15,863 matches
-
pe lăutari, executivul a Înființat fondul de cutremur. Se aruncă copii În fîntîni. Românii dau impresia că vorbesc Într-o limbă asemănătoare cu româna. Virgil Ierunca: „Prima și cea mai constantă manifestare a minciunii a fost limba de lemn”. Șoimii patriei În derivă. Iar primul-ministru e fericit, În Nirvana guvernamentală, și vrea să fie din ce În ce mai fericit. „Să fii atît de fericit Încît să te simți invidios pe tine Însuți”. Eduardo Galeano. „Domnule Vadim, aș vrea să publicați aceste rînduri, Întrucît eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din aceeași revistă și calc pe ea, fiindcă știu ce-i acolo: bardul Cernea care-atacă un subiect ce de multă vreme ne roade pe toți, „Steagul Țării”. Poetul apucă voinicește steagul de băț, Îl agită cu Înfocare, cu dragoste de patrie, ca pe un evantai chinezesc, național, cu care face vînt post-mortem prea răcitei figuri din Scornicești. O ploaie Înghețată de particule intrate-n putrefacție, dar căzînd de pe culmile de aur, udă făptura cititorului. Gingașul necrofil ne arată amenințător că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
accident vascular cerebral, cum zic laicii) unul dintre cei mai prolifici poeți ai momentului, Ion Gheorghe. El scrie cu comuniști În diferite gazete de perete, printre care și Socialistul. Analogii, interferențe, greci. Iată poezia Iocasta. Ion Gheorghe zice că e patria. Pe urmă universul se Întunecă. „Și voi, fiii și bărbații Iocastei, / Ajungeți din eroare tragică / Lucrare a sorții-n iatacul reginei, / Incestuoși vă omorîți unii pe alții.” Confuzia e instalată, pentru că dacă vă omorîți unii pe alții e greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bubițe-n frunte este mai totdeauna același, unul bătrîior, năucit de căldură și de-o jumătate de secol de privațiuni, de la jucării pînă la minuni și cărucioare cu roți de cauciuc. Deveniți brusc foarte curioși asupra intențiilor divine În privința lumii, patriei și a vezicii lor mai mult sau mai puțin urinare, cetățenii se duc grămadă la spectacole educative ce au titluri atît de incitante precum „Planul lui Dumnezeu cu omenirea”. Dacă nu le mai face partidul, s-a pornit Dumnezeu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și pentru filme, iar starea mea civică inițială dobîndise un caracter aproape religios, făcîndu-mă atît de sensibil la problemele culturale românești, Încît am renunțat la o pașnică seară erotică În familie doar pentru a mă iniția În situația intelectuală a patriei. Înăuntru au intrat 18 spectatori. Cu mine cu tot. Doi homosexuali care discutaseră afară despre Antichristul lui Nietzche, o femeie cenușie cu blană de castor și soț surdo-mut, o doamnă foarte grasă, doi ambuscați, o brunetă cu celular, o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mi-a plăcut destul de mult, În ciuda părerii cvasiunanime de sens contrar, și mi-a plăcut mai ales pentru că se vorbește utilizîndu-se absolut tot arsenalul argotic În vigoare, autentic și trivial pînă la decerebrare patriotică (sentiment de dragoste și devotament față de patrie și de popor, statornicit În decursul istoriei). Iar subiectul este limpede, cinematografiat fără mofturi, fără tehnică, fără nimic, amintindu-mi de cîteva bune filme est-europene din deceniul șase unde o amenințare neștiută era bine dozată prin imagini În ricoșeu. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acesta nu știa că nu era el, ci Mihai Viteazul, și viceversa. Și nici el nu-i iubea pe unguri, era șovin. De-un șovinism entuziasmant și scrisă-ntr-o limbă de lemn armonioasă ca un făcăleț de la Fondul Plastic, Patria se află și ea la primul număr. E 69. Poziție din care editorialistul lansează cîteva strigături de pupăză beată: „iredentismul maghiar și-a dat frîu liber”, „păi bezmeticilor”, „n-o să vă dăm satisfacție, nemernicilor”, „chiar de-ar fi să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ungurii vor un fel de reînviere a Imperiului Habsburgic. Dar nu trebuie uitat că acest imperiu s-a spulberat datorită fanfaronadei, obrăzniciei și răutății ungurești”. A pus degetul pe rana imperiului, domn’ profesor, stă cu el acolo, lucia mia. De la Patria am trecut (ori am rămas) la Națiunea avîndu-l ca director pe Ion Coja de mai sus, ce-a ajuns de-a bușilea la numărul trei fără s-o observ, nutream curioase mustrări de conștiință. Acum nu le mai nutresc, sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a condamnat la moarte pe motiv c-a scris un roman iritant pentru ayatolahi. În sfîrșit, și o veste bună: doi ofițeri KGB, soț și soție, infiltrați timp de 25 de ani În Vest, au fost decorați la Întoarcerea În patrie cu medalia „Prietenia Între popoare”. ȚÎșnind Încă o dată din Dimineața, maestrul Păunescu face cîteva afirmații palpitante. „Pipăind feminin drumul Înainte (...) președintele Iliescu intră În campania electorală dezavantajat.” Rezultă că președintele nu pipăie