9,079 matches
-
Voroneț (km 6 + 250) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 100) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 50, zona amonte Poiana │ │ │ │ │lui Macarie) în lungime de 8 m Refacere punte pietonală lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (zona S.C. Infomentor │ │ │ │ │- S.R.L.) în lungime de 8 m Refacere podeț beton peste pârău Voroneț (Zona Monument km 5, UAT Gura Humorului) în
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Refacere suprastructură din balast DC 81 G pe suprafața de 2700 mp și h = 0,10 m │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │52 │Refacere suprastructură din balast drum comunal DC 21C zona Rodină L = 2 km; l = 5 m; Refacere suprastructură din balast intravilan sat Poieni Solca zona "Dealu Lupului" │ │ │ │ │L = 0,6 km; l = 5 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast zona "Cotul de Sus" L = 1,2 km; l = 5 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast zona "Racova
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
drumului comunal Refacere suprastructură din balast DC Pârâul Roatelor, sat Sadova, pe │ │ │ │ │L - 120m* 2,5 m l*0,3 h afuiată rampă acces mal drept L = 5 m; l = 10 m; h = 0,5 m Refacere punte pietonală Zona Poiana, peste pârâul Pozen L = 6 m Refacere suprastructură din balast DC 41 Satu Mare - Dornești L = 1,3 km; l = 8 m; │ │ │ │ │h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast DC neclasificate L - 7,2 km │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │58 │Refacere DC 44A zona
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0155 Pădurea Goroniște și al ariei naturale protejate de interes național 2.179. Poiana cu narcise de la Goroniște, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București
ORDIN nr. 788 din 25 aprilie 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272204_a_273533]
-
celor mai bune soiuri prin implementarea în fermele private și prin publicații în reviste de specialitate adresate fermierilor; - studii, analize în ce privește calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate și în curs de omologare: ceapă - Roșie de Arieș, varză - Mocira, Poiana păstârnac - Alb lung, gulie - Albastru de Iernut, ridichi - Roșie de Iernut, fasole urcătoare - Mădărășeni, Alina, fasole pitică - Lechința; - organizarea de câmpuri experimentale în unitate cât și la fermieri folosind material biologic din creațiile biologice selectate; - conservarea fondului genetic legumicol pe
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
regiunea intracarpatică a României, între Moldova și Transilvania, în zona etnografică Mănăstirea Cașin, Bacău. Istoricii afirmă că acțiunea propriu-zisă a avut între punctul numit „Înțărcătoarea” (loc cunoscut pentru cabana Gheorghe Maurer și Păstrăvăria Înțărcătoarea) și muntele Zboina Verde, cunoscut pentru poienile sale. Cântecul a fost cules de Alecu Russo la Soveja, Vrancea în aprilie 1846, după fiind interpretat sub formă de "colindă", pe parcursul sărbătorilor de iarnă (25 decembrie-6 ianuarie). Contaminat cu alte motive folclorice, în regiunea centrală a Transilvaniei a dezvoltat
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Ciugur, Camenca, Gârla Mică, Gârla Mare, Delia, Bratulianca, Nîrnova, Lăpușna, Sîrma, Sărata, Tigheci, Larga, Valea Halmagei, Afluenți de dreapta: În Ucraina: Ovirnî, Pihî, Pruteț Cemegovski, Oslava, Kobîlița, Șibeika Velikaia, Sopovka, Pistînka, Rîbnîția, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța; În România: Poiana, Cornești, Isnovăț, Rădăuți, Ghireni, Volovăț, Badu, Bașeu, Corogea, Berza Veche, Râioasa, Soloneț, Cerchezoaia, Jijia, Cozmești, Bohotin, Moșna, Pruteț, Sărata, Râul Ruginos, Gârla Boul Bătrân, Elan, Horincea, Oancea, Stoeneasa, Chineja. Cel mai mare oraș din calea sa este Cernăuți, în Ucraina
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
și a Varteniei Marcovici din Roman, descendenți, la rândul lor, ai unor vechi familii armenești din Moldova. Părinții, împreună cu copilul, se mută la Roman, în 1872, în casa Varteniei Marcovici. În anul 1876, Teodor Ibrăileanu, în asociație, arendează moșia de la Poiana lui Iurașcu, din apropierea Romanului, unde se mută, la puțină vreme, toată familia. „Aici, la Poiana lui Iurașcu, am cunoscut natura”, va scrie peste ani Garabet Ibrăileanu. La 17 septembrie, în același an, Maria Ibrăileanu moare după ce dăduse naștere unei fetițe
