10,783 matches
-
hotare. Dar British Council achiziționează un număr foarte mare de antologii, pe care mai apoi le distribuie prin rețeaua proprie. Considerăm că aceste cărți sunt reprezentative pentru ce se scrie astăzi. Ați vândut copyright-uri? Într-adevăr, ne interesează să stârnim interesul traducătorilor și al editorilor din țările străine. Ce se întâmplă mai departe? Susțineți traducerea și publicarea unor cărți? Marea Britanie nu face acest lucru, știm că multe țări europene au programe de traducere, programe prin care ajută editurile străine să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
lucru, știm că multe țări europene au programe de traducere, programe prin care ajută editurile străine să publice anumite cărți. Motivul e destul de simplu: dacă studiem piețele de carte europene, mulți dintre autorii care se traduc sunt deja britanici, au stârnit deja interes și au succes comercial. Pentru că engleza e o limbă globală nu a fost nevoie să creăm un fond special pentru a încuraja traducerile. Cum înțelegi să lucrați cu celelalte birouri ale British Council din lume? Eu lucrez pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
au toate drept explicație sărăcia orizontului care nu-i poate furniza omului de televiziune idei apte să reducă ponderea non-evenimentului politic în favoarea unui eveniment, de altă natură, pe care să-l descopere sau chiar să-l creeze. Succesul și interesul stârnit în Europa de filmul românesc, și cea mai recentă izbândă a lui, datorată lui Cristian Mungiu sunt, am convingerea, mai importante pentru români, decât mutarea dnei Adriana Săftoiu din stafful de consilieri ai dlui Traian Băsescu în cel al la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
scurtă perioadă de timp. O să spun doar că au existat de ambele părți numai bune intenții și că mariajul a eșuat din cauza unor grave nepotriviri de caracter și nu din cauza tristului asasinat, care de altfel partenerului meu nu i-a stârnit nicio reacție. Toată lumea își poate imagina presupun minunata atmosferă dintr-un studio de televiziune, febrilitate, machiaj, lumini, lavaliere, ropote de aplauze declanșate la comandă, agitație, ultimele întrebări: câte secunde am, în ce cameră mă uit, spre cine ce arăt? Până
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
confesionale de derulare a orelor de religie, majoritatea școlilor publice din România au caracterul unor școli confesionale, foarte departe de ceea ce ar trebui să fie un cadru neutru de învățământ. În fine, petenții se plâng că demersul profesorului Moise a stârnit vii dezbateri și reacții vehement împotrivă și de multe ori agresive și insultătoare și se apără de acuzația că acest demers ar fi anticreștin și antireligios, acuzație care reprezintă o deturnare a poziției lor și o punere a problemei într-
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a încrustării de conținuturi subiective în realitate. Omul este un receptacul privilegiat al unei raportări universale cu care în antichitate era înzestrat doar zeul și își dovedește măsura artei sale contemplative în maniera de actualizare a unui potențial care poate stârni invidia guvernatorilor celești, pentru care există nenumărate avatare și întrupări, și care este departe de anatema paulină care vedea în "înțelepciunea cea lumească" un echivalent smintitor al lipsei de smerenie duhovnicească. Luminile științei au demonstrat de-a lungul istoriei că
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
comunism încoace (Editura Humanitas, București, 2004, traducere de Mihai Elin, Delia Răzdolescu, Horia Barna), lucrarea fiind binevenită ca documentare și informație, chiar dacă nu este neapărat inovatoare. Cel mai interesant capitol este cel introductiv, pentru că pune destule probleme ardente, care pot stârni varii reacții din partea cititorilor români. Una dintre ideile directoare este aceea că nu străinii au fost cei care au distorsionat România, ci malformarea a fost internă, declanșând o implozie. Comunismul, de pildă, constată Tom Gallagher, a intensificat răul românesc, dar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vedem cu ochii noștri și comparăm (este mai bine, mai rău?). Întrucât cartea lui Gallagher ridică îndeajuns de multe probleme care ar trebui să ne pună pe gânduri, mă întreb de ce această lucrare nu este (sau este prea puțin) comentată? Stârnește ea în sufletul românilor o anumită culpabilitate? Îi lasă indiferenți? Surprinzător de problematicul capitol introductiv al cărții sale pune pe tapet chestiuni care au obsedat destui analiști români, de la Eminescu și Caragiale (publiciști) la Cioran sau Patapievici, de pildă (ca să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și patetism, a existat și ridicol ori desuetidine în cearta ierarhilor și a susținătorilor lor. Așa că, orice s-ar spune, BOR este într-adevăr specific românească. Aceasta în timp ce, cu oarecare vreme în urmă, piesa de teatru Evangheliștii de Alina Mungiu-Pippidi stârnise proteste, inflamări, acuze de... blasfemie (același lucru se petrecuse și în 1992, la ieșirea în lume a textului respectiv). Apoi, înainte de scandalul Evangheliștilor, o călugăriță fusese schingiuită într-o mănăstire pur românească și ortodoxă, sub pretextul exorcizării. Între cele trei
