11,044 matches
-
circa falsum versari, et tamen non minus necessitat intellectum, quam și esset vera.” De fiecare dată însă cînd Descartes susține ipoteza înșelătoriei divine, el o susține cu același exempluaparența naturală a evidenței:”...cum uneori îmi dau seama că alții se înșeală, se poate întâmpla ca el să fi vrut ca eu să mă înșel de fiecare dată cînd fac adunarea lui doi cu trei.” “Quemadmodum judico interdum alios errare circa ea quae se perfectissime scire arbitrantur, ita ego ut fallar quoties
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
De fiecare dată însă cînd Descartes susține ipoteza înșelătoriei divine, el o susține cu același exempluaparența naturală a evidenței:”...cum uneori îmi dau seama că alții se înșeală, se poate întâmpla ca el să fi vrut ca eu să mă înșel de fiecare dată cînd fac adunarea lui doi cu trei.” “Quemadmodum judico interdum alios errare circa ea quae se perfectissime scire arbitrantur, ita ego ut fallar quoties duo et tria simul addo.”) 4) Finalmente, înșelătoria divină este o veritabilă înșelătorie
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nimic nu repugnă mai puțin bunătății sale decât a minți.” “... non po (test) Deu(s) inducere intellectum ad falsum, quia non minus hoc eius bonitati repugnat, quam mentiri”(Suarez) ; „Dar poate că Dumnezeu nu a vrut ca eu să fiu înșelat în felul acesta, căci se spune că este bun în cel mai înalt grad.” “At forte noluit Deus ita me decipi, dicitur enim summe bonus...”(Descartes) Așadar multiple elemente sugerează identificarea lui Suarez ca sursă directă a înșelătoriei divine din
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Descartes îndreaptă aceste îndoieli împotriva evidenței prezente. Și de fapt, în aceste locuri, îndoiala ne înfricoșează nu pentru că ceea ce este evident ar fi fals, ci pentru că ceea ce ne apare ca evident ar putea să nu existe în realitate:” Să mă înșel în privința acelor lucruri care apar ca foarte evidente” “Circa illa deciperer, quae manifestissima viderentur (și nu pentru că sunt evidente «quae manifestissima sunt») ; „ pe care prin ochii minții le privesc ca evidente”“quae me puto mentis qculis quam evidentissime intueri” ; pe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fundamentală e aceea că pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor celorlalte două laturi. Cineva care nu cunoaște acest lucru, ar putea ușor să conceapă că respectivul triunghi poate fi gîndit separat de proprietatea lui esențială și astfel s-ar înșela. Așadar argumentul central al lui Descartes în favoarea imaterialității spiritului, ca și cel al indivizibilității, dovedindu-se a fi fisurate, s-ar putea conchide că distincția reala dintre spirit și trup nu a fost demonstrată. Descartes iese însă magistral din acest
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
rămîne după ce a fost îndepărtat universul empiric contingent. Prima etapă constă în a pune la îndoială universul simțurilor și a elibera omul de obstacolele sale materiale, sufletul fiind mult mai ușor de cunoscut decât corpul: ) întreabă Descartes, căci simțurile ne înșeală, sau cel puțin, nimic nu ne asigură validitatea lor. Imaginile pe care le primim de la obiecte diferă câteodată de obiectele însele. . ) A doua etapă constă în a se asigura de realitatea propriei sale existențe în termenii îndoielii metodice. Remarcăm că
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
principii ar trebui să impiedice rătăcirea și să permită avansarea conform metodei. Așadar, Dumnezeu este obscur, incomprehensibil, dincolo de inteligența umană. Dar rămîne un obiect al cunoașterii a cărui claritate este evidentă și nu este contestată decât de cei care sunt înșelați prin iluziile simțurilor. Considerînd ierarhia din care rezultă această problemă, Dumnezeu este o certitudine mai absolută decât eul:.) Aici idealismul cartesian se afirmă în mod total. Dacă se poate admite că principiul cogito-ului rezultă exclusiv din experiența subiectului gînditor, care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu mai este nici o disproporție cantitativă între înțelegere și voință; și totuși voința nu depășește mai puțin înțelegerea, pentru că ea are puterea de a face sau de a nu face, de a afirma sau de a nega. Pentru a se înșela este suficient doar să vadă falsul în mod confuz “sau de a-și aminti că a judecat altădată că acesta era fără să-l vadă în nici un fel, adică fără să fie atentă la motivele care-l dovedesc”) și de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