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
din Moldova. Părinții, împreună cu copilul, se mută la Roman, în 1872, în casa Varteniei Marcovici. În anul 1876, Teodor Ibrăileanu, în asociație, arendează moșia de la Poiana lui Iurașcu, din apropierea Romanului, unde se mută, la puțină vreme, toată familia. „Aici, la Poiana lui Iurașcu, am cunoscut natura”, va scrie peste ani Garabet Ibrăileanu. La 17 septembrie, în același an, Maria Ibrăileanu moare după ce dăduse naștere unei fetițe, Maria. Teodor Ibrăileanu se recăsătorește, în 1877, după cum îi caracterizează fiul său gestul, în "Amintiri
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
demonstrează latinitatea limbii cu exemple și vede necesitatea ca românii să aibă și o istorie a lor, cum au alte popoare; c) folosirea metaforei: cronicarii trebuie să fie „fierbinți” pentru trecut. Într-o luptă, moldovenii au pierit „cît au înălbit poiana”; d) arta portretului: omul este privit sub o calitate sau un viciu esențial, care-i subordonează faptele. Iliaș-vodă, fiul turcit al lui Petru Rareș, „pe dinafară să vedea pom înflorit, iar dinăuntru lac împuțit”. Ștefan cel Mare este impulsiv, dar
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și "Riviera Română") sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală sau pentru castelele aflate în apropiere, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România. este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului. este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
Călimani ocupă o arie de 2000 km² pe teritoriul județului. Sectorul aflat pe teritoriul județului Mureș este descris de vf. Pietrosu, vf. Răchitișu, vf. Bistricioru până la râul Mureș spre sud, pâraiele Lomaș și Călimănel în est, iar spre vest vf. Poiana Tomii și Poiana Bistrii. Crestele muntoase sunt formate din andezite pe suprafața acestora observându-se urme ale glaciațiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar și din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de pășuni alpine. De menționat este și vf.
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
arie de 2000 km² pe teritoriul județului. Sectorul aflat pe teritoriul județului Mureș este descris de vf. Pietrosu, vf. Răchitișu, vf. Bistricioru până la râul Mureș spre sud, pâraiele Lomaș și Călimănel în est, iar spre vest vf. Poiana Tomii și Poiana Bistrii. Crestele muntoase sunt formate din andezite pe suprafața acestora observându-se urme ale glaciațiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar și din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de pășuni alpine. De menționat este și vf. Scaunul (1381 m
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
a putut construi și o stație modernă de compresoare, la gura minei. Aerajul minei se realiza printr-un puț de aeraj, amplasat pe drumul spre Holbav. După anul 1950 mina s-a extins cu un „plan înclinat” amplasat într-o poiană din apropiere numită de locuitori „Poiana Rotundă” accesul realizându-se pe calea ferată îngusta din incinta minieră prin tunel si mai departe pe liziera pădurii, până la baza Poienii Rotunde (la nivelul Breitbach-ului - Valea Lată). Extracția sterilului și ulterior a cărbunelui
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
modernă de compresoare, la gura minei. Aerajul minei se realiza printr-un puț de aeraj, amplasat pe drumul spre Holbav. După anul 1950 mina s-a extins cu un „plan înclinat” amplasat într-o poiană din apropiere numită de locuitori „Poiana Rotundă” accesul realizându-se pe calea ferată îngusta din incinta minieră prin tunel si mai departe pe liziera pădurii, până la baza Poienii Rotunde (la nivelul Breitbach-ului - Valea Lată). Extracția sterilului și ulterior a cărbunelui se realiza cu ajutorul unui troliu pe
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
