10,815 matches
-
spălatul evident că era foarte complicat. Cu cele două ore pe zi - când le aveam și pe alea - de apă caldă, spălatul devenea o aventură, cu tehnicile și ritualurile sale. Bănuiesc că bărbații nu erau deosebit de fericiți să se spele turnându-și cu ibricul apa luată dintr-o oală pusă într-un echilibru instabil în chiuvetă sau pe marginea căzii. Însă am impresia că se spălau mai rar. Noi, fetele - în orice caz, eu -, ne spălam zilnic cu mijloacele astea de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
făcea bunicul la Securitate, el care se pricepea la robinete și trandafiri mov mai mult decât la chestiuni ideologice; mama nu vrea să aibă de-a face cu nici un dosar, de când a descoperit în fișele ei de personal cum o turnau prietenii. * Pentru că o dată am visat ceva care aducea cu Jeni și unchiu-miu Mircea făcând dragoste, deși Revoluția încă nu venise și nici eu nu devenisem femeie și pentru că era cazul, căci de mult nu mai credeam în chestia cu barza
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
iar tata și Dragoș s-au dus cu canistrele până jos, la Golia, la cișmeaua din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu plinul și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e ca la balamuc, numai oale, ulcele și lighene, plus spirtiera cu care mama speră să încălzească aerul, să nu deger de tot. Mă înmoi pe bucățele cu un
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și mama vine să mă ajute să le spăl, vrea să pună oleacă de oțet în apa de clătit, îi zic să nu pună, că mi se face părul prea moale și eu nu știu cum să-l fac mai țepos, așa că torn niște bere rămasă de la ziua lui tata pe păr, șuviță cu șuviță - nu există fixativ mai bun. Ies din baie, am supraviețuit. Mă reped la foehn: să nu le dea ăstora prin cap să oprească curentul, că mă prinde dimineața
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în voie, nu era deloc ușor să o duci cu vorba sau să o minți. Numai minciunile cele mai stufoase îi sunau a adevăr. Cum taică-meu era un mincinos nu din fașă, ci chiar din burta maică-sii, îi turna mamei cele mai neauzite povești, numai să mai tragă de timp până la intrarea în posesie a apartamentului și până la plecarea la băi, care se amânau, de altfel, de la o săptămână la alta. Mult timp, vina pentru aceste tergiversări a purtat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cât mai mult de acasă să stau departe de ,,raze” și atunci mă duceam la crâșmă la o bere. Cumpăram și pentru acasă o sticlă de tărie, dar aceasta o țineam numai în bucătărie, acolo unde mai veneam și-mi turnam un păhărel. Era o măsură de siguranță clară pe care mi-o impusesem, să nu amestec sticlele, tot ce era aliment era numai în bucătărie, iar ce erau alte substanțe le țineam în atelier. În nici un caz nu lăsam sticlele
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de Făgărași, suplețea minților lor sănătoase, profunde și totodată elastice, dragostea față de tot ceea ce e frumos, toate acestea și încă multe altele reprezintă premiza gestului de curaj al autorilor, de a se hotărî să pună mâna pe peană și să toarne în cuvinte simple, modeste, prea puțin meșteșugite în comparație cu ceea ce au creat talentele native pe care le-a dat întotdeauna satul, ca să prezinte cititorilor de pretutindeni, cât mai multe aspecte ale vieții oamenilor dela Cârțișoara. Pregătirea lucrării pe care purcedeți a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin gări, pentru că între timp nemți au pierdut războiul. Pe clopotul rămas, greu de 106 kilograme mai putem citi azi numele donatorilor: Ioan Boltaș, P. Monea, Ana Rășinărean, N. Monea, R. Oana, Petru Șari, M. Bucurenci, D. Roman și soții.« Turnat de Antoniu Novotny, Timișoara anul 1899. În locul clopotului furat de nemți, credincioșii parohiei ajutați de o colectă făcută printre românii plecați în America, au putut cumpăra un alt clopot pe care l-au și montat în locul celuilalt în anul 1926
