86,398 matches
-
căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ea găsim înscrisă o populație cu mult mai numeroasă comparativ cu cea înregistrată în 1772, la Umbrărești mai mult decât dublu. Dar nici noua înregistrare, chiar dacă s-a cerut și s-a făcut nominal, nu reflectă realitatea, iar aceasta se observă din faptul că mulți locuitori și chiar sate întregi rămân neînregistrate. Urmărind cu atenție numele locuitorilor catagrafiați la satul de clăcași Torcești, „a Nastasiei Racovițoaia”, observăm un aspect ce trebuie relatat și anume intervertirea numelor înscrise, în sensul că cei mai mulți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a cerut și s-a făcut nominal, nu reflectă realitatea, iar aceasta se observă din faptul că mulți locuitori și chiar sate întregi rămân neînregistrate. Urmărind cu atenție numele locuitorilor catagrafiați la satul de clăcași Torcești, „a Nastasiei Racovițoaia”, observăm un aspect ce trebuie relatat și anume intervertirea numelor înscrise, în sensul că cei mai mulți dintre locuitorii de pe lista satului de clăcași sunt, de fapt, din satul răzășesc ce se va numi ceva mai târziu Slobozia-Torcești, satul acesta ținând tot timpul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc și alți slujbași scutelnici ai „dumisali vistierniceasa Nastasîia”, văduva lui Iordache Costache la satul de clăcași Torcești. Dacă în anul 1772, numărul preoților din satul Torcești este 5, observăm că, în 1774, el a fost redus la 3 (trei), la Umbrărești rămânând același număr, doi. Ei, împreună cu alte categorii de slujbași ai statului sau ai boierilor (scutelnicii), formau categoria rufetarilor, cu mai puține obligații fiscale comparativ cu categoria birnicilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de cele mai multe ori, prin relații și cumpărarea cu bani, în afara clerului mare și mic care se încadra, pe bună dreptate în respectiva situație. Nu aceeași era situația pentru diverșii funcționari, micii dregători de stat cu ranguri de postelnicei, polcovnici, poroșnici (observăm termenii rusești), dar și acei ce formau așa-zisul „ram judecătoresc” sau cei care se aflau în slujba boierilor ce stăpâneau satul și moșia respectivă. 2) birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de oameni ajunși din întâmplare într-o poziție și un anume strat social, ci ca rezultat al unei îndelungi practici de conducere și reprezentare a mulțimii, cu aptitudini organizatorice și caractere integre, apți unor asemenea treburi. Ar mai fi de observat că în timp ce unele persoane se mențin în astfel de responsabilități mai mulți ani la rând, avem la noi cazul lui Dumitrașcu Sobieshi, de multe ori persoanele se schimbă de la an la an, excepția o reprezintă preotul, care făcea parte de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la un loc cu o parte a Blăjerilor, mult mai mici decât a Torceștilor. Iar în Planul Umbrăreștilor aflăm înscrisă suprafața totală boierească, în afara celor 1.093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri în urmă prin hotare distincte, hotare prezentate în prima partea a lucrării de fața și care, cu unele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ar rezulta, prin urmare, cantitățile: 149.600 kg = 149 tone și 600 kg grâu pe 1783; 40.800 kg = 40 tone și 800 kg orz pe 1784; 102.000 kg = 102 tone orz pe anul 1785. Din aceste date se observă și mai bine precaritatea acestor „sămi” în privința exactității și realității. Firesc ar fi fost să întâlnim cantitățile de dijmă de pe o anume suprafață și pentru fiecare cultură și fiecare an, dacă o asemenea evidență s-ar fi ținut. Dar operațiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu ne oferă decât o foarte relativă idei privitoare la producția de cereale. Totuși, comparând datele din situația noastră cu alta de pe moșia Drăgușeni, dintr-o condică a marelui logofăt Răducanu Roset din anii 1799-1802, contemporan cu Gavril Conachi întrucâtva, observăm diferențe destul de mari. La Drăgușenii lui Roset, venitul „pentru pâinea albă”, adică grâne (păioase) este apreciată „mulțămitor”, deși cantitățile sunt următoarele: mălai 5 mierțe; grâu de vară 12; orz 5; secară 2; dijmă strânsă pe 1799. În 1800: grâu 20
