8,731 matches
-
ale litoralului românesc Litoralul românesc al Mării Negre este compus din două segmente destul de uniforme. Sectorul nordic, lung de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos, format din cordoane litorale și bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt, cu faleze de până la 15 m
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos, format din cordoane litorale și bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt, cu faleze de până la 15 m deasupra nivelului mării. Problemele specifice ale amenajării de pe litoralul românesc pot fi rezumate astfel: încercări de privatizare eșuate în anii ′90, apele lacului Techirgiol „contaminate” cu apă dulce, plajă erodată de apele mării
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cauzele trebuie căutate atât la distanță cât și la nivel local. Cauzele îndepărtate rezidă în transformările regimului hidrologic în tot bazinul Dunării, precum și în activitățile generatoare de deșeuri solide și lichide. Cauzele locale principale sunt: digurile de agrement perpendiculare pe țărm; deșeurile solide împrăștiate pe plaje; construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
tot bazinul Dunării, precum și în activitățile generatoare de deșeuri solide și lichide. Cauzele locale principale sunt: digurile de agrement perpendiculare pe țărm; deșeurile solide împrăștiate pe plaje; construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar fundațiile unora din construcțiile de pe malul mării. Adâncirea bruscă ce apare în unele zone chiar în apropierea liniei de țărm (ca la Eforie Nord) pune în pericol viața turiștilor. - Poluare - tot la distanță se generează și o poluare specială - încărcarea apelor cu nutrienți proveniți de la îngrășăminte, de la apele epurate și de la detergenți. Îndiguirile nu mai permit acestor nutrienți să rămână
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
într-o competiție reală și benefică pentru calitatea lor. 7.2.3. Stereotipul dezvoltării unei stațiuni de litoral Modelul clasic al dezvoltării unei stațiuni de litoral include, în mod simplist, câteva elemente obligatorii: o alee de promenadă de-a lungul țărmului, flancată de palmieri, o plajă largă, cu umbreluțe de stuf, hoteluri aliniate paralel cu țărmul, centre de distracții variate și dispuse pe tot arealul stațiunii. Raportarea doar la acest model poate, evident, fi dăunătoare. Deși strategia de dezvoltare cel mai
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
stațiuni de litoral Modelul clasic al dezvoltării unei stațiuni de litoral include, în mod simplist, câteva elemente obligatorii: o alee de promenadă de-a lungul țărmului, flancată de palmieri, o plajă largă, cu umbreluțe de stuf, hoteluri aliniate paralel cu țărmul, centre de distracții variate și dispuse pe tot arealul stațiunii. Raportarea doar la acest model poate, evident, fi dăunătoare. Deși strategia de dezvoltare cel mai des întâlnită în cazul stațiunilor de litoral este cea de diversificare, cu accent pe căi
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
camere închiriate de la populația locală; ca urmare, numărul de locuri / paturi pe unitate de cazare variază considerabil; - prezența formelor de cazare de lux; în majoritatea stațiunilor, găsim cel puțin un hotel de 4-5 stele; - dispunerea unităților de cazare paralel cu țărmul, pentru a oferi turiștilor vedere spre mare; - tendința de apropiere excesivă de țărm / plajă impune consolidări ale terenurilor și deci investiții suplimentare pentru fundațiile construcțiilor; în unele cazuri, această apropiere a dus la necesitatea demolării construcțiilor datorită pericolului de prăbușire
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de cazare variază considerabil; - prezența formelor de cazare de lux; în majoritatea stațiunilor, găsim cel puțin un hotel de 4-5 stele; - dispunerea unităților de cazare paralel cu țărmul, pentru a oferi turiștilor vedere spre mare; - tendința de apropiere excesivă de țărm / plajă impune consolidări ale terenurilor și deci investiții suplimentare pentru fundațiile construcțiilor; în unele cazuri, această apropiere a dus la necesitatea demolării construcțiilor datorită pericolului de prăbușire; - tendința de grupare a două - trei unități hoteliere pentru a putea beneficia de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
