9,077 matches
-
al Omului contemporan din Europa, care a trăit cu 40-12.000 de ani în urmă (paleoliticul superior). Volumul creierului era egal cu 1600-1800 cm³ (mai mare decât media europenilor actuali). Înălțime medie 180 cm și mai mult. Numele provine de la peștera Cro-Magnon, din Franța, unde în 1868 au fost descoperite mai multe schelete de oameni cu arme din paleoliticul superior. Fosile de Cro-Magnon au fost desemenea descoperite în: Africa - Cape Flets, Fish Hoek, Nazlet Hater, în Europa - Capela Combinate, Mladeč, Předmostí
Omul de Cro-Magnon () [Corola-website/Science/325807_a_327136]
-
superior. Fosile de Cro-Magnon au fost desemenea descoperite în: Africa - Cape Flets, Fish Hoek, Nazlet Hater, în Europa - Capela Combinate, Mladeč, Předmostí. Trăiau în comunități de 15-30 de oameni și pentru prima dată în istorie au creat așezări. Locuințe erau peșterile, corturi făcute din piei, în Europa de Est existau adăposturi. Strămoșii oamenilor moderni au apărut în Africa de Est acum aproximativ 100-200.000 de ani. Cu 60.000 de ani în urmă, ei au migrat din Africa în Peninsula Arabică, și au
Omul de Cro-Magnon () [Corola-website/Science/325807_a_327136]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 3.864,80 ha. Aceasta este inclusă în Parcul National Domogled - Valea Cernei, parc suprapus sitului de importanță comunitară omonim. Aria protejată reprezintă un relief diversificat (peșteri, abrupturi stâncoase, avene, pereți calcaroși, lapiezuri, cascade, zone de chei), pajiști și păduri; cu o deosebită importantă floristica, faunistica și geologică (cu roci constituite din calcare, gresii și granițe). Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
din Cheile Carașului, în Munții Aninei, pe teritoriul satului Iabalcea, județul Caraș-Severin, România. Accesul se face dinspre Cantonul Comarnic, prin Cheile Comarnicului până la confluența cu râul Caraș, drum care se continua apoi cu circa 600m la vale prin Cheile Carașului. Peștera are două intrări la o diferență de nivel de 7,5m. Dacă intrarea în peșteră se face prin intrarea superioară sub formă de cuptor, mult mai largă, accesul duce printr-o galerie mare spre Sala Domnului și Sala cu Anemolite
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
face dinspre Cantonul Comarnic, prin Cheile Comarnicului până la confluența cu râul Caraș, drum care se continua apoi cu circa 600m la vale prin Cheile Carașului. Peștera are două intrări la o diferență de nivel de 7,5m. Dacă intrarea în peșteră se face prin intrarea superioară sub formă de cuptor, mult mai largă, accesul duce printr-o galerie mare spre Sala Domnului și Sala cu Anemolite după care, drumul se intersectează cu o galerie lungă de circa 50m ce vine de la
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
la Sala Cascadei. Din această sală drumul este deschis printr-o galerie cu înălțimea de 1,5m și lățimea de 7m spre Sala Minunată care o dată traversată, înaintarea se poate face târâș printre prăbușiri pe ultimii 35m ai cavității. Existența peșterii era cunoscută de localnici și nu avea nume, primele explorări fiind făcute de L. Botoșeneanu, A.Negrea, St. Negrea și V.Sencu în perioada anilor 1963 - 1966. Ultimele cercetări au fost făcute de clubul Exploratorii Reșița, fără a se fi
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
și nu avea nume, primele explorări fiind făcute de L. Botoșeneanu, A.Negrea, St. Negrea și V.Sencu în perioada anilor 1963 - 1966. Ultimele cercetări au fost făcute de clubul Exploratorii Reșița, fără a se fi făcut, însă, descoperiri importante. Peștera a primit numele fondatorului biospeologiei, Emil Racoviță, nume dat de către V. Sencu si St. Negrea în anul 1970. Părerile speologilor privind modul de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
fost făcute de clubul Exploratorii Reșița, fără a se fi făcut, însă, descoperiri importante. Peștera a primit numele fondatorului biospeologiei, Emil Racoviță, nume dat de către V. Sencu si St. Negrea în anul 1970. Părerile speologilor privind modul de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții de către pârâul Comarnic prin străpungerea hidreologică a dealului Cărnipoaia și pătrunderea sa în subteranul vârfului Comarnic prin Peștera Exploratorii 85. Astfel râul Comarnic și-ar fi
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
1970. Părerile speologilor privind modul de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții de către pârâul Comarnic prin străpungerea hidreologică a dealului Cărnipoaia și pătrunderea sa în subteranul vârfului Comarnic prin Peștera Exploratorii 85. Astfel râul Comarnic și-ar fi creat ieșirea de izvor ascendent cu un debit de 80 litri/secundă în aval de intrarea inferioară a Peșterii Racoviță. Peștera se compune dintr-o succesiune de săli legate prin galerii mai
