64,222 matches
-
de P.E. Vernon exprimă această importanță a factorilor non-intelectuali - motivație, atitudine, perseverență, interes etc. - în determinarea succesului/insuccesului școlar. Aceeași idee o regăsim și la J.P. Guilford care își critică modelul structurii intelectului, precizând că lacuna cea mai importantă a teoriei sale - propusă în 1959 pentru a explica structura multifactorială a inteligenței - este tocmai lipsa referirilor la aspectul motivațional și emoțional al comportamentului uman. Din această cauză probele psihodiagnostice elaborate pe baza teoriei sale sunt adecvate predicțiilor imediate și mai puțin
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
intelectului, precizând că lacuna cea mai importantă a teoriei sale - propusă în 1959 pentru a explica structura multifactorială a inteligenței - este tocmai lipsa referirilor la aspectul motivațional și emoțional al comportamentului uman. Din această cauză probele psihodiagnostice elaborate pe baza teoriei sale sunt adecvate predicțiilor imediate și mai puțin celor de lungă durată. Problema aptitudinilor, a inteligenței școlare nu poate fi abordată fără referiri directe și explicite la motivație, care determină atât actualizarea potențialităților, cât și activizarea, mobilizarea aptitudinilor deja formate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
tipice pe care le implică substratul „inteligent” rămâne deschisă. Ele pot fi doar sistematizate, dar lista exhaustivă a lor nu poate fi alcătuită (T.R. Milesă. Din acest motiv psihologii nu au putut ajunge la un acord în privința definirii inteligenței. Inventarierea teoriilor și definițiilor propuse în ultimul secol nu poate decât să sporească această senzație de confuzie. Această impresie se datorează în primul rând - în conformitate cu opinia lui P. Oleron - realității multiple care se află la baza termenului de inteligență. Această realitate eterogenă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
combinării, al sintezei; - „aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților șa la adaptarea cognitivă a individului la situații noi” (apud. Cosmovici, A. , Iacob, L., 1999ă Sistemul psihologic elaborat de J. Piaget constituie miezul teoretic al fundamentării conceptului de inteligență. Dar teoria operatorie a inteligenței trebuie completată, pentru o imagine de ansamblu, cu teoria social istorică a lui L.S. Vâgotski. Prin această sinteză necesară, T. Kulcsar susține că se conturează o teorie progresivă a inteligenței, cu mare valoare predictivă și explicativă, care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
adaptarea cognitivă a individului la situații noi” (apud. Cosmovici, A. , Iacob, L., 1999ă Sistemul psihologic elaborat de J. Piaget constituie miezul teoretic al fundamentării conceptului de inteligență. Dar teoria operatorie a inteligenței trebuie completată, pentru o imagine de ansamblu, cu teoria social istorică a lui L.S. Vâgotski. Prin această sinteză necesară, T. Kulcsar susține că se conturează o teorie progresivă a inteligenței, cu mare valoare predictivă și explicativă, care rezidă în principiul acțiunii, interiorizării, dezvoltării, modelării, determinismului etc. Dincolo de aceste dispute
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Piaget constituie miezul teoretic al fundamentării conceptului de inteligență. Dar teoria operatorie a inteligenței trebuie completată, pentru o imagine de ansamblu, cu teoria social istorică a lui L.S. Vâgotski. Prin această sinteză necesară, T. Kulcsar susține că se conturează o teorie progresivă a inteligenței, cu mare valoare predictivă și explicativă, care rezidă în principiul acțiunii, interiorizării, dezvoltării, modelării, determinismului etc. Dincolo de aceste dispute care modifică în permanență cadrul teoretic al discuției, termenul de inteligență, desemnând diferite niveluri de organizare a funcțiilor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
stimulării externe, adică a bogăției, a naturii, a formei de organizare și de prezentare a „cunoștințelor obiective” oferite de mediu spre interiorizare. Efectele negative ale privării senzoriale, motorii, afective, sociale etc. asupra dezvoltării psihice, deci și asupra genezei inteligenței, confirmă teoria eredității condiționate. Ceea ce trebuie să aibă în vedere cadrele didactice este faptul că gradul de asimilare a informațiilor este determinat de posibilitățile mintale, consecința firească fiind că aceste cunoștințe trebuie să fie cu atât mai mult adaptate capacităților intelectuale ale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
