86,398 matches
-
veche era de a se întoarce în pământul de la Stănișești, acolo unde a văzut lumina zilei, dar nu întotdeauna iese așa cum am vrea. Fiecare cu soarta lui, cu destinul lui, care i-a fost hărăzit de la naștere. Din câte am observat, sunteți profund legat de aceste locuri. Nu ați avut, totuși, niciodată dorința să vă stabiliți în altă parte? Nu. Ce vă leagă cel mai mult de spațiul românesc? Iarna, când te gândești că vine primăvara, pe undeva în suflet găsești
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
știam adversarele. Un semnal de alarmă a existat totuși, deși, cum v-am spus, la start n-am avut niciun fel de emoții. Cu 500 de metri înainte de finiș, Dorin mi-a strigat că sunt prea „închisă”, dar, după cum ați observat, am reușit să găsesc soluția... ...și să obțineți, cu 4:04,79, nu numai un nou record mondial de sală, ci și una din cele mai bune performanțe ale anului. De ce nu ați optat pentru cursa de 1500 metri și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în acest sens, reînnoită cu prilejul expoziției de proporție, deschisă în același spațiu. Cum sala mi-a plăcut, iar ideea se născuse... V-ați găsit Bacăul! Cum se face, totuși, că ați amânat atât vernisarea întâii expoziții personale? După cum ați observat, ponderea o deține ilustrația de carte. Or, tipărirea unei cărți ilustrate e o problemă foarte complicată. Elaborarea, mai ales, durează cel mai mult. Îți trebuie, mai întâi, o documentare foarte serioasă și abia apoi te gândești cum să faci punerea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un act de mare violență, produs de populații din afara spațiului ocupat de oamenii locului cu așezări și viață sedentară. Este începutul șirului de vicisitudini ce vor bântui aceste meleaguri secole în șir. Din studiul materialelor din așezare se poate ușor observa un mod de viață destul de apropiat, în ceea ce este esențial, de cel al țăranilor din timpurile ce vor urma. Epoca metalelor Cum bine se știe, această epocă se împarte în cultura bronzului și cea a fierului, ambele fiind reprezentate prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de amforă a fost datată din perioada elenistică. Câteva fusaiole, fragmente ceramice de la fructiere dacice, cu decor și fără decor, completează bogatul inventar arheologic prezent în acest loc. Ar mai fi de semnalat o mare cantitate de cenușă, ce se observă în diferite puncte din acest areal. Pe Boiereasca, odinioară a fost un grind, între timp aplatizat; de aici provin mici bucăți ceramice de factură dacică. Același tip de materiale poate fi întâlnit și pe partea de nord a plantației de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
provin de la vase modelate din pastă de foarte bună calitate, cu lustru dat pe exterior, precum și fragmente rezultate de la vase din pastă grosieră, purtând în amestecul folosit ca degresant mult nisip și chiar pietriș mărunt. Ca tipologie și mărime, se observă că au existat vase mari, de păstrat provizii, mijlocii și mici pentru uzul cotidian. Alături de ceramica din lut s-au găsit și câteva fragmente de la vase din sticlă aduse din import. Tot de pe acest loc au fost strânse numeroase bucăți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fără succes. Cu siguranță a fost o urnă funerară. Este posibil ca în zonă să existe o necropolă încă nedescoperită. Toate obiectele întregi arătate mai sus, fără urna mare de mai sus, se găsesc în colecția autorului. După cum se poate observa, s-au descoperit numeroase dovezi arheologice, ce atestă o intensă viețuire omenească pe aceste locuri și în perioada în care s-a format și s-a extins cultura și civilizația strămoșilor noștri direcți, geto-dacii și romanii. Prin urmare, prea insistentele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precum și câteva resturi metalice, ce s-au dovedit a fi piese de harnașament și ale unei găleți de lemn. S-a considerat că mormântul a aparținut unui călăreț de neam turanic și datează din secolul al XI-lea. Anticipând, trebuie observat că poate fi stabilită o relație între prezența turanicilor de aici și originea numelui satului Torcești din imediata apropiere. Pentru cititorii mai puțin avizați asupra problemelor de istorie din perioada în discuție, facem necesara