că a judecat altădată că acesta era fără să-l vadă în nici un fel, adică fără să fie atentă la motivele care-l dovedesc”) și de fapt dacă noi vedem în mod clar falsul, ne va fi imposibil să ne înșelăm “ în timp ce vedem în acest fel”. Failibilitatea judecății rezidă așadar înainte de toate, într-o atenție distrată ce corupe soliditatea însușirilor noastre raționale. În acest punct Descartes rămîne platonician și el consideră totodată că “opiniile adevărate, atâta timp cât rămîn la locul lor sunt
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lipsită de realism dorința noastră de a schimba lumea , iar țelurile vizate de noi prin acest parteneriat par greu de atins de către niște suflete mici de copii, realitatea născută din activitățile desfășurate ne-au întărit convingerea că nu ne-am înșelat. Lumea poate fi schimbată de copii, de sufletele lor curate și modelate cu pasiune și cu enorm de multă responsabilitate. Ei sunt cei care pot da cel mai bun exemplu celor din jur în ceea ce privește relațiile umane și acceptarea celor care
Parteneriatul educa?ional ?modalitate eficient? de modelare a personalit??ii elevilor by Rotaru Ana ?Maria [Corola-publishinghouse/Science/83975_a_85300]
-
ei contemplativ și inspirat. 5.4. Imaginație creatoare Imaginația creatoare este efortul prin care imaginația devine receptivă în fața acestei viziuni pe care o interpretează și o traduce în materia sensibilă proprie fiecărei arte (auditive, vizuale sau tactile). Formula este însă înșelă‑ 38 Clement Greenberg (1909‑1994) - eseist american, în principal un critic de artă strâns legat de arta modernă. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asociativ‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
la lansarea volumului O lume captivă, am fost destul de emoționat, prin faptul că mi-am revăzut colegii, prietenii și, sincer să fiu, a fost și un moment în care am vrut să verific durabilitatea sentimentelor reciproce și nu m am înșelat. Colegii și prietenii au rămas aceiași, chiar dacă uneori viața a mai tensionat dialogul sau monologul, dar mă bucur foarte mult că m-am regăsit într-o atmosferă colegială, prietenească și aș putea spune că în ziua aceea horoscopul eu sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
aceea, I.Gh. Russu, care a rămas fidel genului și pot să spum că, pentru mine, I.Gh. Russu e unul din regizorii importanți pe care i-a avut teatrul, întrucât el a polarizat o anumită parte din repertoriu. Dacă nu mă înșel și acum se joacă o piesă pusă de el de nu știu câți ani, ce a trecut de al 500 lea spectacol. Deci, indiferent ce evaluări se făceau pe seamna lui și, sigur, dacă stai mai mult cu cineva te plictisești, viața
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Gh. Teodor, v-ați lăsat amprenta nu doar pe șantierele arheologice amintite, ci și în organizarea a numeroase expoziții județene, interjudețene, naționale și internaționale, care au valorificat descoperirile făcute de-a lungul anilor. Corolarul acestora a fost, dacă nu mă înșel, „I Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica”, deschisă la Roma, împreună cu regretatul istoric Hadrian Daicoviciu. Cu ce ecouri? Am avut șansa ca, în decembrie 1979 și ianuarie 1980, alături de regretatul arheolog și istoric Hadrian Daicoviciu să particip, la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
la lansarea volumului O lume captivă, am fost destul de emoționat, prin faptul că mi-am revăzut colegii, prietenii și, sincer să fiu, a fost și un moment în care am vrut să verific durabilitatea sentimentelor reciproce și nu m am înșelat. Colegii și prietenii au rămas aceiași, chiar dacă uneori viața a mai tensionat dialogul sau monologul, dar mă bucur foarte mult că m-am regăsit într-o atmosferă colegială, prietenească și aș putea spune că în ziua aceea horoscopul eu sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
aceea, I.Gh. Russu, care a rămas fidel genului și pot să spum că, pentru mine, I.Gh. Russu e unul din regizorii importanți pe care i-a avut teatrul, întrucât el a polarizat o anumită parte din repertoriu. Dacă nu mă înșel și acum se joacă o piesă pusă de el de nu știu câți ani, ce a trecut de al 500 lea spectacol. Deci, indiferent ce evaluări se făceau pe seamna lui și, sigur, dacă stai mai mult cu cineva te plictisești, viața
