10,656 matches
-
tămăduind "rana sabiei"; cînd "marea de suferință și necaz" copleșește sufletul, omul trebuie să privească la Domnul, și atunci va rămîne "în picioare ferm în zilele ispitei, precum semețul deal al lui Kinwulf; zadarnic valurile se izbi-vor de tine; stînca ta va sta-n picioare"*; stelele dansînd la cîntecul omului; anii rostogolindu-se, mărturisindu-l pe om ca om sau ca neom; "nori sumbri, ca de smoală" învăluind "fața soarelui"; vînturile sinistre vuind "ca zgomotul unei bătălii"; "umbrele morții" unduindu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
vieții mereu mai slabă, tot mai slabă"*; "săgeata morții"; a învăța "epoci una după alta din mormîntul său"; "ci dimineața luminoasă și nemuritoare-a cerului / Soarbe mărunta noastră particulă de timp"**; "mantii negre"; Anotimpurile schimbătoare durerea mea n-o schimbă"; "stînca stearpă"; "bărăganul brun-întunecat lovit"; "noapte sumbră". [*life's poor lamp more faint and fainter - metaforă de la care este posibil ca M. H. Abrams să fi derivat ideea sa privind modul lămpii al romantismului (în contrast cu modul oglinzii, al neoclasicismului).] [**our little
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
umbrele luminii celeste"; "angoasa umfl[înd] lacrima înrourată"; "cotlonul cel întunecat"; "lanțul cel trist"; "boleșnița sufletului meu"; "mantia sumbră a nopții"; "spiritul meu care se prăbușește"; "lumina dimineții, / Pe care-o revelează Dumnezeu, care e Estul meu, Soarele meu". Clifton - "stînci crepusculare"; "strînsoarea morții"; "rafala care-învăluie în nori țîșnind din suflul timpului" (blast of time's inclouding breath); "talazuri mohorîte"; "scena cea sumbră"; "cîmpia cea tristă"; "mormîntul cel tăcut"; "poveste de o cruntă suferință" (tale of woe); "șuvoi de suferință crîncenă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era cântecul. Cântam acele cântece în care simțămintele noastre își găseau mulțumire.” „Pe stânca neagră”, cântecul lui Ștefan cel Mare, a cărui melodie se spune că s-a păstrat din timpul lui, din generație în generație. Se spune că în sunetul acestei melodii intra Ștefan triumfător în cetatea sa de la Suceava acum 500 de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
români nu au dreptul nici la istorie și nici la mormânt și nici măcar la gropi care zac risipite în țărâna de sânge a pământului românesc, stele ce pururi nu se vor stinge în inima legionarului și a bunului român creștin, stâncă de neclintit, ospăț dacic, șuvoaie de sânge. Dușmanii istoriei noastre lucrează asiduu, tenace. Dar nedreptatea care i se face legionarului român e în legătură cu o conspirație mondială iudeo-masonică ce urmărește o supremație mondială, distrugerea neamurilor și a bisericii lui Hristos, iar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și cea mai periculoasă. A lucrat fără mască de protecție, fără aer. Lucra cu un burghiu rusesc depășit tehnic și greu ce avea 35 de kilograme, iar Gheorghe Mântulescu avea 48 de kilograme. Era amenințat permanent ca o coptură din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de kilograme. Era amenințat permanent ca o coptură din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa Pământul ține-o lume rea.” De la minele de plumb Valea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
osândiți legionarii pentru a nu putea pune în valoare devotamentul lor, gândirea și fapta? Și li s-a răpit și dreptul la apărare împotriva atâtor acuze, acuze care întrec puterea oricărui pământean pentru a le săvârși. Dar legionarii au rămas stâncă de piatră, de neclintit, cu ochii la cer, scrutând zări viitoare. Ei nu au abandonat lupta în țară și oriunde, oferindu-și voluntar piepturile morții, scut neamului săpat de mii de târnăcoape pentru a-l doborî. Mișcarea Legionară a dat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai persecutată în toate guvernările și decimată. În timpul dictaturii carliste și a celei antonesciene, tineretul legionar a dat jertfe grele, iar sub comuniști, în totalitate a fost masacrat de către dușmanul ereditar Rusia, sub firma U.R.S.S. Tineretul legionar a stat stâncă de neclintit pe front, în temnițe, în luptele din munți, oferind morții tinerețea lor. Acesta este adevărul, aceasta este istoria adevărată, nu minciunile vânzătorilor de țară. Toate guvernările de