minimum figura nr. 1. exte- detecție, 0,5 E min riorul la 0,2 m zonei deasupra de nivelului detec- solului (EN), ție orizontal 3 lx 25 m înaintea limitei exterioare a zonei de detecție, la 0,5, 1,0, 1,5 m deasupra nivelului solului (EN), vertical în direcția zonei de detecție ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──── 3. Zona Continuu 10 lx 1:10 La 0,2 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
EN), vertical în direcția zonei de detecție ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──── 3. Zona Continuu 10 lx 1:10 La 0,2 m b) după Definiția puterii în care (după deasupra EN, maximum verticale detecția caz în plan 30 s, de iluminare - se face redusă orizontal minimum vezi figura nr. 1. prin la 0,5 E min Pardoseala și mijloace 5 lx)*1) zidurile/ tehnice gardurile de 3 lx 1:10 La 0,5, 1,0 limitare (după și 1,5 m trebuie să aibă, caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
în plan cu un grad de vertical, în reflexie direcția pe cât posibil camerei mai redus. Nivelul de 10 lx 1:6 La 0,2 m iluminare deasupra verticală este nivelului obținut astfel: solului (EN), corpurile în plan luminoase vor fi orizontal așezate la o distanță de 6 lx 1:6 La 0,5, 1,0 și peste 1 m 1,5 m de limita deasupra EN interioară a în axa zonei de mediană a zonei detecție și de detecție, în luminează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
nivelul minim de iluminare trebuie respectat. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Zona Alarma 15 lx 1:10 0,2 m deasupra EN, b) după Nivelul minim de cuprinsă respectiv 5 minute, iluminare poate fi între suprafața minimum atins prin ilumi- zona de de mers orizontal 0,5 E min narea continuă sau detecție continuă sau prin și pornire în caz de zonele alarmă. vitale, precum și zonele ușor acce- sibile ale acope- rișului 5. Cons- Alarma 15 lx 1:10 0,2 m în fața a) maximum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
m în fața a) maximum trucții peretelui 2 s (pereții clădirii,până la b) maximum exte- 10 m deasupra EN, 2 s riori vertical 0,2 m c) maximum ai deasupra EN, 30 s clădi- până la 10 m rilor în fața peretelui care orizontal țin de zona EN, vitală) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Zonele Dacă 100 lx 1:16 0,2 m deasupra a),b) maximum Limitarea din este EN, în zona 30 s orbirii, vecină- nevoie controlului c) - după evitarea tatea respectiv al maximum 30 s
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
100 lx 1:16 0,2 m deasupra a),b) maximum Limitarea din este EN, în zona 30 s orbirii, vecină- nevoie controlului c) - după evitarea tatea respectiv al maximum 30 s, umbrelor, punc- porții, circa 15 lx utilizarea telor orizontal - după maximum lămpilor de 5 minute, care asigură (zone circa 30 lx o bună redare în a culorilor exteri- orul Continuu 10 lx spațiilor închise pentru controlul accesului persoa- nelor, vehicu- lelor, încărcă- turilor) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Intră- Continuu 10 lx 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
selecției colective / 88 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
abordare a modei ca formă de comportament colectiv este corectă și centrează analiza respectivului fenomen în perimetrul sociologiei, dând posibilitatea autoarei să prezinte principalele teorii explicative ale comportamentului colectiv: teoria contagiunii emoționale, teoria valorii adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1979, o nouă perspectivă explicativă a comportamentelor "dictate" de modă era formulată sub semnătura sociologului francez Pierre Bourdieu (1930-2002): teoria gusturilor sociale, expusă în lucrarea La Distinction: critique sociale du jugement (1979). După ce mulți autori "se entuziasmaseră" de teoria fluxului orizontal al modei (trickle across), ca urmare a democratizării consumului, cercetarea realizată de Pierre Bourdieu despre obiceiurile de consum ale societății franceze din anii 1963, 1967 și 1968 confirma ipoteza teoriei modei de clasă: imitarea modei claselor de sus de către noua
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ideea modei de clasă exprimată de Georg Simmel, Thorstein Veblen și Pierre Bourdieu, sociologul american ajunge la concluzia că "este prematur să abandonăm vreunul dintre modelele sociologice explicative din moment ce traseul fluxului modei în viața socială este unul deopotrivă vertical și orizontal" (idem, 205). Un an mai târziu, în 1993, Jennifer Craik, profesoară de științele comunicării și studii culturale la Universitatea din Canberra, lansează la Londra lucrarea The Face of Fashion. Cultural Studies of Fashion (1993). Pe parcursul unui număr de nouă capitole
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de sus, adică unui grup restrâns și faimos (cf. G.B. Sproles, 1981, 119). Consider că cercetările ulterioare nu au făcut altceva decât să infirme sau să confirme această teorie. Expunerea teoretică din acest capitol va argumenta ideea că teoria fluxului orizontal al modei (trickle-across), formulată ca alternativă explicativă a mecanismului de propagare a modei, a susținut democratizarea consumului, dar nu a reușit să aibă un rol decisiv în sociologia modei. Multiplele exegeze asupra scrierilor lui Georg Simmel îl caracterizează drept o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vogă în Occident, între anii 1967-1968. Au fost aceste piese vestimentare un mijloc de a răspândi convingerile generale ale unui anumit grup dominant? Voi încerca să răspund acestor întrebări prin expunerea unor teorii recente în sociologia modei, respectiv teoria fluxului orizontal al modei (trikle-across) și teoria grupurilor subculturale, precum și câteva cercetări de teren în acest sens. 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei Denominația "trickle-across" a fost propusă de Charles W. King în 1963, prin aceasta autorul subliniind fluxul orizontal
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