personalității umane. Soluția propusă de T. Kulcsar este optica structuralist-dinamică și convergența între psihologia inteligenței și psihologia cognitivă, care ar contribui atât la înțelegerea, explicarea mai realistă a naturii și a mecanismelor structurale ale inteligenței, cât și la elaborarea unei teorii sistematice a inteligenței, capabilă să genereze o practică psihologică eficientă. Deoarece învățarea de tip școlar este o activitate cu un conținut extrem de variat, reușita școlară presupune o aptitudine cu o structură stratificată în mod complex, în măsură să asigure elevului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
largă decât cel de inteligențăă este deci o asemenea structură complexă și dinamică de funcții psihice care, alături de motivație și alte aspecte ale personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă de P.E. Vernon (1950ă, teoria factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință. Conform acestei scheme, nucleul aptitudinii școlare este format de inteligența generală („g”ă, de factorul verbal educațional („v:ed”ă și de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pe de altă parte. Dintre cele mai importante convingeri care afectează implicarea în sarcinile de învățare sunt: - Expectanțele legate de autoeficacitatea în sarcină (ineficiența percepută în sarcini de învățare determină evitarea acestora sau implicare mai redusă în astfel de sarciniă; - Teoriile proprii despre inteligență (conceperea inteligenței ca fiind o entitate nemodificabilă determină o motivație scăzută pentru învățareă. - Tipul atribuirilor pe care le fac elevii (atribuirea eșecului unor caracteristici proprii și stabile, cum ar fi abilitățile de învă țare, demotivează persoana pentru
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sistem de valori pozitive, simțăminte emoționale cu acțiuni tendențioase, pro și contra care privesc obiectul social” (apud. Popescu - Neveanu, 1978ă. După cum se poate observa, majoritatea definițiilor date atitudinilor evidențiază caracterul lor complex, fiecare definiție incluzând, într-un anume fel, o teorie a conceptului de atitudine. Realitate greu de circumscris printr-o definiție în sensul clasic al termenului, atitudinea își dezvăluie specificul sau prin evidențierea principalelor sale caracteristici sau trăsături. II.1 Caracteristici generale ale atitudinilor Astfel, Dumitru Vrabie (1975ă vorbește de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pentru acesta. Ierarhia valorilor exprimă structura atitudinilor ( a preferințelor evaluative ale unei persoane, felul său propriu de a privi lumea, de a gândi și de a se comporta conform solicitărilor acesteiaă și dorințelor individului (ca expresie a libertății saleă. Majoritatea teoriilor și concepțiilor referitoare la personalitate, la structura și dinamica ei, consideră că valorile reprezintă formațiunile psihice cele mai consistente și mai influente, deoarece ele determină orientarea axiologică a persoanei, exprimată în atitudini și comportamente. Atitudinile sunt expresia orientării omului în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
rol. Ea deosebește de alte forme de influență prin două caracteristici foarte importante: a. persoana țintă are impresia că are libertatea totală; b. persuasiunea are ca scop modificarea comportamentelor persoanei - țintă câștigând acordul ei și interiorizarea acestui acord. Din perspectiva teoriei comunicării, persuasiunea trebuie înțeleasă ca un proces prin care opțiunile decizionale sunt intenționat limitate sau extinse prin interacțiunea mesajelor, surselor, receptorilor, un proces prin care atitudinile, credințele și opiniile sau comportamentele sunt schimbate printr-o restructurare cognitivă a imaginii despre
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acționa și înainte, și după prezentarea mesajului persuasiv. Cele mai cunoscute mecanisme de acest tip sunt: inocularea și expunerea selectivă Unul dintre a fost propus de McGuire (1964ă, care l-a denumit în mod analog cu rezistența la o boală - teoria inoculării. El a pornit de la o idee preluată din medicină conform căreia pentru a apăra organismul împotriva unui virus și pentru a-l face imun la virusul respectiv, se poate injecta o cantitate mică dintr-un virus similar, dar care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dar care nu este destul de puternic pentru a îmbolnăvi organismul. În mod analog, se poate stimula rezistența la persuasiune prezentând unei persoane, în avans, într-o formă mai atenuată, câteva dintre argumentele la care urmează să fie expusă. În cadrul aceleași teorii o altă strategie ar fi „doparea”, la fel cum am face o cură de vitamine pentru întărirea organismului. Această strategie constă în a-i furniza persoanei contra- argumentele pe care să le poată utiliza împotriva argumentelor care îi vor fi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