după Marea Unire șiau încheiat veacul prigonind pe legionari, ucigându i în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care curăță străzile; Pasărea care curăță dinții rechinului; Ochiul; Pasărea care se scutură prin vibrații; Curățarea obiectelor acoperite de zăpadă prin topirea ei; Curățirea tablei prin sablare; Spălatul pisicii; Curățarea parbrizului autovehicolului; „Igiena” pe care și-o întreține musca; Eroziunea stâncilor în fața vântulu;i Ceapa (prazul) cu foițe care se decojesc; Albia râurilor; Năpârlirea animalelor; Obiectivul aparatului foto. Din această listă pot fi preluate, pe rând, mai multe analogii care vor duce, prin prelucrare, la diferite soluții. Iată trei exemple: Prima
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în „Universul literar”, „Bucovina” și „Bucovina literară”, „Orizont” (Cernăuți), „Cetatea Moldovei”, „Tinerețea”, „Cronicar”, „Universul literar”, „Timpul”, „Curentul magazin”, „Lumea”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. A semnat și Andu Grigorovici sau Tudor Nicodim. Pentru poemul Stânca de pe Tatra (1952) i s-a acordat Premiul de Stat. Scriitor prolific, T. e autor de poezie, roman, piese de teatru, scenarii literare, librete de operă, schițe umoristice etc. Valoarea lor literară e însă discutabilă din cauza numeroaselor concesii făcute imperativelor
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
de zăpadă, Cernăuți, 1943; Carnetul soldatului Tilică, București, [1948]; Doi frați, doi eroi, București, 1949; În cadența anilor ce vin, București, [1949]; Și s-au întors pădurile-napoi..., București, 1949; Două alegeri, București, 1950; Slăvim pe Vladimir Ilici, București, 1950; Stânca de pe Tatra, București, 1952; Furtuni de primăvară, București, 1954; ed. (Puterea jurământului), București, 1955; Mândrie, București, 1954; Inscripții, București, 1955; Zbor de noapte, București, 1956; De la inimă la inimă, București, 1957; Ecaterina Teodoroiu, București, 1957; Când au plecat cocorii..., București
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
luați din cărți sau din limbajul străzii (fapt ce se observă și în scrierile sale), în fine, are din ce în ce mai mult vocație de duhovnic. Îi încurajează pe cei slabi și îi ajută pe cei neputincioși, deși nici el nu este o stâncă de robustețe. Scăpat de detenție, face muncile cele mai grele și mai puțin potrivite pentru un intelectual cu trupul șubrezit de anii de regim penitenciar: devine, de pildă, încărcător-descărcător pe un camion care furnizează marfă pentru „Alimentara”. În 1968 este
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Steaua”, „Gazeta literară” ș.a. Lirica lui Ț. păstrează ecouri evidente din Lucian Blaga în poemele erotice de început, în care îndrăgostiții, departe de oraș, rătăcesc într-o natură edenică: „Trăim pe tărâmul unor poetice magii, / Ne clătinăm printre plante, printre stânci, / aici gesturile au înțelesuri adânci / și lucrurile ne-mpresoară și sunt vii. / Și toate făpturile nopții se află pe aproape; / vin să-și ascundă teama de moarte în ape, / se culcă apoi la picioarele noastre/ la fel cu apa și
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
Buddha avea 72 de ani, vărul său cel invidios, Devadatta, i-a cerut să-i cedeze lui conducerea comunității. Refuzat, Devadatta va încerca să-l ucidă pe Maestru, mai întâi prin asasini plătiți, apoi căutând să-l zdrobească sub o stâncă și, în fine, ațâțând asupra lui un elefant periculos. Toate tentativele de crimă au eșuat. În cele din urmă, Devadatta, însoțit de un grup de călugări, inițiază o schismă, care predica o asceză mai severă, însă Śăriputra și Maudgalăyana au
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lui Buddha. O altă realizare deosebită a artei buddhiste este situl de la Ajanta, situat la aproape 50 de mile de Aurangabad, în regiunea Maharaștra din India de astăzi. Acesta conține 30 de mănăstiri, peșteri și locuri de venerare săpate în stâncă. Situl a fost redescoperit în anul 1819, după mai bine de 1 000 de ani de neglijare. Episoadele cele mai importante ale vieții lui Buddha sunt amplu reprezentate la Ajanta: brusca sa confruntare cu suferința prin intermediul celor trei întâlniri, ispitirile