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
străpungerea hidreologică a dealului Cărnipoaia și pătrunderea sa în subteranul vârfului Comarnic prin Peștera Exploratorii 85. Astfel râul Comarnic și-ar fi creat ieșirea de izvor ascendent cu un debit de 80 litri/secundă în aval de intrarea inferioară a Peșterii Racoviță. Peștera se compune dintr-o succesiune de săli legate prin galerii mai largi și mai înalte în prima parte. Cu cât se înaintează pe galeria principală, cu atât formațiunile concreționare devin mai dese și mai frumoase. Cavitatea s-a
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
a dealului Cărnipoaia și pătrunderea sa în subteranul vârfului Comarnic prin Peștera Exploratorii 85. Astfel râul Comarnic și-ar fi creat ieșirea de izvor ascendent cu un debit de 80 litri/secundă în aval de intrarea inferioară a Peșterii Racoviță. Peștera se compune dintr-o succesiune de săli legate prin galerii mai largi și mai înalte în prima parte. Cu cât se înaintează pe galeria principală, cu atât formațiunile concreționare devin mai dese și mai frumoase. Cavitatea s-a dezvoltat în
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
formațiunile concreționare devin mai dese și mai frumoase. Cavitatea s-a dezvoltat în roca calcaroasă barremian - aptiană, rocă ce prezintă straturi puternic înclinate, pe alocuri străpunse de numeroase diaclaze. Speleotemele sunt prezente încă de la intrare, fiind foarte abundente în întreaga peșteră, excepție făcând ultimi 35m ce constau în scurgeri parietale și de planșeu, anemolite,valuri, stalactite și goururi. Depozitele de umplutură sunt semnalate în planșeul peșterii, blocurile de calcar și argila fiind prezente spre finalul cavității, în rest podeaua este acoperită
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
străpunse de numeroase diaclaze. Speleotemele sunt prezente încă de la intrare, fiind foarte abundente în întreaga peșteră, excepție făcând ultimi 35m ce constau în scurgeri parietale și de planșeu, anemolite,valuri, stalactite și goururi. Depozitele de umplutură sunt semnalate în planșeul peșterii, blocurile de calcar și argila fiind prezente spre finalul cavității, în rest podeaua este acoperită de crustă sau zone largi fără depuneri notabile. Peștera este uscată fără a fi prezenți curenți de aer, temperatura ambientală fiind de circa 10 grade
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
parietale și de planșeu, anemolite,valuri, stalactite și goururi. Depozitele de umplutură sunt semnalate în planșeul peșterii, blocurile de calcar și argila fiind prezente spre finalul cavității, în rest podeaua este acoperită de crustă sau zone largi fără depuneri notabile. Peștera este uscată fără a fi prezenți curenți de aer, temperatura ambientală fiind de circa 10 grade Celsius. De asemenea, fauna este reprezentată de prezența unor specii cavernicole ( diptere si lepidoptere, troglobionți și troglofile ) și a lilecilor Miotis și Rinolof. În
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
este uscată fără a fi prezenți curenți de aer, temperatura ambientală fiind de circa 10 grade Celsius. De asemenea, fauna este reprezentată de prezența unor specii cavernicole ( diptere si lepidoptere, troglobionți și troglofile ) și a lilecilor Miotis și Rinolof. În peșteră se mai gasesc fragmente de oase de rozătoare de factură recentă, cultura materială nefiind semnalată. Ca forme de eroziune pot fi enumerate: marmite, nivele de curgere, hieroglife și lingurițe. Astăzi, Peștera Racoviță este parțial distrusă de către turiști. Din cauza afluxului mare
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
și troglofile ) și a lilecilor Miotis și Rinolof. În peșteră se mai gasesc fragmente de oase de rozătoare de factură recentă, cultura materială nefiind semnalată. Ca forme de eroziune pot fi enumerate: marmite, nivele de curgere, hieroglife și lingurițe. Astăzi, Peștera Racoviță este parțial distrusă de către turiști. Din cauza afluxului mare de turiști și a faptului că este o peșteră accesibilă se pot vedea în această peșteră cantități mari de gunoaie, cutii de conserve și sticle goale. Pentru ocrotirea concrețiunilor variate și
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