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
influență al Securității. În luna august a acestui an, președintele Băsescu a clamat îngăduință față de figurile ierarhilor ortodocși care au colaborat cu Securitatea, considerând că în timpul regimului comunist ateu BOR a supraviețuit... așa cum a putut! Toate aceste recunoașteri publice au stârnit, cum era și de așteptat, un val de repulsie, mânie, dezamăgire, de la reacția dură a unui ziarist precum Cristian Tudor Popescu, care și-a intitulat unul dintre editoriale chiar Satana în sutană, la un navigator pe Internet care exclama cinic-scârbit
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
având chiar un program prin care induce în eroare cu un anumit ceremonial. Hotărât lucru, impostorul este un gangster caracterial și moral mai versat și mai rafinat (asezonat și fasonat) decât licheaua sau lingăul. Când este dat în vileag, el stârnește dezgust, dar nu la fel de mult ca licheaua și lingăul, poate fiindcă impostorul lezează oarecum actoricește realitatea, pe când ceilalți doi o lezează într-un mod grobian și gregar. În nici un caz nu aș vrea să se creadă că iau apărarea impostorului
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
scopul declasării și desconsiderării acestuia); destul de folosit este și registrul de tip bestiariu, care mizează pe o animalizare denigratoare, relativ obișnuită în ceea ce astăzi ar putea fi numit zoolimbajul cotidian: acuza de circ și menajerie, locuită de o faună care stârnește repulsie, funcționează adeseori ca loc comun. Mai rar este folosit limbajul rasist; funcționează, de altfel, în România un antițigănism catalizat, însă, de infracționalitatea des mediatizată a respectivei etnii. Mahalaua sentimentală Trivializarea iubirii și a ceea ce erau considerate, în societatea canonică
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
bărbatului de azi, cel puțin așa înclină să ne facă să credem manelele și hip-hopul, dar și viața de zi cu zi. Mahalaua vestimentară Veșmintele periurbanității sunt pe măsura ei: nu este vorba de o sărăcie lucie, care ar putea stârni compasiunea în sens firesc (haine ponosite, peticite), ci de cultivarea unui stil kitsch de îmbrăcăminte provocatoare. Stridența și mai ales prostul gust sunt prezente în hainele cu zorzoane, tăieturi și lipituri fără logică, decolteuri dorite cu sex appeal extrem, culori
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
său îl consideră a fi naturalețe și instinct bun: nu întâmplător a fost poreclit „Vadim de la oi”, adică C.V. Tudor de periferie. Grobianismul său a șocat și a amuzat în același timp, în campania electorală din 2004, golăniile sale au stârnit perplexitate și dezgust, iar grotescul său inegalabil, vădit în agramatisme și într-o formă de retardare verbală de neacceptat pentru un candidat la președinția României, a stârnit hohote de râs (amare). Simplul fapt că Becali a putut candida pentru cea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a amuzat în același timp, în campania electorală din 2004, golăniile sale au stârnit perplexitate și dezgust, iar grotescul său inegalabil, vădit în agramatisme și într-o formă de retardare verbală de neacceptat pentru un candidat la președinția României, a stârnit hohote de râs (amare). Simplul fapt că Becali a putut candida pentru cea mai înaltă funcție în stat spune multe despre mahalaua politică de la noi. Mahalaua mass-media Pentru a fi pe înțelesul mahalagiilor dominanți și a lumpenproletariatului, mass-media românească din
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
generală, mă emoționam ca o vrabie, fără să pricep de ce, atunci când citeam celebrul fragment „Ardealul” din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de Nicolae Bălcescu. Era o bucată de proză istorică hiperbolizatoare, dar care mă proteja și mă alina. Nu-mi stârnea vreun orgoliu de româncă, ci îmi calma nevrozele pe care nu le conștientizam la vremea aceea, în legătură cu țara mea comunistă, România. „Ardealul” lui Bălcescu era un fel de pansament pe rană și avea efect psihic terapeutic. Mă vindeca, așa cum deja
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