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mai importante ale vieții lui Buddha sunt amplu reprezentate la Ajanta: brusca sa confruntare cu suferința prin intermediul celor trei întâlniri, ispitirile lui Măra și Iluminarea. De asemenea, lângă Aurangabad se găsesc peșterile de la Elora, care conțin numeroase altare tăiate în stâncă de adepții tradițiilor hinduiste, jainiste și buddhiste. Ele datează din perioada secolelor V-IX, fiind ceva mai vechi decât majoritatea celor de la Ajanta. Iconografia fundamentală a buddhismului, vizibilă în întreaga Asie, este cea a lui Buddha în starea de iluminare
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care îl parcurge Vitoria Lipan în căutarea soțului atât un labirint interior cât și un labirint al frământărilor sale de neliniște la bănuială, apoi la neliniște,la bănuială, apoi la certitudine, cât și un labirint exterior, al drumului săpat în stâncile munților pe carei îi parcursese și Nechifor Lipan, acest labirint cu drumurile sale „șerpuite”, amintește curgerea continuă a vieții spre moarte și a morții spre viață; Vitoria pornește în căutarea soțului din interior, din întuneric pentru a putea ajunge în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
repezi-voi grabnic din plaiurile-mi -nalte, Torente necătoare deprinse ca să salte Din maluri peste maluri, din munte peste munte Să bată a tale coaste, s-acopere-a ta frunte. Să facă într-o clipă ca să dispari din lume. Cu-a tale stânci și codri, cu ai tăi copii și nume!“ Carpatul scoate-un freamăt teribil de urgie Mișcând coama-i de codri ca leul în mânie Și-n hohot lung răspunde: „Balcane-a ta trufie Arată că tu astăzi căzut ești în pruncie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu este format pe linie ascendentă, din șiruri întregi de oameni și de familii, atestate prin documente, întinzându-se pe sute de ani, ci din două generații de antecesori, răsăriți din masa omogenă a neamului românesc, asemeni unor vârfuri de stânci cu rădăcinile pierdute în adâncul muntelui. Strămoșii lui își au originea îndepărtată în arhaicul fond geto-dacic, care s-a manifestat plenar, prin acest exemplar de elită, de unde și caracterizarea cuprizătoare, pe care i-o dă Sebastian Mocanu în titlul unui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Neamul românesc și Capitala (Pamfil Șeicaru, Iorga și Titeanu). în această situație nu rămânea decât soluția unui manifest sau a unei broșuri clandestine, care să informeze opinia publică românească. Acum intră în scenă marele Nicolae Petrașcu, cu credința lui de stâncă și puterea lui nelimitată de jertfă, care preia pe umerii lui hotărârea Comandamentului Legionar de a și îndeplini datoria față de Căpitan și Istorie, arătând lumii tot adevărul. Cel mai bun avocat al cauzei, Horia Cosmovici, somitate în materie, redactează într-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
căci se apropiaseră. Au recunoscut satul Albunar, care rămăsese în urmă. Dealurile lui se terminaseră și acum străbăteau mergând o zonă de câmpie. Ziua i-a prins în apropiere de marginea orașului. S-au oprit pe o culme cu niște stânci. Comandantul îi arată lui Nicolae Petrașcu, la soare, un șarpe, care se încălzea și el. Era o viperă, căci era cunoscut că stâncile din apropierea Vârșețului sunt populate de aceste viețuitoare. Sau coborât mai jos la o costișe cu iarbă înaltă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ziua i-a prins în apropiere de marginea orașului. S-au oprit pe o culme cu niște stânci. Comandantul îi arată lui Nicolae Petrașcu, la soare, un șarpe, care se încălzea și el. Era o viperă, căci era cunoscut că stâncile din apropierea Vârșețului sunt populate de aceste viețuitoare. Sau coborât mai jos la o costișe cu iarbă înaltă, unde s-au mai curățat de noroi și s-au uscat la soare. Popas și odihnă la Vârșeț Au străbătut de-a curmezișul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
izbândă. Oamenii nici nu i-au ascultat în întregime. Primul și ultimul cuvânt al lor a fost: Când vă dați demisiile? în toate aceste tatonări, m-a impresionat tot atitudinea lui Corneliu Georgescu. În fața tuturor insistențelor el rămânea ca o stâncă de granit, pe care nimic nu o putea urni din locul ei. Ori de câte ori i se spunea că Horia Sima vrea să ajungă șef. nu-l putea impresiona pe Corneliu Georgescu și nu-i putea crea sentimente de gelozie în sufletul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]