grup dominant? Voi încerca să răspund acestor întrebări prin expunerea unor teorii recente în sociologia modei, respectiv teoria fluxului orizontal al modei (trikle-across) și teoria grupurilor subculturale, precum și câteva cercetări de teren în acest sens. 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei Denominația "trickle-across" a fost propusă de Charles W. King în 1963, prin aceasta autorul subliniind fluxul orizontal și circular al modei: sursa reala a modei ar proveni din clasa socială căreia îi aparține individul. Iar principalul argument al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
orizontal al modei (trikle-across) și teoria grupurilor subculturale, precum și câteva cercetări de teren în acest sens. 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei Denominația "trickle-across" a fost propusă de Charles W. King în 1963, prin aceasta autorul subliniind fluxul orizontal și circular al modei: sursa reala a modei ar proveni din clasa socială căreia îi aparține individul. Iar principalul argument al acestei teorii este evidenta producție de masă care, împreună cu mijloacele de comunicare în masă, crează și informează despre disponibilitatea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că ar fi recomandabil să se îmbrace atunci când își face apariția pe stradă tot așa cum procedează și acasă, răspunsul mirat ala cestuia ar fi "Dar așa si fac!". Iar omul nostru nu ar rosti decât adevărul. Deci fluxul modei este orizontal și concomitent către toate clasele socio-demografice astfel difuzarea modei poate porni, în același timp, de la orice clasă socială. Oferind o asemenea perspectivă asupra propagării modei, teoria fluxului orizontal se fondează pe celebrele caracteristici ale conducerii: moda se propagă prin liderii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Iar omul nostru nu ar rosti decât adevărul. Deci fluxul modei este orizontal și concomitent către toate clasele socio-demografice astfel difuzarea modei poate porni, în același timp, de la orice clasă socială. Oferind o asemenea perspectivă asupra propagării modei, teoria fluxului orizontal se fondează pe celebrele caracteristici ale conducerii: moda se propagă prin liderii de opinie din clasa socială căreia îi aparține individul și din grupul de referință al acestuia (Ch.W. King și J.O. Summers, 1986, 44). Această direcție de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Lazarsfeld, Bernard Berelson și Hazel Gaudet (1944/2004, 201) privind comportamentul de vot au relevat influența indirectă și limitată a mass-media și au confirmat dinamica structurilor și a relațiilor sociale ca factor principal în formarea opiniei publice. Astfel, ideea fluxului orizontal al modei s-a cristalizat pe fundalul teoriei fluxului comunicării în două trepte și a postulatelor acesteia: mass-media influențează publicul prin intermediul rețelelor comunicării interpersonale; există persoane, adică lideri de opinie, cu un potențial considerabil de influență socială în cadrul acestor rețele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
perspectiva fenomenului de modernizare și din cea a teoriilor comportamentului colectiv corespunde anumitor etape din istoria sociologiei. Acestea au subliniat fie caracterul contagios, adesea distructiv și irațional, fie caracterul instituțional și normativ al modelor. În schimb, abordările recente teoria fluxului orizontal al modei și teoria grupurilor subculturale pe care sociologia modei și le revendică drept cadru teoretic particular, nu trebuie interpretate numai din perspectiva evoluției acestui nou domeniu de studiu, ci sub aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă, al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
perspectiva fenomenului de modernizare și din cea a teoriilor comportamentului colectiv, corespunde anumitor etape din istoria sociologiei. Acestea au subliniat fie caracterul contagios, adesea distructiv și irațional, fie caracterul instituțional și normativ al modelor. În schimb, abordările recente teoria fluxului orizontal al modei și teoria grupurilor subculturale, pe care sociologia modei și le revendică ca un cadru teoretic particular nu trebuie interpretate numai din perspectiva evoluției acestui nou domeniu de studiu, ci sub aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
recurge doar la tipologiile exemplificate de Georg Simmel se conformează diferențiat normei care reglementează moda, dar cu aceleași finalități: de accentuare, concomitentă, a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar moda obiectivează, în același timp, indiferent de direcția orizontală sau verticală a propagării acesteia, curentele contrare ale vieții: individualizare vs. conformare. În ceea ce privește semnificația hainelor în context social, aceasta reprezintă o preocupare relativ nouă, caracterizată printr-o activitate de cercetare inovativă, însă și prin preocupări de a testa ipoteze invalide
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cît și În plan geografic), va căuta să reducă riscurile, să valorifice din plin avantajele specifice de care dispune, să exploateze la maximum oportunitățile pieței și să și crească profiturile. Aceste deziderate se pot realiza fie prin integrarea verticală și orizontală a firmei, integrare care se face pe piețe externe diferite, metodă denumită internaționalizare, accesibilă cu precădere firmelor mari, puternice, fie În cadrul pieței naționale, metodă practicată de firmele cu o poziție bună pe piața națională dar care nu dispun de resursele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sintetice, de Înlocuire. În perioada analizată s-a constatat, de asemenea, și creșterea și diversificarea numărului și a tipurilor de activități desfășurate de marile corporații investitoare pe plan internațional. Producția internațională a determinat Înmulțirea proceselor de integrare verticală sau diversificare orizontală, În timp ce numărul și ponderea valorică a tranzacțiilor ce se realizau Între entitățile situate În interiorul Întreprinderilor generatoare de investiții străine directe au crescut puternic. Perioada interbelică a fost propice și dezvoltării cartelurilor internaționale, care au desfășurat o intensă activitate de Împărțire
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]