discursurile lor gonflate și vide, fie ziua de 1 decembrie, fie pe aceea de 22 decembrie, efectul patriotic s-a dezumflat în chip fatal. Astăzi nu știu dacă acest cântec patriotic mai are vreun efect real asupra românilor sau doar stârnește simple reacții pavloviene. Mai degrabă cred că e vorba despre ultima variantă. Percepția asupra țării mele, fie în timpul comunismului, fie în postcomunism, a fost multiplă. În perioada Ceaușescu eram jenată de comunismul românesc, dar nu mi-am repudiat țara, măcar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
privit din interiorul mulțimilor adunate fără eforturi. A venit de la gară cu un ARO decapotabil, mereu făcând semnul său specific de salut; era îmbrăcat într-un costum gri, cu părul ușor grizonat, cu un tricou pe gât, fără șapcă; a stârnit multă simpatie dar nu i s-a organizat primire triumfală (raportul gărzii, doar). Eram la București (studiam în Biblioteca Academiei), când se aștepta vizita lui Nixon. Cu această ocazie am văzut cum în cel mult 3 luni, în loc de câțiva ani
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
demult și niște flori de castan, pe jumătate ofilite, mărunte și aduse laolaltă de vînt. Erai surprins să vezi cît de drăgălașă se înfățișa, înconjurată astfel: nu arăta la fel de bine cît timp se mai află pe copac. Micul obiect țepos stîrnea atunci mai degrabă un sentiment neplăcut, amintind faptul că trecuse deja vremea înfloririi. Acum însă, făcea o impresie plăcută, cu totul aparte. N-o puteai neglija, trebuia s-o iei în seamă"4. 2.Stări totale În mod intenționat, aceste
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu depinde de sentimentul însuși, zice el (pp. 43-50), ci de cauza care îl provoacă sau de sistemul căruia îi aparține; mînia și teama pot fi tot atît de dezinteresate cît și compătimirea și simpatia, dacă acea cauză care le stîrnește nu face parte din propriul instinct de conservare al individului și din sistematizarea provocată de predominarea acestui impuls. Părerea aceasta nu e cu totul clară, dar pare să conducă la ideea că sentimentul însuși nu capătă printr-asta un caracter
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
faptul că elementele "sistemului" își determină reciproc nuanța sau timbrul. Fiecare element formulează anumite pretenții, dar și lui i se cer unele lucruri. El se află într-o relație atît pozitivă cît și negativă cu totalitatea în care intră. Mînia stîrnită de grija unui părinte pentru educația fiului său își găsește limitarea în scop. În cazul unor părinți colerici, poate fi necesară, eventual, o luptă pentru a păstra mînia între aceste limite. În cazul unor criminali, se poate declanșa uneori (cf.
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și simpatie și anume așa fel încît cel ce glumește poate foarte bine să-și includă propria persoană și propriul comportament printre obiectele sale. Limbajul uzual permite totuși să se vorbească despre humor și ca de o capacitate de a stîrni rîsul, cu totul indiferent de starea sufletească ce-i stă la bază. Acesta este humorul cel mai mic. Micul humor poate avea o formă pură, pe care o întrebuințăm din motive extrem de diferite. El nu are baza profundă a marelui
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
niște tonuri însuflețite, un sunet îndelung, profund și odihnitor. În același fel se poate manifesta împărăția valorilor în mijlocul lumii reci și aspre a realității". Există două momente indicate în ambele imagini. Oaza se află în pustiul însuși; același vînt care stîrnește indispoziția provocată și sunetul mîngîietor. Așadar, valoarea este atît ceva ce contrastează cu realitatea cît și o parte dintr-însa. Prin această duplicitate devine posibilă o stare sufletească vitală cum este humorul o mentalitate ce nu pierde simțul pentru valoros
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
reunire s-ar naște humorul. El exclude contradicțiile vieții, în loc să caute să răzbată prin ele. Humorul este cu putință numai dacă autoafirmarea nu este, în mod obișnuit, atît de scrupuloasă și de încordată încît să se izoleze de orice emoții stîrnite de întîmplările vieții. Humorul presupune că poți să dispui de atîta energie în autoafirmare încît să fii în stare să primești loviturile pe care ți le dă viața și să fii martorul prostiei și al indolenței ce se răspîndesc în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
faptul că și după ce așteptarea aceea s-a ofilit și țelul său a fost amînat spre ceva nedefinit ceea ce s-a întîmplat cînd biserica s-a adaptat confortabil la prezent chiar și atunci stările sufletești și reprezentările pe care le stîrnise au continuat să acționeze ca elemente esențiale în religia totalmente nouă, care este de fapt creștinismul modern 48. În situația în care predomină amintirea sau așteptarea, multe lucruri ce ar fi putut trece altminteri drept importante, energice și fatale vor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]