precizare, anume că civilizația numită Dridu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tăgădui existența românilor pe aceste locuri în perioada pentru care lipsesc documentele scrise, sau pentru că informațiile sunt puține și sărace, ar echivala cu negarea însăși a formei de organizare incipientă socială, „obștea teritorială, satul ca realitate imemorială și entitate ancestrală”. Observăm că se poate constata în satele noastre vechi, chiar și la o sumară cercetare și analiză a structurilor teritoriale, din punct de vedere economic și social-politic, modul în care s-au integrat anumitor cerințe și reguli îndelung aplicate, și foarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiscală, cu numele Slobozia-Umbrărești, în care au fost incluse cele două sate, plus satul Siliștea care, de fapt, este unul și același cu Umbrărești din vechime, adică matca din care „au roit” celelalte. Desprinderile acestea s-au produs succesiv și observăm că ceea ce documentele din secolul al XVII-lea ne arată ca fiind Bozieștii, cu dihotomia jos-sus, și Tămășenii să fi fost cândva o singură unitate, Bozieștii. La această concluzie am ajuns tot în baza documentului din 1687 care, într-un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aprilie 1828, se arată unde sunt situați Umbrăreștii, și anume „pe din sus alăture de Sinești, purcede cu lungul iarăși din pârâul Dimaciului, către răsărit și peste apa Siretului, până unde le va fi sfârșitul capătului, pe ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul merge invers, de la apus spre răsărit, drept hotar vestic rămânând același pârâu al Dimaciului. Iată infirmată documentar aprecierea reținută de tradiție, conform căreia hotarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea Umbrăreștilor de moșiile Sineștii de la est și vest de Siret, încheindu-se, astfel, limita hotarului de sud tot pe pârâul Dimaciului. Observăm ușor că în lungul lor, hotarele obștii umbrăreștene separă și se intersectează cu hotare ale unor sate și moșii mai mici (a se vedea în anexă planul obștii arhaice a Umbrăreștilor), unele dintre ele acum dispărute. Că astfel au stat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capetelor, plus coturile și meandrele inerente unui asemenea parcurs, s-ar obține o distanță de peste 70 km și ea trebuie considerată ca o mărime rezonabilă în ceea ce privește parcurgerea de către un călăreț mergând într-o zi „din zori și până în seară” (se observă ușor aici elementul de fabulație). Mai credem că nu se are în vedere goana continuă a unui călăreț, ci mersul firesc, inclusiv necesarele opriri. Astfel reconstituite, hotarele umbrăreștene prezintă interes științific prin aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în satele românești cu mare vechime, citându-l pe August Meitzen, care observa și el că erau „în fiecare sat certe ruine arheologice... la fiecare pas, peste tot, în vatră, în câmp astfel că harta așezărilor este, în felul ei, un scris prin care ni se transmit gândurile și scopurile întemeietorilor, scris care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru a stăpâni un eleșteu în Brudurești, și, în mod cert, unul din urmașii celui care s-a numit bătrânul Guneș și cu varianta Goniș în unele documente ce consemnează numele de bătrâni-teren (moșie) de pe arealul teritoriului obștii umbrăreștene. Se observă existența unei ierarhizări social-economice în obște, exprimată prin formula „noi cu mic cu mare ne-am vorovit”, înțelesul de mic și mare în asemenea cazuri fiind acela de diferențiere după avere și rol în conducerea comunității. Cât privește blestemul din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
uric de la Ștefan cel Mare din veleatul 7003 (1495) ianuarie 12, moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența umbrăreștenilor de a cere să fie despăgubiți în totalitate. În cele din urmă, răzeșii din Umbrărești au reintrat în stăpânirea celor 13 stânjeni de moșie „rău vânduți”, păstrându-se integritatea obștii. Se observă și în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară celei individuale, a boierului, chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp după vinderea cvasitotală a satului. Așa se explică existența țăranilor răzeși, deci liberi, nesupuși la dijmă, în sate considerate stăpânire boierească în totalitate, fenomen social-economic ce merită a fi mai îndeaproape investigat și cunoscut. Din constatările următoare se va observa că și Bozieștii nu erau în întregime aserviți la data când Vasile Lupu face daniile sale. Mai târziu, în vremea lui Gheorghe Duca, părți din respectivul sat, precum și din Umbrăreștii propriu-ziși, alături de alte sate și moșii, fac obiectul unei împărțeli
