8,645 matches
-
l arăt pe Luke, care se află În fundal, În partea opusă a mașinii, În ceață. — Ăsta e Luke! Ăsta e soțul meu! Dave Sharpness respiră tot mai greoi În timp ce se uită de la capul În ceață al lui Luke la pozele cu Iain, la notițe, apoi din nou la Luke. — Lee! Treci aici! strigă, schimbîndu-și brusc aerul de profesionist al domeniului cu unul de moșulică din sudul Londrei, iritat. CÎteva clipe mai tîrziu, ușa se deschide și Își bagă capul un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mi-a ajuns pînă peste cap, lovește Dave Sharpness furios cu mîna În masă. E a doua oară cînd ai făcut-o de oaie. Te-ai ținut după omul greșit. Ăsta nu e Luke Brandon. Arată furios cu degetul, În poze. Ăsta e Luke Brandon! — A, se freacă Lee pe nas, fără să pară prea afectat. Rahat. — Da, rahat! Da, mi-ai mîncat ficații și cred c-o să te dau afară. Dave Sharpness s-a Înroșit cumplit pe gît. — Cum naiba
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Da, rahat! Da, mi-ai mîncat ficații și cred c-o să te dau afară. Dave Sharpness s-a Înroșit cumplit pe gît. — Cum naiba ai putut să faci așa o greșeală? — Habar n-am! zice Lee apărîndu-se. I-am luat poza din ziar. Caută În dosar și scoate o tăietură din The Times. Știu poza asta. E un instantaneu cu Luke și Iain, stînd de vorbă la o conferință de presă a grupului Arcodas. — Uite, vezi? zice Lee. Uite ce scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o să aibă vreodată. CÎnd ajungem În zona familiară din vestul Londrei, deschid dosarul și Încep să răsfoiesc fotografiile și foile de observație. N-ar fi rău să văd măcar unde se pensează Jasmine, Înainte de a distruge materialele. Dau peste o poză blurată cu Suze mergînd pe High Street Kensington și Închid ochii, copleșită de un nou val de rușine. Am făcut destule greșeli cumplite În viața mea, dar asta e de o mie de miliarde de ori mai cumplită. Cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
rușine. Am făcut destule greșeli cumplite În viața mea, dar asta e de o mie de miliarde de ori mai cumplită. Cum am putut să-mi expun cea mai bună prietenă unui detectiv particular de doi bani? Următoarele aproximativ zece poze sînt toate cu Venetia, și trec peste ele rapid. Nu vreau s-o văd. După care sînt cîteva cu Mel, asistenta lui Luke, ieșind din birou... și pe urmă... Dumnezeule mare, cine-i asta, Lulu? Mă uit la poză siderată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
zece poze sînt toate cu Venetia, și trec peste ele rapid. Nu vreau s-o văd. După care sînt cîteva cu Mel, asistenta lui Luke, ieșind din birou... și pe urmă... Dumnezeule mare, cine-i asta, Lulu? Mă uit la poză siderată. După care Îmi aduc aminte că am pomenit-o și pe ea cînd am făcut lista cu femeile pe care le cunoaște Luke. Am zis că Luke nu se Înțelege prea bine cu ea, iar Dave Sharpness a dat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe jumătate șocată, pe jumătate făcînd eforturi să nu pufnesc Într-un rîs nebun. Ok, știu că a fost o prostie din partea mea să angajez un detectiv particular. Însă asta o s-o Înveselească foarte tare pe Suze. Tocmai Îmi Îndes pozele și hîrtiile Înapoi În dosar, cînd Îmi sună mobilul. — Alo? zic precaută. — Becky, Jasmine sînt, aud un glas Însuflețit. Vii, sau ce faci? Mă ridic mai bine În scaun, mirată. În primul rînd, nici nu mi-a trecut prin cap
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
scuarul din fața intrării impozante de la Guildhall, apoi dincolo de ușile masive de stejar. Înăuntru, zona de recepție e plină de mănunchiuri de baloane bleu și de bannere pe care scrie „Petrecerea foștilor absolvenți de la Cambridge“; un panou imens e acoperit cu poze vechi din vremea studenției. În fața mea, un grup de patru bărbați se bat unul pe altul pe spate, exclamînd „Nu pot să cred că Încă mai trăiești, tîmpitule!“. Și, În timp ce eu ezit, Întrebîndu-mă unde să mă duc, o fată În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu ea, nici nimic! Și tu trebuie să stai la pat? — Păi... stai un pic, te rog... Las telefonul pe pat, Încercînd să-mi regăsesc buna dispoziție. În viața mea nu m-am simțit mai puțin pregătită să-mi fac poză. SÎnt grasă, am obrajii pătați de lacrimi, părul Îmi stă ca dracu’, căsnicia mea e pe punctul de a se face zob... Oftez din rărunchi, cutremurată, după care Îmi zăresc reflexia Încetoșată Într-un dulap din apropiere, cu vitrină. Cocoșată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