bărbătește, așadar pipăie ceva masculin. Dezavantajul său fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se distreze privind cum sunt mîncați de vii oamenii de lei. Încă nu se inventase țeapa, nu doar mai ieftină decît un tigru, dar și cu efecte speciale mai intense, asigurînd emoții pentru cîteva zile, nu minute. Invocarea inventatorului În patria noastră are alte scopuri și pornește de la alte premize. Mai Întîi, Vlad Dracul n-avea nimic de român În el. În stampe apare ospătîndu-se la o masă În jurul căreia zboară urechi, brațe și picioare retezate, pe un fundal alcătuit dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vede de pe acoperiș că-și iubesc profund Belgia, fără s-o spună direct, ori să-și pună mîna pe inimă sau pe altceva, nu fac apel la adjective, nu susțin că-s omenoși primitori harnici viteji, nu-și declară frumusețile patriei cu codri verzi de brad și mori, dar sesizezi imediat că se simt bine la ei acasă și-ți dai seama că tu, care-ți detești poporul din motive pe care degeaba Încerci să le explici deoarece nu te-nțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
literare majore (evidentă) ci din pricina faptului că lumea i-a cumpărat milioane de cărți iar el s-a Îmbogățit fără să fie geniu. În vreme ce noi (pentru că de noi e vorba, marii scriitori amintiți sînt utilizați doar ca gaze lacrimogene), În patria noastră, deși genii, abia ne ducem zilele. Interesant că Înverșunarea unor nocturni intelectuali este mai mare aici decît În cazul oricărui nenorocit de milionar român care nu știe nici măcar să scrie muie pe peretele toaletei (scrie cu cratimă). Coelho a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
trebuie să se obișnuiască să-i iubească separat. Bărbații Își părăsesc copiii pentru că o pot face, femeile, În general, nu-i părăsesc pentru că nu pot s-o facă. Ca să fiu cu Jack, ar trebui să plec În exil, părăsindu-mi patria. Ca să am curaj s-o fac, ar trebui să fiu atât de nefericită Încât să-mi fie mai greu să stau decât să sar În gol. Și Încă nu am ajuns acolo. Să nu uit Datoria pe care o am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
important document de strategie. De un larg interes este atitudinea socialiștilor europeni față de problema șomajului și căutarea unei politici a ocupării forței de muncă în UE. În concluziile sale, Erol Kulahci lansează interogația provocatoare dacă UE va evolua "de la Europa patriilor la Europa partidelor?" Vor evolua partidele naționale spre partide europene, poziționîndu-se in jurul unor tematici supranaționale? Care va fi astfel evoluția atît a arenei de partide cît și a arenei instituționale comunitare în ansamblu? Iată numai cîteva dintre întrebările care
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
capitolul conclusiv (10), vom desprinde principalele implicații ale studiului nostru în dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și ale europartidelor. De asemenea, vom evidenția consecințele analizei noastre asupra problematicilor legitimității, democrației și reprezentării în UE, ca și a transformării Europei patriilor în Europa partidelor. În fine, vom imagina trei scenarii pentru viitor: statu quo-ul, scenariul federal și consolidarea metodei comunitare. Partea întîi NATURA PARTIDELOR EUROPENE CAZUL EUROPARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT 2 Între națiune și europenizare: dezvoltarea partidelor europene 2.1. Introducere FEP există
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
implicații ale studiului nostru în raport cu dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și ale europartidelor. De asemenea, vom continua evidențiind efectele analizei noastre în problematicile legitimității, democrației și reprezentării în UE. În plus, vom prezenta prelungirile analizei în raport cu chestiunea transformării Europei patriilor în Europa partidelor. În fine, vom concepe diferite scenarii. 10.1. PSE stricto sensu 10.1.1. Natura specifică a PSE Este PSE o grupare? O confederație de partide naționale? O organizație extraparlamentară la nivel european? O instituție slab integrativă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
această problemă. De facto, PSE și partidele social-democrate n-au putut juca un rol de reprezentant al cetățenilor europeni decît în foarte mică măsură, dat fiind că n-au fost capabile să soluționeze semnificativ problema șomajului. 10.4. De la Europa patriilor la Europa partidelor? Transformarea Europei patriilor în Europa partidelor este crucială. Într-un articol publicat în 1978, David Marquand a scris că, în ciuda "tuturor defectelor, partidele sînt indispensabile guvernării parlamentare de tip democratic, deoarece ele oferă mecanismele pe baza cărora
