9,251 matches
-
cu ușurință în arbori. Șerpii mamba trăiesc numai în Africa. Ei duc o viață arboricolă, sau trăiesc ascunși în vizuini părăsite ori sub grămezi de pietre. Acești șerpi sunt activi ziua, și vânează mamifere mici, păsări, broaște arboricole și șopârle. Șerpii mamba mușcă de obicei de mai multe ori prada. Veninul inoculat este puternic, el face parte din categoria neurotoxinelor. Un om mușcat de mamba, moare dacă nu i se administrează la timp antidotul. Mușcătura șarpelui este deosebit de periculoasă, dacă veninul
Mamba () [Corola-website/Science/318858_a_320187]
-
păsări, broaște arboricole și șopârle. Șerpii mamba mușcă de obicei de mai multe ori prada. Veninul inoculat este puternic, el face parte din categoria neurotoxinelor. Un om mușcat de mamba, moare dacă nu i se administrează la timp antidotul. Mușcătura șarpelui este deosebit de periculoasă, dacă veninul este injectat direct într-un vas de sânge, caz în care moartea survine la câteva minute.
Mamba () [Corola-website/Science/318858_a_320187]
-
puțin probabilă. Exoplaneta Corot-9b a fost descoperită încă de acum câțiva ani la "French Space Agency", Agenția Spațială Franceză. În martie 2010 a fost publicat un articol detailat despre aceasta. Este vorba de o planetă gazoasă care apare în constelația Șarpele și are mărimea lui Jupiter. Planeta se aseamănă bine cu Pământul în ceea ce privește temperaturile la suprafață, acestea variind între -20 și +160 °C. O rotație completă în jurul stelei sale centrale durează 95 de zile pământene. Din păcate însă distanța până la Corot-9b
Exoplanetă () [Corola-website/Science/318854_a_320183]
-
este o specie de șarpe veninos care în trecut avea denumirea științifică de "Parademansia microlepidota". El trăiește în Australia, fiind considerat ca cel mai veninos șarpe din lume. , este o specie de taipan care a fost descoperit și descris în anul 1879 de Sir Frederick
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
este o specie de șarpe veninos care în trecut avea denumirea științifică de "Parademansia microlepidota". El trăiește în Australia, fiind considerat ca cel mai veninos șarpe din lume. , este o specie de taipan care a fost descoperit și descris în anul 1879 de Sir Frederick McCoy, și care era denumit "Small Scaled Snake", "Western Taipan" sau "Fierce Snake" (șarpe sălbatic). Gradul mare de toxicitate al veninului
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
Australia, fiind considerat ca cel mai veninos șarpe din lume. , este o specie de taipan care a fost descoperit și descris în anul 1879 de Sir Frederick McCoy, și care era denumit "Small Scaled Snake", "Western Taipan" sau "Fierce Snake" (șarpe sălbatic). Gradul mare de toxicitate al veninului său a fost descoperit pe mijlocul anilor 1980. Lungimea corpului este între 1,5 - 2,5 m, capul continuându-se direct cu corpul care aceași grosime ca și capul. Șarpele are o culoare
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
sau "Fierce Snake" (șarpe sălbatic). Gradul mare de toxicitate al veninului său a fost descoperit pe mijlocul anilor 1980. Lungimea corpului este între 1,5 - 2,5 m, capul continuându-se direct cu corpul care aceași grosime ca și capul. Șarpele are o culoare cu nuanțe de la brun închis până la galben măsliniu, iarna având nuanțe de culoare mai închisă. Datorită toxicități veninului s-a răspândit idea, că el ar fi foarte agresiv, adevărul este că este un șarpe sperios, care se
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
ca și capul. Șarpele are o culoare cu nuanțe de la brun închis până la galben măsliniu, iarna având nuanțe de culoare mai închisă. Datorită toxicități veninului s-a răspândit idea, că el ar fi foarte agresiv, adevărul este că este un șarpe sperios, care se retrage în găuri, în caz de pericol. Atacă agresorul, numai în cazul în care nu se poate retrage și se simte în pericol. Șarpele este activ ziua, prada lui fiind rozătoarele mici ca șobolanul (Rattus villosissimus), șoarecele
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