mesajului, în sensul că receptorul reține doar acele informații care corespund convingerilor sale, întărindu-i astfel și mai mult credința. De cele mai mute ori, însă, oamenii adoptă o strategie mai comodă: respingerea în bloc a argumentelor. Există mai multe teorii care explică schimbarea atitudinilor, iar ceea ce trebuie remarcat este faptul că nu e vorba de teorii generale, ci de teorii parțiale care explică doar unele aspecte ale proceselor de schimbare a atitudinilor, în care accentul se pune pe unii factori
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și mai mult credința. De cele mai mute ori, însă, oamenii adoptă o strategie mai comodă: respingerea în bloc a argumentelor. Există mai multe teorii care explică schimbarea atitudinilor, iar ceea ce trebuie remarcat este faptul că nu e vorba de teorii generale, ci de teorii parțiale care explică doar unele aspecte ale proceselor de schimbare a atitudinilor, în care accentul se pune pe unii factori, ignorându-i pe alții. Cele mai vehiculate sunt teoria judecății sociale și teoriile consistenței . Teoria judecății
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
De cele mai mute ori, însă, oamenii adoptă o strategie mai comodă: respingerea în bloc a argumentelor. Există mai multe teorii care explică schimbarea atitudinilor, iar ceea ce trebuie remarcat este faptul că nu e vorba de teorii generale, ci de teorii parțiale care explică doar unele aspecte ale proceselor de schimbare a atitudinilor, în care accentul se pune pe unii factori, ignorându-i pe alții. Cele mai vehiculate sunt teoria judecății sociale și teoriile consistenței . Teoria judecății sociale (Sheriff -Hovland,1952ă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
este faptul că nu e vorba de teorii generale, ci de teorii parțiale care explică doar unele aspecte ale proceselor de schimbare a atitudinilor, în care accentul se pune pe unii factori, ignorându-i pe alții. Cele mai vehiculate sunt teoria judecății sociale și teoriile consistenței . Teoria judecății sociale (Sheriff -Hovland,1952ă A apărut ca o generalizare a rezultatelor studiilor experimentale, inspirate din psihofizică. Abordarea asimilare-contrast ilustrează valoarea judecății sociale în explicarea și înțelegerea schimbării atitudinale. În mod spontan, în situații
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
e vorba de teorii generale, ci de teorii parțiale care explică doar unele aspecte ale proceselor de schimbare a atitudinilor, în care accentul se pune pe unii factori, ignorându-i pe alții. Cele mai vehiculate sunt teoria judecății sociale și teoriile consistenței . Teoria judecății sociale (Sheriff -Hovland,1952ă A apărut ca o generalizare a rezultatelor studiilor experimentale, inspirate din psihofizică. Abordarea asimilare-contrast ilustrează valoarea judecății sociale în explicarea și înțelegerea schimbării atitudinale. În mod spontan, în situații cotidiene, oamenii își formează
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de teorii generale, ci de teorii parțiale care explică doar unele aspecte ale proceselor de schimbare a atitudinilor, în care accentul se pune pe unii factori, ignorându-i pe alții. Cele mai vehiculate sunt teoria judecății sociale și teoriile consistenței . Teoria judecății sociale (Sheriff -Hovland,1952ă A apărut ca o generalizare a rezultatelor studiilor experimentale, inspirate din psihofizică. Abordarea asimilare-contrast ilustrează valoarea judecății sociale în explicarea și înțelegerea schimbării atitudinale. În mod spontan, în situații cotidiene, oamenii își formează scale de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere în care se plasează enunțurile ce exprimă o atitudine de neacceptat pentru persoană-țintă. Teoria judecații sociale, în special abordarea, asimilarea-contrast se înscrie în orientarea psihologiei cognitiviste, acceptul fiind pus pe judecata individuală a mesajului persuasiv- judecată care are rol de mediator în schimbarea atitudinilor (apud. Havârneanu,1998ă. Teoriile consistenței Explică schimbarea ca pe un
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
o atitudine de neacceptat pentru persoană-țintă. Teoria judecații sociale, în special abordarea, asimilarea-contrast se înscrie în orientarea psihologiei cognitiviste, acceptul fiind pus pe judecata individuală a mesajului persuasiv- judecată care are rol de mediator în schimbarea atitudinilor (apud. Havârneanu,1998ă. Teoriile consistenței Explică schimbarea ca pe un proces rațional, oamenii fiind motivați să fie și să apară în ochii celorlalți consecvenți în ceea ce spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
oamenii fiind motivați să fie și să apară în ochii celorlalți consecvenți în ceea ce spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ceea ce spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate acestea teoria a pus în evidență importanța componentei comportamentale a atitudinii, unitatea atitudinii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]