energie și Îmi arunc iar ochii pe pagina printată pe care mi-a trimis-o Martha pe e-mail. E un interviu cu altă viitoare mămică sexy din articol, ca „să-mi fac o părere“. Cealaltă sexoasă se numește Amelia Gordon-Barraclough. Pozele sînt făcute Într-o cameră uriașă de copil din Kensington, cu un caftan cu strasuri și vreo cincizeci și nouă de brățări, și, din cum vorbește, pare o snoabă și jumătate. „Ne-am procurat toată mobila copilului de la niște meșteri
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Fabia murmurînd În drum spre bucătărie, e doar o amărîtă de revistă. Ok. Situația e sub control. Douăzeci de minute mai tîrziu, am reușit să-i fac pași Fabiei și casa pare cu adevărat să-mi aparțină. Am ascuns toate pozele Fabiei și le-am Înlocuit cu altele, cu mine și familia mea. Pe canapeaua din salon, am pus pernuțe cu inițialele „B“ și „L“. Peste tot sînt vaze cu flori. Am memorat conținutul tuturor dulapurilor din bucătărie și am trîntit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
rog. Repede! În timp ce el le dă adresa, simt că mi se clatină genunchii. Nu trebuia să se Întîmple decît abia pe nouăsprezece. Credeam că mai am trei săptămîni. — Ce se Întîmplă? spune Martha, ridicînd ochii din agendă. Ești gata pentru pozele În grădină? — Becky tocmai naște, spune Luke, Închizîndu-și mobilul. Mi-e teamă că va trebui să plecăm. — Naște? Martha Își scapă agenda și stiloul și se apleacă să le ridice, agitată. — O, Doamne! Dar nu mai avea destul de mult pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu mine sîntem de o mie de ori mai apropiați decît am fost de luni de zile. Săptămîna trecută am vorbit despre cîte-n lună și-n stele. Despre firma lui, despre planuri pentru viitor... Într-o noapte, am scos chiar pozele din luna de miere și ne-am uitat din nou la ele. Am vorbit despre absolut totul... În afară de Venetia. Am Încercat. Am Încercat să-i spun cum e tipa cu adevărat după cină, În seara În care ne-am Întors
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bebe. E o ramă foto splendidă, din lemn vopsit În culoarea untului, cu oglinjoare și sidef Încastrate. Înăuntru, În loc de fotografie, se află un desen cu o fetișcană care ține În brațe un copil, În fața unei case. — Poți să pui o poză cu bebe În ea, Îmi explică Suze. Însă, pentru moment, te-am desenat pe tine, În fața noii tale case. Mă uit mai atentă la desen și nu pot să nu pufnesc imediat În rîs. Casa din schiță a fost Împărțită
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că vă va fi de folos. Dacă vă mai pot fi de folos cu ceva, nu ezitați să mă contactați. Al dvs., Dave S“. Îl deschid - și am În mînă absolut toate datele. Copii ale tuturor Însemnărilor, transcrieri de conversații, poze... Le răsfoiesc, cu inima bubuindu-mi. Uitasem cîte chestii au strîns despre Iain Wheeler. Adevărul e că, pentru o agenție de detectivi de doi bani din West Ruislip, au făcut o treabă țais. Le strîng repede la loc și mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și simplu, Îl am. — Dar cum... — Ți-am zis să nu mă Întrebi! Dar e adevărat. Ți-l trimit cu un curier la birou. Cred c-ar fi bine să-ți chemi deja avocații, să-și arunce un ochi. SÎnt poze, notițe, tot soiul de dovezi... Sincer, Luke, dacă se află toate astea, e terminat definitiv. — Becky, spune Luke efectiv stupefiat. Nu Încetezi să mă uimești. — Te iubesc, zic dintr-odată. Pregătește-i pentru veste. Las receptorul În furcă și-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de gînd să-ți spun că eu ți-am zis mereu că e o vacă. Sau că i se văd rădăcinile. Pentru că asta ar m-ar face o scorpie. — Știi, chiar am crezut-o. Suze Încă se mai uită la poză bulversată. — Mă făcea să mă simt atît de... inferioară. — Cred că ar trebui totuși să te duci la emisiunea ei, spun. Și-ai putea să iei și poza aia cu tine. — Bex! chicotește Suze. Ești diabolică! O să mă mulțumesc s-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