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
4 tone și 300 kg secară tot pentru anul 1799; iar pe 1800 obținem: 43.000kg = 43 tone de grâu; 15.700 kg = 15 tone și 700 kg orz și ca în precedentul an producția de secară. Este ușor de observat discrepanța dintre cantitățile de cereale obținute în părțile noastre și cele din nord. E de admis că nici înregistrările nu vor fi fost riguros de exacte, nici moșiile și numărul de locuitori dijmași nu erau de aceleași dimensiuni, dar diferențele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dăm și câteva totaluri privind numărul de stupi ai boierului din următorii ani; constatăm o ușoară creștere. 1784 = 803 mătci; în 1785 sunt 1098; în 1795 scad la 866. Cauzele scăderii putând fi de natură climaterică, prielnică sau nu. Se observă totuși, un număr relativ mare de stupi, ceea ce nu se va mai întâmpla în perioada modernă. 1800 martie Fân ce s-au plătit să să facă la Umbrărești pi an viitor (în realitate era pentru 1800, dar e posibil ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nu știm cum se echivalează această unitate de măsură rusească, cetvert, cu unitățile moderne, poate chintal = 100 kg. În orice caz, reținem că ținutul Tecuci este înregistrat cu un număr destul de mare de mori, dar nici una cu vapori. Se poate observa și în acest caz tendința de înregistrare în minus a respectivelor stabilimente economice, ca măsură de proteguire a localnicilor din partea înregistratorilor autohtoni, pentru că nu credem că, în 1828, morile de la Torcești nu erau în funcțiune; de asemenea, nu sunt înregistrate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îngrădirile timpului, impuse de unii oameni înclinați spre îmbogățire și înșelăciune din comerțul speculativ. În cele din urmă, arendaș va ajunge, prin transmiterea contractului menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care depindea și satul Umbrărești, nici de clauzele contractuale puse fără știrea și voia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cultivabile sunt trecute „31 fălcii 499 st/ânjeni/ p/ătrați/ = 44 ha, 6504 m.p. = 89 pog/oane/ 61 st.p. grădini de zarzavaturi”. Am reprodus întregul pasaj din partea documentară ce se referă la suprafața ocupată de grădinărie, pentru a se observa minuția inginerului hotarnic în consemnarea tuturor unităților de măsură, atât cele vechi, cât și cele moderne, atât din Moldova, dar și din Muntenia, cazul pogoanelor de altfel obișnuite la noi mai ales pentru măsurarea suprafețelor viticole. Întinderea de teren mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu izvoarele de lângă prisaca și pădure pren pregiurul locului prisăcei și a pomătului, din marginea pomătului din sus de fântână până unde a da omul cu praștia cu piatră și la vale drept până în margine în câmpu” (subl. n.). Observăm din textele documentare de mai sus cerința ca locul de prisacă să fie astfel ales încât să dispună de o bogată floră ca bază meliferă, respectiv pădurice, pomăt, apă. Denotă aceasta o veche și străveche îndeletnicire a localnicilor în domeniul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
morar, Costandin ciubotar și Enachi crâcimar (crâșmar). În catagrafiile din 1831 și 1845 regăsim cu aceeași meserie urmași ai celor din 1774, cum ar fi Mihăilă sin (fiu) lui Ioniță morariul, în 1831, apoi Ion sin Mihăilă morariul în 1845, observându-se trecerea de la tată la fiu a unei anumite meserii. E demn de remarcat numărul relativ mare al morarilor, corespunzător cu instalațiile destul de numeroase de acest gen din localitățile umbrăreștene. E posibil ca unii descendenți ai morarilor de altădată să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Simion Mocanu”, incomplet păstrat, în care se reiau cele de mai sus și o sumă de lucruri de inventar cum sunt: sape, topor, ladă, perne, șervete și „douăzeci și șasă di coți de pânză urzită bumbac și bătută cânepă”. Observăm păstrarea în inventarul gospodăresc a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi, tot mijlocaș, în care înscrie că lasă moștenire urmașilor săi „o casă și cu via cea mare din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