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unul din nepoții cărăușului că românii erau folosiți la cea mai ocnașă 222 Traian Cânduleț • Ilie Costache fază, la operația de zdrobire cu baroasele a pietrei din care se făcea sticla, până era adusă la starea de făină, bună de turnat în cuptoare. Și cu toate acestea, tânărul preot Constantin Puia, de obârșie făgărășean, ce și-a început ucenicia în slujba de serv al lui Dumnezeu în comuna Micfalău din județul Covasna, azi paroh la Biserica Română din Brașov, ne povestește
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întîi, gîsca trebuia frăgezită, așa că părintele a venit în baie cu o sticlă de palincă și cu o pîlnie. Cum nu putea să facă el singur toată treaba - să țină și ciocul deschis, să țină și pîlnia și să și toarne palinca -, l-a pus pe Dănuț să-l ajute. Tatăl apucă tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
treaba - să țină și ciocul deschis, să țină și pîlnia și să și toarne palinca -, l-a pus pe Dănuț să-l ajute. Tatăl apucă tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat încet și în mai multe reprize, pentru că gîsca trebuia lăsată să-și mai revină din
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ajute. Tatăl apucă tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat încet și în mai multe reprize, pentru că gîsca trebuia lăsată să-și mai revină din cînd în cînd. Gîsca tușea și rîgîia. „O arde pe gît, e bună palinca asta“, îi făcea cu ochiul tatăl. „Bunăă, bună
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat încet și în mai multe reprize, pentru că gîsca trebuia lăsată să-și mai revină din cînd în cînd. Gîsca tușea și rîgîia. „O arde pe gît, e bună palinca asta“, îi făcea cu ochiul tatăl. „Bunăă, bună !“ Apoi părintele i-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cruciulițe, tot felul de însemne, apoi pozițiile celor pictați în tablou, de exemplu un tânăr și o tânără care se îmbrățișează în colțul din stânga, meseni cu paharul în mână, o țărancă toarce lâna pentru viitoarele haine, iar un alt țăran toarnă vinul în pahare. Fața de masă are și ea modele țărănești, pe pereți sunt pictate tablouri care reprezintă tot case de la țară, iar la geam sunt așezate perdele prin care poți să vezi afară biserica satului și alte case de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a slujit ca preot și tatăl artistei, Petru Manole (19001989). În anul 1988, fiind solicitată pentru cinstirea ctitorului învățământului superior electrotehnic din România la Iași în 1910, renumitul academician Dragomir Hurmuzescu, sculptorița a realizat, pe cheltuiala sa, bustul acestuia. Bustul, turnat în bronz la atelierul Catedrei de Metalurgie din cadrul Facultății de Mecanică Iași, a fost instalat, în anul 2000, în fața clădirii Facultății de Electrotehnică, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ Iași. Ultima sa creație existentă la Iași este bustul în bronz al distinsului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
altul, erau pline cu tot felul de prăjituri iar rafturile erau dominate de dulciuri și băuturi alcoolice, în proporții mici. Înghețata se vindea direct dintro casoletă care era introdusă într-un butoi de lemn plin cu gheață peste care se turna sare grunjoasă. Când se topea această gheață, vânzarea devenea un calvar. Era singura unitate din oraș cu acest profil, iar Carlina o conducea încă de la vârsta când nu împlinise încă 20 de ani. Colega de serviciu, tunsă permanent ca un
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Trase două scăunele pe care se așezară și defăcu o sticlă cu vin spumos, rece de la gheață, dintr-o frapieră apropiată. Această băutură era în vogă, la mare căutare, cu un gust dulceagacidulat, de culoare gălbuie și asemănătoare cu șampania. Turnase în cele două pahare de sticlă, cu picior transparent, apoi ciocniră și băură fiecare. Cuburile de gheață începuse a se topi, iar ea băgă două degete în apa rece și-l stropi puțin pe față. Se amuzară și unul și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