răspândit idea, că el ar fi foarte agresiv, adevărul este că este un șarpe sperios, care se retrage în găuri, în caz de pericol. Atacă agresorul, numai în cazul în care nu se poate retrage și se simte în pericol. Șarpele este activ ziua, prada lui fiind rozătoarele mici ca șobolanul (Rattus villosissimus), șoarecele comun (Mus musculus) și șoarecele marsupial (Antechinomys laniger). Taipanul trăiește în regiunile de deșert departe de așezările omului, mai ales în vestul statului Queensland și mai rar
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
44,2 mg - 110 mg. Doza LD la inoculare subcutană este de 0,025 mg/kg. Veninul taipanului este 50 de ori mai otrăvitoare ca a cobrei din India (Naja naja) și de 650-850 de ori mai toxică ca a șarpelui cu clopoței (Crotalus). Doza de la o mușcătură a șarpelui ar ajunge să omoare între 100 - 250 de oameni, 250.000 de șoareci sau 150.000 de șobolani. Din cauza habitatului șarpelui, până în prezent nu au fost semnalate cazuri mortale la om
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
subcutană este de 0,025 mg/kg. Veninul taipanului este 50 de ori mai otrăvitoare ca a cobrei din India (Naja naja) și de 650-850 de ori mai toxică ca a șarpelui cu clopoței (Crotalus). Doza de la o mușcătură a șarpelui ar ajunge să omoare între 100 - 250 de oameni, 250.000 de șoareci sau 150.000 de șobolani. Din cauza habitatului șarpelui, până în prezent nu au fost semnalate cazuri mortale la om. Din cauza accidentelor cauzate de șerpii de mare, unii susțin
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
naja) și de 650-850 de ori mai toxică ca a șarpelui cu clopoței (Crotalus). Doza de la o mușcătură a șarpelui ar ajunge să omoare între 100 - 250 de oameni, 250.000 de șoareci sau 150.000 de șobolani. Din cauza habitatului șarpelui, până în prezent nu au fost semnalate cazuri mortale la om. Din cauza accidentelor cauzate de șerpii de mare, unii susțin că șerpii marini ar fi mai veninoși, cea ce nu corespunde cu realitatea.
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
de la o mușcătură a șarpelui ar ajunge să omoare între 100 - 250 de oameni, 250.000 de șoareci sau 150.000 de șobolani. Din cauza habitatului șarpelui, până în prezent nu au fost semnalate cazuri mortale la om. Din cauza accidentelor cauzate de șerpii de mare, unii susțin că șerpii marini ar fi mai veninoși, cea ce nu corespunde cu realitatea.
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
ajunge să omoare între 100 - 250 de oameni, 250.000 de șoareci sau 150.000 de șobolani. Din cauza habitatului șarpelui, până în prezent nu au fost semnalate cazuri mortale la om. Din cauza accidentelor cauzate de șerpii de mare, unii susțin că șerpii marini ar fi mai veninoși, cea ce nu corespunde cu realitatea.
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
le (Elapidae) este o familie de șerpi care fac parte din ordinul Squamata, subordinul Serpentes (șerpi). Familia cuprinde ca. 250 de specii, care sunt la fel ca și familia Viperidae (viperelor), o famile de șerpi veninoși. Veninul lor este compus dintr-o neurotoxină cu acțiune puternică, ca
Elapide () [Corola-website/Science/318863_a_320192]
-
le (Elapidae) este o familie de șerpi care fac parte din ordinul Squamata, subordinul Serpentes (șerpi). Familia cuprinde ca. 250 de specii, care sunt la fel ca și familia Viperidae (viperelor), o famile de șerpi veninoși. Veninul lor este compus dintr-o neurotoxină cu acțiune puternică, ca în cazul taipanului, cobrelor, șerpilor mamba, sau din genurile
Elapide () [Corola-website/Science/318863_a_320192]
-
le (Elapidae) este o familie de șerpi care fac parte din ordinul Squamata, subordinul Serpentes (șerpi). Familia cuprinde ca. 250 de specii, care sunt la fel ca și familia Viperidae (viperelor), o famile de șerpi veninoși. Veninul lor este compus dintr-o neurotoxină cu acțiune puternică, ca în cazul taipanului, cobrelor, șerpilor mamba, sau din genurile Notechis și Pseudonaja. Șerpii din această familie, colții au un canal cu venin, diferit de vipere, cea ce permite
Elapide () [Corola-website/Science/318863_a_320192]
-