1950 mina s-a extins cu un „plan înclinat” amplasat într-o poiană din apropiere numită de locuitori „Poiana Rotundă” accesul realizându-se pe calea ferată îngusta din incinta minieră prin tunel si mai departe pe liziera pădurii, până la baza Poienii Rotunde (la nivelul Breitbach-ului - Valea Lată). Extracția sterilului și ulterior a cărbunelui se realiza cu ajutorul unui troliu pe post de mașină de extracție. Galeria de coastă din incinta minieră, a fost legată prin subteran de mina Holbav, de unde cărbunele ajungea
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
reprezentant al artei din Țara Românească în Transilvania. În interior se află un ansamblu de pictură murală comportând trei straturi realizate în trei etape succesive: Cabane și situri turistice în Gura Zlata, Râușor, Lăpușnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta, Bucura, Zănoaga, Poiana Pelegii, Câmpușel, Stâna de Râu, Râu Mare. Centru al vechiului district hunedorean omonim, spre care gravitau toate localitățile din împrejurimi, orașul Hațeg a constituit un important punct strategic și comercial pe harta Transilvaniei medievale. Cu toate acestea, din punct de
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
Snagov]] și în care printre martori se afla și [[boier]]ul Oancea din Urlați. A doua mențiune documentară, cunoscută nouă, este hrisovul din [[1527]] - [[1528]], semnat de [[Radu de la Afumați]], prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa [[Râul Teleajăn|Teleajenului]], cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi - n.n) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
aici a depus armele armata condusă de generalul Vécsey Károly. În parohia reformată din Ineu se poate vedea placa memorială a acestui eveniment. Potențialul turistic al orașului este unul de excepție. Cetatea Ineului, ansamblul arhitectural din centrul istoric al orașului, Poiana cu narcise din Pădurea Rovina si Balta Rovina sunt obiective turistice de prim rang care nu trebuie ocolite de turiștii care vizitează această parte de țară. Popasuri turistice: Dezna, Ineu, Moneasa În zonele rurale există cabane și case țărănești intrate
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
inclus în zona localităților defavorizate, facilitățile fiscale oferite de stat nu au atras investitorii așa cum se așteptaseră autoritățile. Singurul obiectiv din orașul Plopeni inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic din poiana „La Cetate” („Cetatea Fetii”), unde s-au găsit urmele unei cetăți din secolele al VI-lea-al V-lea î.e.n. Stema orașului Plopeni din județul Prahova, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1985/2004, publicată în Monitorul
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
al Coroanei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bicazul era o comună rurală inclusă în plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, formată din satele Bicaz, Chițirig, Capșa, Cârnu, Cheile-Bicazului, Crasna, Fârțigu, Floarea, Fundu Bicazului, Gura Bicazului, Hamzoaia, Izvorul Muntelui, Mărceni, Neagra, Poiana Corbului, Secu, Tașca și Ticoș, având o populație totală de 2416 locuitori. În comună funcționau șase mori, opt fierăstraie, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
comună funcționau șase mori, opt fierăstraie, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550 de locuitori în satele Ața, Bicaz, Capșa, Cârnu, Chișirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni. În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului. În 1950
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni. În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Un an mai târziu, au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Satul din munte a devenit mai întâi o colonie muncitorească, apoi
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
au încheiat în 1960 și atunci a intrat în funcțiune și hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. În același an, comuna Bicaz a primit statut de oraș raional; au fost desființate cu această ocazie satele Bicaz Centru, Cojujna, Piatra Corbului, Cârnu, Poiana Cârnului, Gavrileșceni și Ruseni. În 1964, localitatea componentă Ciungi a primit numele de "Cartierul-Nou". În 1968, orașul a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci au fost desființate localitățile componente Mărcești și Cartierul Nou, comasate cu localitatea Bicaz, iar orașul
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]