genunchi. Bătrânul era o persoană distinsă și plăcută. Purta un costum de culoare închisă, foarte bine îngrijit. Valentin desfăcu o sticlă cu vin spumos pe care o comandase când venise la cofetărie și care urma să fie plătită de Carlina. Turnă vinul în trei pahare de sticlă cu floricele trasnparente și le așeză pe o tavă metalică. Conversația lor a fost diversă. Nu îi scormonise viața particulară și asta o bucură foarte tare. Pe chipul bătrânului se putea citi că și-
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
la fel. Când se privise în oglindă, observă că arăta mototolit și nici un fir de păr nu era la locul lui. După ce ieșise din baie stinse cu grijă lumina, apoi puse în două pahare câteva cuburi de gheață peste care turnă dintr-o sticlă licoarea galbenă, acidulată cu marca lor preferată. Dar, înainte de a electriza cele două pahare, bărbatul se apropia de ea zâmbind. Îi mângâie părul domol și-i spuse că viața e lungă și abia acum începe, că va
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Povesti cum călătorise cei patruzeci și ceva de kilometri, scoțând totodată din bagajul ei o butelcuță cu vin ce avea un buchet de strugure copt. Cu un zâmbet slab și răpusă de oboseală destupă butelcuța cerând două pahare în care turnă licoarea limpede ca lacrima, făcând niște mărgeluțe mici la suprafața paharului. Își umezi buzele de plăcere ciocnind cele două pahare cu gust de Avrămești. Carlina își dădu seama că stătea în picioare, deși nu-și amintea când se ridicase. În timpul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ei construit cu dragoste în zeci de zile și nopți se năruise. În seara aceea se întoarse din gara din Solnok foarte tulburată, așa cum nu mai fusese niciodată, iar luna era învăluită și ea într-un mister. Ajunsă acasă, își turnă o ceașcă aburindă de ceai. Adăugă în ea puțin rom, după care se întinse pe o saltea, rezemată pe o pernă și învelită cu o pătură din care își scoase picioarele goale afară. Își bău încet ceaiul, gândindu-se la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mai mult decât fac acum. - Stai liniștit, nu te-am cerut în căsătorie. Ți-am spus că nu ești genul meu de bărbat. Ajunși în camera de hotel, Leon comandă o sticlă de șampanie Pommeryun brevet franțuzesc. Se grăbi să toarne șampania în două pahare reci. Șampania avea acea caracteristică proprie, iar Carlina își aminti de perioada în care se cunoscuse cu Valentin și i se păru că istoria ei se repetă cu această băutură acidulată. Dintr-o dată simți că are
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
păru că istoria ei se repetă cu această băutură acidulată. Dintr-o dată simți că are un gust amar care nu-i era pe plac. Leon la rândul lui, împins de dorință, începu să bea primul pahar după care și-l turnă pe al doilea așezându-se cât mai aproape de ea. Carlina stătea pe un colț de canapea, gânditoare, strângând la piept o pernuță. Lăsase șampania nebăută, iar simțurile încetară să-i mai funcționeze la parametri normali. Leon o luase prin surprindere
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și Valentina. Când am plecat, tata a fost de acord cu mine, dar mama nu. Știi cum sunt mamele duioase și fricoase. Într-o zi aș vrea să scriu o carte despre povestea vieții mele. În acest timp Leon își turnă vin în pahar dintr-o sticlă din frapieră și-l bău dintr-o dată. Când îl văzu o trecu un fior ca un fulger de intensitate mărită. Cafeaua fierbinte făcută la nisip începu să-i tremure, iar degetele abia mai puteau
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost ? (prezentat în secțiunea ”Quinzaine des realisateurs”, în care mai fusese selecționat Marfa și banii), a ales să vorbească despre Revoluție în spațiul strâmt al unui studio de televiziune local (filmul a fost turnat la Vaslui). Iar modalitatea este total diferită : acolo unde Mitulescu se întoarce cu sensibilitate și un dram de emoție, Porumboiu răscolește cu o luciditate cu atât mai eficace cu cât tonul filmului său este de comedie. O comedie dărâmătoare, enormă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]