linii comunicante, pe care s-au jalonat căile de mers ori de transport, fie folosind albia apei cu ambarcațiuni specifice timpului dat, fie uscatul de pe traseul urmat de apă pentru vehiculele pe tălpige sau pe roți. Dar se poate ușor observa că albiile râurilor în zonele de câmpie, cum e la noi, au divagat de-a lungul timpului pe întreg spațiul dintre terase, drumul de uscat urmând, la rându-i, aceste mutații. Drumuri cum sunt acum șoseaua națională Tecuci-Galați ori cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde îi convenea fiecăruia, multe din locuințe fiind înfiripate, inițial, pe terenuri împădurite, recurgându-se la defrișarea prealabilă a unui petec de pădure și amenajarea spațiului necesar alcătuirilor gospodărești. Aspectul neregularității dispunerii așezărilor, implicit al căilor de comunicație, se poate observa și astăzi în satele cu mare vechime, cazul satului Poiana fiind, poate, cel mai elocvent din acest punct de vedere. Dar și satul Salcia de la noi, într-o oarecare măsură Condrea, în partea sa vestică, ilustrează cu pregnanță caracterul întâmplător
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunci, la început. În 1844 erau deja angajați pe funcția de cantoniști următorii locuitori: -Grigorie și Tudor Chitiman din Condrea; -Ioan Anton din Umbrărești; -Neculai Pichiu și Grigore Găină din satul Slobozia-Umbrărești; -Vasile sin (fiu) lui Iancu Murgoci din Slobozia-Torcești. Observăm că oamenii încadrați pe posturi de cantoniști provin din satele componente ale comunei de mai târziu și nu erau străini de loc. E posibil ca, la început, să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de-a lungul timpului, de condițiile felurite ale modului de așezare și de viețuire în satele din acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din analiza urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de obște și de neam. În paginile următoare venim cu câteva considerații referitoare la această categorie de oameni, problematică avută în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vistiernic, cu toate că în act specifică ce dă, „un sat numit Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului”, în ambele cazuri enunțând și structurile aducătoare de venit, în nici unul din acte nu face referire la starea locuitorilor din sat, așa cum observăm că se procedează în satele cu vecini. Iată doar două exemple ce se circumscriu acestei din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multe împrejurări. Este adevărat că au existat de multe ori vremuri de bejenie, dar adăpostul se găsea în codrii seculari din apropiere, de nepătruns pentru străini. Ba de multe ori vedem că unii capi de familie veneau la vatră și observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de împrejurare și au sustras bunuri materiale ale consătenilor. Este adevărată și situația că anumiți stăpâni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pentru că unele din acestea nu au cunoscut decât în mică măsura și destul de târziu procesul de aservire. Lipsa documentelor pentru astfel de sate sau puținătatea lor reprezintă cea mai bună dovadă a statorniciei, continuității și autohtoniei românești. Am mai observat cum Al. I. Gonța și alți istorici, înaintea sa, au pus instituția veciniei în relație nemijlocită cu satele ce au dobândit, la un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iară ce oi ara să dau ce este de a zecea și din pâine și din fân și din bălți cu pește ce oi vâna, să dau ce este adetul și să nu fie stricăciuni” (subl. n.). După cum se poate observa, el își asumă în scris obligațiile ce țineau de „obicei” și pe care le avea orice dijmaș, inclusiv „adetul”, ce reprezenta plata în bani pentru imașul folosit și îndatorirea de a nu face stricăciuni cu vitele sale în culturile din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]