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mama ei, Anghelina Bujoreanu, multe din ele foste stăpâniri ale marelui vornic Cârstea Ghenovici, locuri îndeobște bine cunoscute din numeroasele documente ce le consemnează, ceea ce nu e cazul cu Umbrăreștii, din care ia acum părți „nealese” vornicul Gavriliță. Să se observe și faptul, nu lipsit de semnificație, că în timp ce fiica ia în stăpânire, de predilecție, părțile de avere ce aparținuseră anterior mamei, fiul le ia pe cele stăpânite sau moștenite de tatăl său și doar câteva după mamă, în compensație, deoarece
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu numele de botez Costachi, cel de familie fiind tot Costachi, de unde nevoia să semneze în acte Costachi Gavril și de unde au generat numeroasele confuzii și erori la istorici și genealogiști ce au făcut referiri la familia acestor boieri moldoveni. Observăm cum Gavriliță, în iubirea sa de neamul din care a descins, atribuie fiului mai mic din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea de a perpetua amintirea și memoria aceluia care a întemeiat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în stăpânire, situație ce se înțelege și din conținutul documentului în care se arată că până la separarea părților a existat „tot feliul de înpărtășire răzășască” și numai după despărțirea din 1704 acest mod de stăpânire se schimbă pentru partea boierescă. Observăm că pentru partea boierească se folosește termenul de stăpânire, „stăpânitorii de Umbrăreștii de sus”, pentru a o deosebi de forma devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care cercetătorul ieșean Viorel Butnariu o descrie succint astfel: „denar Ferdinand I 154(3) Kremnica”. O monedă asemănătoare, dar fără dată, fusese găsită anterior la suprafață în același loc, dovezi elocvente ale aflării caselor la vremea respectivă în ființă. Se observă urmele de refaceri consecutive, dar e sigur că în 1683, casele se aflau în bună stare și așa credem că s-au păstrat încă mult timp după această dată, deteriorarea și ruinarea lor producându-se către sfârșitul secolului al XIX
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
n.n.) și au măsurat locul în curmeziș cu odgon de 40 de stânjeni până în piatra care este de hotar între Bozieștii de Mijloc, cari sunt a dumisali logofătului Miron și în Bozieștii de Sus, ce să cheamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor”. Observăm din acest fragment că Miron Costin deținea stăpânire în partea de mijloc a Bozieștilor, la care se va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de sus. Lățimea ocinei măsurată era de „treisprezăci odgoane și trei stânjeni”, adică 523
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca să fie partea dumisale cumnatei Elinco Manului, clironomie ce după sfintele pravile i se cuvine pentru săvârșitulu copil ce i-au rămas după săvârșirea soțului dumisali, Vasile Conachi”. Și din acest text se poate considera că mariajul a fost, așa cum observa Nicolae Iorga, o „manoperă a rudelor unei fetițe, Elena Manu”, câștigându-l pe Vasile de a face căsătoria, vizând averea de care urma să beneficieze în continuare. De altfel, la măritișul ei, Elena nu era chiar „o fetiță”, căci mireasa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și beizadea Iorgu Suțu”. Sunt sămile de cheltuieli pe periada anilor 1850-1859, când copiii erau dați la învățătură, trei la Atena în Grecia, ultimul, Grigore, la Iași, în pensionul unui Ludovic Jourdan. Am venit cu aceste detalii pentru a se observa că cei patru moștenitori ai Catincăi Suțu sunt umașii prințului Grigorie Suțu, nu ai celui de-al treilea soț al Elencăi Manu, cu numele tot Suțu. Prin 1890-1891, acești Suțești și copiii lor, în număr de 12, introduc în justiție
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]