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Gh. Teodor, v-ați lăsat amprenta nu doar pe șantierele arheologice amintite, ci și în organizarea a numeroase expoziții județene, interjudețene, naționale și internaționale, care au valorificat descoperirile făcute de-a lungul anilor. Corolarul acestora a fost, dacă nu mă înșel, „I Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica”, deschisă la Roma, împreună cu regretatul istoric Hadrian Daicoviciu. Cu ce ecouri? Am avut șansa ca, în decembrie 1979 și ianuarie 1980, alături de regretatul arheolog și istoric Hadrian Daicoviciu să particip, la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a gândi, de a simți, de a reacționa, de a ne prezenta în fața altora cât mai bine. Ne îndreptăm elevii prin a ne schimba pe noi înșine. Numai propriul nostru exemplu va arăta elevilor și nu numai lor, că se înșeală atunci când se comportă rău. Lucrând asupra noastră lucrăm și asupra celorlalți. Este normal ca elevii să se conformeze cerințelor dascălului și invers. Acesta trece și el printr-un proces de educație performantă. Trebuie să facem față exigențelor impuse de cei
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
îndemîna oricui știința nou sosită. Tiberiu - al doilea împărat, a avut parte de horoscopul alcătuit de Scribonius, care îi prezisese de la naștere treapta la care va ajunge. In viață, a învățat singur regulile expuse de Manilio, pentru a nu fi înșelat de alți astrologi în privința recunoașterii celor care îi vroiau tronul. Furius Scribonianus a fost deferit tribunalului, acuzat și condamnat la exil "pentru a fi întrebat astrologii asupra datei morții împăratului". Imediat senatul roman a ordonat expulzarea chaldeeilor. Pentru mulți împărați
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pe care o cunosc atât de bine, am văzut, aproape de zenit, spre marea mea mirare, o stea strălucitoare de o mărime neînchipuită, în Casiopeea. Foarte emoționat, nu-mi venea să-mi cred ochilor. Pentru a mă încredința că nu mă înșelam și pentru a avea și mărturia altora, i-am chemat pe lucrătorii mei din laborator, întrebîndu-i în același timp pe toți trecătorii, dacă vedeau și ei steaua strălucitoare pe care o vedeam eu. Mai târziu, am aflat că în Germania
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
puțin marcat prin refuzul rolului de părinte. El este fără îndoială present la părinții care caută prea mult să “fie prieteni” cu copiii lor, ceea e diferă foarte mult de dorința de a stabili un contact.Aici copiii nu se înșeală și critică aproape întotdeauna, fără indulgență, pe părinții, care par să-și refuze vârsta voind să se identifice cu cei tineri. Părinți dependenți Incapacitatea de a se despărți de familia de origine pentru a fonda una nouă este o altă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ar explica prin aspirația părinților la note maxime. La vîrsta școlarității, se pot manifesta unele tipuri de minciună cu caracter patologic, care au la bază, de regulă, vanitatea și uneori perversiunea. Practic, gravitatea minciunii trebuie apreciată în funcție de intenția de a înșela.Între formele acesteia amintim simularea, ca modalitate a nesincerității, și fabulația pusă în serviciul unui interes personal mai ales când aceste fenomene sunt întâlnite la copiii mai puțin imaginativi. Minciuna patologică este caracterizată prin spirit de răutate premeditat și se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
planurilor de viață ale părinților, sau este respins pentru simplul motiv că are alt sex decât cel așteptat. Mai grave însă pot fi atitudinile mamei necăsătorite față de copilul său natural care-i amintește prin înfățișarea lui de omul ce a înșelat-o. Există o serie de greșeli educative, ca, de exemplu : lipsa unei încăperi separate de a părinților, folosirea unui limbaj infantilizat, amenințarea copilului cu expresii afectogene puternice (injecția, lupul, pădurea, beciul, casa de corecție etc.), nerecunoașterea posibilităților de înțelegere ale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ucide tatăl. Lisa este un prenume feminin răspândit în onomastica europeană. Prenumele provine de la ”Elisabeta”, din vechiul nume ebraic ”Elisheiba” - ”Dumnezeu este jurământul”, radicalul ”shb” - ”a jura”. Lise se căsătorește cu Buteau, după ce acesta o lăsase însărcinată. Deși soțul o înșela cu sora sa, Lise, în simplitatea sa, este fidelă jurământului căsătoriei, acceptând tacit tot ceea ce se întâmplă. Françoise - este un prenume feminin format de la prenumele masculin ”François”; răspândit mai ales în Calvados, fiind popularizat prin intermediul Sfintei Françoise care a trăit
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și eu stăteam într-o poziție destul de incomodă, cu oblonul tras. Am dat cu spatele ca să ies de acolo și am lovit ușor cu tubul de trecere pe sub apă, ce face parte din echipament, transportorul lui Arapu, dacă nu mă înșel, și când să iau virajul am lovit și bordura de la pasaj. Mașina a luat-o la stânga pe o stradă ce duce spre depou și nu m-am mai dus după ea, m-am întors. S.B.: A fost o provocare. D.R.
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]