scorpie. — Știi, chiar am crezut-o. Suze Încă se mai uită la poză bulversată. — Mă făcea să mă simt atît de... inferioară. — Cred că ar trebui totuși să te duci la emisiunea ei, spun. Și-ai putea să iei și poza aia cu tine. — Bex! chicotește Suze. Ești diabolică! O să mă mulțumesc s-o țin În sertar și să mă uit la ea cînd simt nevoia să mă Înveselesc. ȚÎrîitul telefonului sfîșie brusc liniștea din bucătărie și zîmbetul Îmi devine forțat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Luke, cu alte vești? — Hei, Suze, zic În treacăt, ce-ar fi să te duci tu și să te asiguri că totul e ok? Vin și eu imediat. — Sigur, Încuviințează Suze și-și ia sucul, cu ochii Încă lipiți de poză. Mă duc Întîi să pun asta bine undeva... Aștept pînă a plecat și ușa e bine Închisă, după care mă Îmbărbătez și ridic receptorul. — Alo? — Bună, Becky, se aude vocea familiară, distantă, de la celălalt capăt. — Fabia! respir ușurată. Ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
totuși! — Da! mă Înviorez brusc. Vin. Reușesc cumva să-mi regăsesc calmul și s-o urmez pe Kelly În sufragerie. Danny și Janice joacă „Ghicește ce mănîncă bebe“ și-și notează răspunsurile pe foi. Mama și Jess se uită pe poze de copii de vedete. — E Lourdes! spune mama. Jess, scumpa mea, ar trebui să fii și tu un pic mai la curent cu ce se Întîmplă În lume. — Piure de sfeclă, spune Danny sigur de el, după ce ia o lingură
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cu o supracopertă albastru fosforescent, care mai că nu țipă „CELE MAI SEXY MĂMICI DIN LONDRA“. O trag din raft cu mîini tremurînde, rup ambalajul care conține și un supliment gratuit de călătorie și răsfoiesc paginile. O, Doamne! E o poză uriașă cu mine! Stau pe scara În spirală, În rochia Missoni, iar textul alăturat zice „Rebecca Brandon, guru al shoppingului și soția omului de afaceri din domeniul PR-ului Luke Brandon, Își așteaptă primul copil“. „Stilul elegant al fostei prezentatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și din viața mea și nu vreau să rup nimic important din aceasta. În rest? Nici înainte nu eram sută la sută de acord cu "dioscurii", însă ceea ce-mi displace acum este dispoziția de a se pronunța despre orice, poza de profeți naționali pe care și-o iau prea des în serios și anumite tendințe monopoliste în cele ale spiritului și culturii. E adevărat, toate acestea sunt mai accentuate la d-l Liiceanu decât la d-l Pleșu, care e
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
înțelepciune cam timpurie! Dorin Popa: Cât de nebuni puteau fi comuniștii!... Cred că nu am mai putut asculta vreo 20 de ani Janis Joplin, de care eram (și sunt) îndrăgostit, deși nici până acum nu am văzut măcar o singură poză a ei. Cred că doar atunci când a murit, în urmă cu peste 30 de ani, am auzit un comentariu batjocoritor la TVR, despre viața ei insolentă și indolentă în fața convențiilor sociale, însoțit de câteva imagini respingătoare. Cine a fost în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
am ce rol juca în anturajul său, poate era medic sau bodyguard, dar îi stătea foarte bine alături și se vedea că și ei îi făcea plăcere că se afla acolo, lângă el... Am găsit pe site-ul Congresului o poză cu ei doi și cu mine îndreptându-mă spre ei cu reportofonul în mână, ca să-i cer o scurtă declarație. Dorin Popa: Da, așa mai vii de-acasă! Prietenii tăi, Joanna Porawska și Kazimierz Jurczack, să zicem, cum îi văd
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vreo patru după primul stagiu, e la fel de îndrăgostită de Cracovia ca și în prima săptămână! De sărbători, e fabulos, de nepovestit..., dar de văzut! Dorin Popa: Am mai și văzut câte ceva, mai ales de când ai aparat digital și-mi trimiți poze de sărbători! Este cu adevărat minunat, după fotografiile tale inspirate. Liviu Antonesei: Mai întâi, vreau să fac niște corecturi! N-am avut răbdare să ajung la Cracovia și am discutat cu Codruța pe mail. Au trecut la Procesul Bologna din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]