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partidele social-democrate n-au putut juca un rol de reprezentant al cetățenilor europeni decît în foarte mică măsură, dat fiind că n-au fost capabile să soluționeze semnificativ problema șomajului. 10.4. De la Europa patriilor la Europa partidelor? Transformarea Europei patriilor în Europa partidelor este crucială. Într-un articol publicat în 1978, David Marquand a scris că, în ciuda "tuturor defectelor, partidele sînt indispensabile guvernării parlamentare de tip democratic, deoarece ele oferă mecanismele pe baza cărora decidenții sînt responsabili pentru deciziile luate
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
poziționări stă, probabil, experiența sa de deputat laburist britanic la Westminster și a postului de la Comisia Europeană, unde era responsabil de relațiile între Comisie și Parlamentul European. Pentru David Marquand, transformarea Europei este condiționată: "Șansele Comunității să depășească limitele Europei patriilor depind fundamental de apariția unui nou tip de Europă a partidelor, în care forțele politice care contează la nivel național sînt unite de nevoia de a se lupta împreună pentru putere la nivel comunitar"735. Dacă Marquand subliniază că Europa
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
După aproape două decenii, Simon Hix și Christopher Lord au folosit din nou expresia pentru a trimite la aspectele empirice, paradigmatice/teoretice și normative. Amintindu-le concluziile, vom evidenția implicațile analizei noastre în dezbaterea generală privind trecerea și transformarea Europei patriilor în Europa partidelor. 10.4.1. Aspecte empirice În acest scop, vom începe cu natura și politica social- democraților și a europartidelor. În această privință, Hix și Lord își pun următoarea întrebare: state-națiune sau partide politice "care să influențeze poziționarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
o organizație internațională. Diferența dintre cele două abordări nu ține, de fapt, de concentrarea asupra actorilor sau a structurilor. În realitate, se pune mai degrabă întrebarea care aspect al UE trebuie studiat? și cum să fie studiat? În studiul Europei patriilor, explicațiile teoretice cheie sînt interesele naționale și suveranitatea, relațiile de putere interstatală, interdependența economică, construcția instituțiilor internaționale și regimurile politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative ca structura societății, dimensiunile ideologice și conflictele între partide
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în și între diversele organe ale europartidelor, precum și folosirea acestor mecanisme de către actorii partinici. O altă implicație a studiului nostru, contrară afirmațiilor lui Hix și Lord, este constatarea că analiza Europei partidelor nu se poate lipsi de cea a Europei patriilor. Desigur, aceste două analize reflectă paradigme cu ipoteze diferite prin obiectele de analiză distincte. Totuși o paradigmă poate ajuta la mai buna examinare a obiectului la care se referă cealaltă. Faptul se adeverește în analiaza europartidelor și a politicilor acestora
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
o paradigmă poate ajuta la mai buna examinare a obiectului la care se referă cealaltă. Faptul se adeverește în analiaza europartidelor și a politicilor acestora. Este, cel puțin, necesară trecerea constantă în revistă a concluziilor literaturii de specialitate privind Europa patriilor, și asta nu doar pe plan empiric, ci și pentru concepte, teorii și abordări. Pe plan conceptual, am recurs la concepte proprii analizei politicii locurilor de muncă. La nivel teoretic, am trecut prin teoriile interguvernamentală și neofuncțională, pentru a înțelege
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
național), ale abordării prin comparative politics și prin relațiile internaționale pentru a examina natura și politicile partidelor europene. 10.4.2.2. Implicația abordării europartidelor pentru teoriile integrării europene Analiza noastră ne învață că și situația inversă este valabilă. Europa patriilor prezintă interes pentru susținătorii Europei partidelor. Cercetătorul suedez Karl-Magnus Johansson a arătat deja aportul abordării europartidelor pentru adepții teoriilor interguvernamentale 741. Confirmăm analiza lui Johansson prin concluziile la care am ajuns plecînd de la studierea actului I al politicii locurilor de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene?"749. Hix și Lord sugerează următoarele ameliorări 750. Este necesar să se promoveze rolul Europei partidelor în alegerile europene, să se încurajeze competiția între partidele europene și să se împiedice dominanța partidelor păstrîndu-se un echilibru între trei Europe: Europa patriilor, Europa lobby-urilor și Europa partidelor. Ei ajung să recomande modelul din Statele Unite 751, fără a justifica totuși această alegere în comparație cu alte modele. În plus, nu demonstrează că modelul american este apt să facă față deficitelor de legitimitate, democrație și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]