de factură recentă, cultura materială nefiind semnalată. Ca forme de eroziune pot fi enumerate: marmite, nivele de curgere, hieroglife și lingurițe. Astăzi, Peștera Racoviță este parțial distrusă de către turiști. Din cauza afluxului mare de turiști și a faptului că este o peșteră accesibilă se pot vedea în această peșteră cantități mari de gunoaie, cutii de conserve și sticle goale. Pentru ocrotirea concrețiunilor variate și intacte de o rară frumusețe, ca urmare a raportului științific întocmit în 1970 de V. Sencu și St
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
Ca forme de eroziune pot fi enumerate: marmite, nivele de curgere, hieroglife și lingurițe. Astăzi, Peștera Racoviță este parțial distrusă de către turiști. Din cauza afluxului mare de turiști și a faptului că este o peșteră accesibilă se pot vedea în această peșteră cantități mari de gunoaie, cutii de conserve și sticle goale. Pentru ocrotirea concrețiunilor variate și intacte de o rară frumusețe, ca urmare a raportului științific întocmit în 1970 de V. Sencu și St. Negrea, peștera a devenit rezervație speologică. Nu
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
se pot vedea în această peșteră cantități mari de gunoaie, cutii de conserve și sticle goale. Pentru ocrotirea concrețiunilor variate și intacte de o rară frumusețe, ca urmare a raportului științific întocmit în 1970 de V. Sencu și St. Negrea, peștera a devenit rezervație speologică. Nu este amenajată. Vizitarea durează o oră și necesită doar o lanternă. Numai pentru partea finală sunt necesare o cască de protecție și o salopetă.
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
pe o suprafață de 578 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezină un relief carstic cu micașisturi și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
e alcătuit din 45 straturi de pietre, 28 din ele aflându-se deasupra solului, iar 17 subterane. Primele șapte straturi vizibile provin din perioada herodiană. Aceste straturi sunt constituite din blocuri imense de calcar de Ierusalim (meleke), probabil aduse de la Peștera lui Zedechia, situată în actualul cartier musulman al Orașului Vechi sau de la Ramat Shlomo, la patru kilometri nord-vest de Orașul Vechi. Cele mai multe dintre blocurile de piatră cântăresc între două și opt tone fiecare, dar altele cântăresc și mai mult, un
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
depuneri de travertine din Depresiunea Borsec. Obiectivul face parte din ansamblul carstic al Scaunului Rotund. Accesul este organizat prin intermediul traseului care pornește din centrul Stațiunii Borsec trecînd pe lângă Izvorul Petőfi (Nr. 11) în direcția Poiana Zînelor spre Izvorul Străvechi și Peștera cu Gheață, fiind marcat cu cruce roșie. De la poiana aflată deasupra abatajului nordic al carierei de travertin de lângă Poiana Zânelor, se merge pe bifurcația marcată cu triunghi roșu spre Peștera Urșilor. În imediata apropiere a acesteia în deal, se poate
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
Nr. 11) în direcția Poiana Zînelor spre Izvorul Străvechi și Peștera cu Gheață, fiind marcat cu cruce roșie. De la poiana aflată deasupra abatajului nordic al carierei de travertin de lângă Poiana Zânelor, se merge pe bifurcația marcată cu triunghi roșu spre Peștera Urșilor. În imediata apropiere a acesteia în deal, se poate urca la punctul de belvedere de deasupra (marcaj punct roșu). În vale se coboară spre Valea Vinului, ieșirea făcîndu-se lîngă DN15 spre centrul Borsecului de Jos. Aspectul este cel al
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
de belvedere de deasupra (marcaj punct roșu). În vale se coboară spre Valea Vinului, ieșirea făcîndu-se lîngă DN15 spre centrul Borsecului de Jos. Aspectul este cel al unor culoare înguste cu aspect de defileu care te poartă către capătul unei peșterii fără tavan. De-a lungul culoarelor se identifică mai multe trasee de escaladă. În apropiere se află o formațiune carstică similară numită "Cerdacul Iadului" unde se găsesc cîteva mici peșteri sau adîncituri în stîncă, accesibile. Traseul este accesibil tot timpul
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
cu aspect de defileu care te poartă către capătul unei peșterii fără tavan. De-a lungul culoarelor se identifică mai multe trasee de escaladă. În apropiere se află o formațiune carstică similară numită "Cerdacul Iadului" unde se găsesc cîteva mici peșteri sau adîncituri în stîncă, accesibile. Traseul este accesibil tot timpul anului, gradul de dificultate fiind unul ușor și distanțele necesar a fi parcurse fiind destul de mici, ceea ce îl face oportun în vederea curei de teren inclusiv pentru turiștii de vârsta a
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]