ordinul Squamata, subordinul Serpentes (șerpi). Familia cuprinde ca. 250 de specii, care sunt la fel ca și familia Viperidae (viperelor), o famile de șerpi veninoși. Veninul lor este compus dintr-o neurotoxină cu acțiune puternică, ca în cazul taipanului, cobrelor, șerpilor mamba, sau din genurile Notechis și Pseudonaja. Șerpii din această familie, colții au un canal cu venin, diferit de vipere, cea ce permite unor specii africane (Hemachatus haemachatus) să proiecteze veninul la câțiva metri. Unele specii s-au adaptat la
Elapide () [Corola-website/Science/318863_a_320192]
-
250 de specii, care sunt la fel ca și familia Viperidae (viperelor), o famile de șerpi veninoși. Veninul lor este compus dintr-o neurotoxină cu acțiune puternică, ca în cazul taipanului, cobrelor, șerpilor mamba, sau din genurile Notechis și Pseudonaja. Șerpii din această familie, colții au un canal cu venin, diferit de vipere, cea ce permite unor specii africane (Hemachatus haemachatus) să proiecteze veninul la câțiva metri. Unele specii s-au adaptat la viața marină. Șerpii sunt răspândiți în regiunile calde
Elapide () [Corola-website/Science/318863_a_320192]
-
din genurile Notechis și Pseudonaja. Șerpii din această familie, colții au un canal cu venin, diferit de vipere, cea ce permite unor specii africane (Hemachatus haemachatus) să proiecteze veninul la câțiva metri. Unele specii s-au adaptat la viața marină. Șerpii sunt răspândiți în regiunile calde tropicale și subtropicale din bazinul Oceanului Indian și Oceanului Pacific, nu se pot întâlni în regiunea arctică sau Europa. În Australia, trăiesc cele mai multe specii din această familie. Familia Elapidae cuprinde: </div>
Elapide () [Corola-website/Science/318863_a_320192]
-
("Ophiophagus hannah") este o specie de șerpi veninoși din familia "Elapidae". Este singura specie din genul taxonomic "Ophiophagus" (în limba greacă înseamnând „mâncător de șerpi”, denumire îndreptățită deoarece hrana cobrei regale este compusă numai din șerpi și sopârle). Reprezentanții acestei specii sunt cei mai lungi șerpi veninoși
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
("Ophiophagus hannah") este o specie de șerpi veninoși din familia "Elapidae". Este singura specie din genul taxonomic "Ophiophagus" (în limba greacă înseamnând „mâncător de șerpi”, denumire îndreptățită deoarece hrana cobrei regale este compusă numai din șerpi și sopârle). Reprezentanții acestei specii sunt cei mai lungi șerpi veninoși din lume, cu o lungime de până la 5,6-5,7 m. este un șarpe de talie mare, el
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
("Ophiophagus hannah") este o specie de șerpi veninoși din familia "Elapidae". Este singura specie din genul taxonomic "Ophiophagus" (în limba greacă înseamnând „mâncător de șerpi”, denumire îndreptățită deoarece hrana cobrei regale este compusă numai din șerpi și sopârle). Reprezentanții acestei specii sunt cei mai lungi șerpi veninoși din lume, cu o lungime de până la 5,6-5,7 m. este un șarpe de talie mare, el atingând în mod normal o lungime de 3 - 4 m. Atunci când
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
de șerpi veninoși din familia "Elapidae". Este singura specie din genul taxonomic "Ophiophagus" (în limba greacă înseamnând „mâncător de șerpi”, denumire îndreptățită deoarece hrana cobrei regale este compusă numai din șerpi și sopârle). Reprezentanții acestei specii sunt cei mai lungi șerpi veninoși din lume, cu o lungime de până la 5,6-5,7 m. este un șarpe de talie mare, el atingând în mod normal o lungime de 3 - 4 m. Atunci când s-a descoperit un exemplar care avea lungimea de 5
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
greacă înseamnând „mâncător de șerpi”, denumire îndreptățită deoarece hrana cobrei regale este compusă numai din șerpi și sopârle). Reprezentanții acestei specii sunt cei mai lungi șerpi veninoși din lume, cu o lungime de până la 5,6-5,7 m. este un șarpe de talie mare, el atingând în mod normal o lungime de 3 - 4 m. Atunci când s-a descoperit un exemplar care avea lungimea de 5,59 m, s-a căzut de acord că este cel mai mare șarpe veninos din
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]