se desfășoară la Histria, în secolul al V-lea î.Hr., și aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din viața olarilor, reprezentări de teatru popular, prin care se încearcă reconstituirea vieții de zi cu zi pe țărmurile Pontului Euxin. Erudit de mare clasă, frământat de ambiția construcțiilor ciclopice, ceea ce dezvăluie afinități cu Dimitrie Cantemir, I. Heliade-Rădulescu, B. P. Hasdeu, S. este totodată un subtil analist și un rafinat stilist. La Ion Marin Sadoveanu, pentru întâia oară, romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
nu au nimic de-a face cu cauzele pe care le dezvăluie o cercetare pur obiectivă. Oricum ar sta însă lucrurile, dacă înțelegerea se cuvine să fie fundalul humorului, ea trebuie să aibă caracter de concentrare, să existe ca un țărm solid de care trăirile se sfarmă, fără să-l poată sfărîma. Se pot aduce contribuții din direcții extrem de diferite la înțelegerea despre care vorbim aici. Ea își poate avea sursa cînd mai mult în cap, cînd mai mult în inimă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cam acum șapte mii de ani înaintea erei creștine 1, a ajuns în India, apoi în China, prin intermediul caravanelor. Preluată de către popoarele Asiei occidentale 2 (sumerienii, babilonienii, asirienii, egiptenii, evreii, fenicienii...), vița de vie s-a răspândit din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței și ale Spaniei. Prima noastră podgorie a luat ființă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Ulterior a mai colaborat la „Cruciada românismului”, „Raza literară”, „Progresul”, „Suflet și viață”, „Prepoem”, „Jurnalul literar”, „Afirmarea”, „Curentul magazin” ș.a. După ce își tipărește la Craiova placheta Versuri (1937), îi apar în colecția „Adonis”, printre ai cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939), Critice (I, 1939), Soare pe Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice ori nevroze, despărțiri. Versul clasic face loc deseori celui liber, aspirând să capteze duritatea cotidianului, însă glisând mereu în prozaic. Mai ambițios este Țărm sacru, poem compus în șase părți, în vers liber, pe antiteza dintre existența antică, având ca nucleu credința în sacru, și cea modernă, caracterizată de scepticismul rece. Intenția de a releva tragismul vieții în figura Iuliei Hasdeu eșuează într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
Octombrie pe Prut, Seară în parc, Gravură, Caprele negre). Expresia e oarecum limpezită, dar lirismul rămâne unul minor. M. a mai semnat și câteva texte pretins critice, în fapt laude exagerate aduse fratelui său ori prietenilor. SCRIERI: Versuri, Craiova, 1937; Țărm sacru, București, 1938; Iulia Hasdeu, București, 1939; Critice, I, București, 1939; Soare pe Prut, București, 1941; Brățări, București, 1944; Lirica lui Virgil Treboniu, București, 1944. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Versuri”, ALA, 1937, 881; N. Gr.[Camil Petrescu], Cel dintâi volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
1937, 881; N. Gr.[Camil Petrescu], Cel dintâi volum, „Fotbal”, 1937, 4; D. Petrescu, „Versuri”, „Bugeacul”, 1937, 2-3; Virgil Despin, „Versuri”, „Drum”, 1937, 3; Leonida Secrețeanu, „Versuri”, „Sbucium”, 1937, 119-120; Repertoriul nostru: I. Horia Munteanu, JL, 1939, 30; C. Pârlea, „Țărm sacru”, „Prepoem”, 1939, 65; Stelian Segarcea, „Critice”, „Tinerețea”, 1939, 6-7; Petre A. Butucea, „Critice”, „Drapelul”, 1940, 39; Predescu, Encicl., 576; Al. Cerna-Rădulescu, Tineri poeți olteni, CML, 1941, 110; Petru Homoceanul, „Brățări”, VS, 1944, 3013; Scrisoare de la Virgil Vasilescu. 1980, ADLTR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
pe-aici, afară De vremea rea? CURTEANUL: Unul la suflet că și vremea, Neliniștit. KENT: Te știu. Regele unde-i? CURTEANUL: Luptînd cu elementele-nfuriate: La vînt porunci dă-ăst glob să-l sufle-n mare, Să umfle valuri crete peste țărm, Ca toate să se schimbe ori să piară; Își smulge părul alb pe care-n furie Rafalele i-l iau și-l spulberă-n nimic, Și-ncearcă-n mica-i lume-umană să desfidă Luptîndele în zbucium ploi și vînt. Noaptea-asta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-ți arunci ochii-atît de jos. Ciori și stăncuțe la jumate hau zburînd Abia par niște gîze. La mijloc, în jos, Unu-agățat strînge mărar: de spaimă muncă! Pare-mi, mai mare nu-i decît un cap. Pescarii care umblă-acum pe țărm Appear like mice; and yond tall anchoring bark Diminished to her cock; her cock, a buoy Almost too small for sight. The murmuring surge That on th' unnumb'red idle pebble chafes Cannot be heard șo high. I'll look
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
poate comunica un sentiment autentic! Dar vorbele vagi, inexpresive, nu pot crea emoții prin ele însele, așa cum nu le puteau crea emoții, prin ele însele, cu câțiva ani în urmă, când în poezia noastră erau frecvente «salopete», «steaguri», «zorii roșii», «țărmuri ai zilelor de aur», «metale» etc. Omul nou, faptele sale concrete lipseau, așa cum lipsesc și în versurile pe care le-am citat acum și în altele ale lui E. Frunză. Din galeria acelorași preferințe pentru faze pompoase, fac parte și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de o transcriere mai aproape de concret a termenului abstract «canal». Scriitorul avea de preparat în prealabil două cartoane mari: viziunea actuală a unei porțiuni a Dobrogei, uneori dezolantă, colboasă, în general aridă și viziunea «drumului fără pulbere» de mâine, cu țărmurile înverzite, cu digurile, cu uzinele, orașele sale. Autorul evocă realitatea viitoare, realismul său presupune deci o puternică facultate de a proiecta trecutul în spațiu (...). Ideologic Petru Dumitriu a înțeles bine că, în ce privește rezistența de natură socială, ea va fi de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tot lui (Rugăciune, după Sully Prudhomme, Seri nostalgice, după Em. Michelet), precum și poezii de D. Marinescu-Marion, Al. G. Polihroniade, Petru Vulcan (sub numele real, P. Ghinu), M. Măldărescu. De asemenea, N. Burlănescu-Alin semnează versuri mai în fiecare număr (Melancolie, La țărmul liniștitei mări, Și când...). Este inclusă și o snoavă de Petre Ispirescu (Advocatul gonit din rai). Se pare că V.O. era redactată în cea mai mare parte de publicistul craiovean C. N. Iovipale, care, de altfel, era și girant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290615_a_291944]
-
triste și ierburi, la patruzeci de ani sugrumându-ți cuvântul te-i pierde în tine - în căutare. Prin ani un vânt o să te tot alunge subt cer, vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea. La patruzeci ca pe-un țărm vei ajunge unde fără-ncetare vei aștepta să vie la tine celălalt țărm, jaf veșnic voindu-te pentru păsări din cealaltă zare. Pe șaptezeci și șapte de uliți vei umbla desculț și cu capul gol: ce sămânță n-a fost
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în tine - în căutare. Prin ani un vânt o să te tot alunge subt cer, vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea. La patruzeci ca pe-un țărm vei ajunge unde fără-ncetare vei aștepta să vie la tine celălalt țărm, jaf veșnic voindu-te pentru păsări din cealaltă zare. Pe șaptezeci și șapte de uliți vei umbla desculț și cu capul gol: ce sămânță n-a fost în deșert aruncată? Ce lumină n-a fost în zadar cântată? L. Blaga
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
că mâna reprezintă idealul epocii contemporane, transmisia digitală fiind gata să creeze o altă lectură. Poemul compus de Lucian Blaga sugerează existența unui limbaj secret, încifrat în liniile palmei, trăsături sub care se ascunde trecutul/cealaltă zare și viitorul/celălalt țărm; TOATE locuiesc SUB SEMNELE, PĂMÂNTULUI/uliți, APEI/țărm, AERULUI/un vânt și ale FOCULUI/lumină. Poetul înalță o laudă magică a celui care poate descifra cifrele tainice, semnele/patruzeci de ani, șaptezeci și șapte de uliți și corespondențele de tip
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
fiind gata să creeze o altă lectură. Poemul compus de Lucian Blaga sugerează existența unui limbaj secret, încifrat în liniile palmei, trăsături sub care se ascunde trecutul/cealaltă zare și viitorul/celălalt țărm; TOATE locuiesc SUB SEMNELE, PĂMÂNTULUI/uliți, APEI/țărm, AERULUI/un vânt și ale FOCULUI/lumină. Poetul înalță o laudă magică a celui care poate descifra cifrele tainice, semnele/patruzeci de ani, șaptezeci și șapte de uliți și corespondențele de tip simbolic ale durerii/miere neagră, vei tăcea. - semne
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]