435,226 matches
-
pe conducătorul autorității administrative la plata unei amenzi pentru fiecare zi întârziere. Acțiunile formulate în temeiul Legii nr. 29 / 1990 sunt supuse taxelor de timbru fiscal și judiciar. Reclamantul poate cere instanței să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la soluționarea acțiunii, pentru a preveni producerea unei pagube iminente. Această cerere va fi soluționată de urgență, iar hotărârea este executorie de drept. Instanța sesizată poate pronunța următoarele hotărâri: anularea totală sau parțială a actului administrativ atacat; obligarea autorității administrative pârâte de a
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
înscris; stabilirea legalității actelor sau operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ; obligarea pârâtului sau a pârâților în solidar la plata despăgubirilor materiale sau morale cerute. Potrivit articolului 16 din Legea nr. 29 / 1990, dacă în urma admiterii acțiunii, autoritatea administrativă este obligată să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris, executarea hotărârii definitive se va face la termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
a Cărții tehnice a construcției. În termen de 90 de zile de la depunerea cererii și a dosarului complet de către asociațiile de proprietari/locatari, cu actele necesare preluării în facturare individuală, furnizorii de energie termică au obligația de a întreprinde toate acțiunile și de a lua toate măsurile pentru asigurarea în condiții optime a activităților de facturare și încasare individuală a consumurilor de energie termică. TEST GRILĂ Pentru administratorii asociațiilor de proprietari 1. Cine realizează administrarea asociațiilor de proprietari? a. persoane juridice
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
domeniu nu specifică o astfel de situație. 24. Cum pot acționa asociațiile de proprietari în cazul în care se constată fraude sau lipsuri în gestiune? a. prin sesizarea organelor de cercetare; b. prin folosirea căilor legale pentru recuperarea prejudiciului, prin acțiune în justiție împotriva celui ce se face vinovat; c. prin convocarea adunării generale, care va analiza situația existentă și valoarea prejudiciului, urmând a se lua o hotărâre în unanimitate. 25. Cum pot fi recuperați banii și dobânda aferentă de la proprietarii
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
puțin o vibrație a rugăciunii. Nu numai de la Huizinga, dar încă de la Platon știm că jocul sparge limitele existenței fizice pentru a confirma caracterul supralogic al existenței noastre în univers. Platon vedea nu doar similaritate, ci identitate între joc și acțiunea sacră. "Școlarul" este metafora ingenuității, a fragilității, o suavă floare, un crin conștient de efemerul ficțiunilor sale, de nesiguranța nu numai a zilei de mâine, ci și a clipei de acum, a înțelesului ei redundant și umilitor. A fi mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
popular ("părul zburlit") duc la un pince-sans-rire specific scrierilor lui Emil Botta. Gnomii, ursul, licornii sunt "Arătări minunate", exponenții unui spațiu sacralizat, prezențe fantastice mai mult decât reale. Aceste arătări aparțin unui timp suspendat. ("Arătare", în DEX, prezintă următoarele accepțiuni: "Acțiunea de a (se) arăta și rezultatul ei; halucinație, vedenie; monstru, stafie, fantomă". Botta este un extatic. El conferă halucinațiilor sale atribute spațiale, dar nu și temporale. Tocmai acest fapt le mistuie chiar în momentul concretizării lor, le pierde din physis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
un tangou fabulos: când el se apropie, ea se îndepărtează, și invers. Absența poate fi comparată cu un fond poetic ce rămâne mereu în virtualitate și cere forme din actualitate. În al doilea rând, Absența înseamnă refuzul cunoașterii: "Cunoașterea ucide acțiunea; pentru a trece la fapte trebuie să fii învăluit în iluzii iată adevărata morală a lui Hamlet, și nicidecum acea ieftină înțelepciune a visătorului din poveste care, tot chibzuind, ajunge să nu facă nimic, oarecum dintr-un exces de posibilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
înțelepciune a visătorului din poveste care, tot chibzuind, ajunge să nu facă nimic, oarecum dintr-un exces de posibilități. Nu! Nu chibzuiala, ci adevărata cunoaștere, perceperea realității înspăimântătoare învinge, atât la Hamlet, cât și la omul dionisiac, orice motiv de acțiune"44. Emil Botta nu vrea să știe. El este un creator de iluzii, nu de adevăruri. Atunci când acestea din urmă i se oferă, ființa lui se simte bruscată. Adevărul este traumatizant și fără sens în teatrul măștilor, nu numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
manieră care ne ajută să explicăm noi înșine mecanismul teatrului paiațelor. Este vorba tocmai despre devierea vieții în direcția mecanicii, a transformării omului în marionetă, a decelării unui mecanism demontabil în interiorul persoanei. Într-un cuvânt, dacă trasăm un cerc în jurul acțiunilor și dispozițiilor care compromit viața individuală sau socială și care se pedepsesc pe ele însele prin consecințele lor naturale, în afara acestui teren de emoție și de luptă, într-o zonă neutră în care omul se dă pur și simplu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima perioadă geologică și acțiunea omului, acțiune care, în prezent, este mai evidentă, prin construcția de iazuri, extinderea culturilor irigate și agricole, replantările cuestelor și versanților puternic expuși degradărilor, extinderea culturilor pomi-viticole. În cadrul acestui capitol vom analiza, pe scurt, apele subterane și apele de suprafață
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima perioadă geologică și acțiunea omului, acțiune care, în prezent, este mai evidentă, prin construcția de iazuri, extinderea culturilor irigate și agricole, replantările cuestelor și versanților puternic expuși degradărilor, extinderea culturilor pomi-viticole. În cadrul acestui capitol vom analiza, pe scurt, apele subterane și apele de suprafață, precum și influența
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
apele subterane și apele de suprafață, precum și influența lor în morfogeneză. 1. APELE SUBTERANE. Apele subterane reprezintă un agent modelator al scoarței, întrucât modifică unele proprietăți ale rocilor de bază și ale depozitelor superficiale, influențând, prin aceasta, comportamentul lor față de acțiunea unor agenți modelatori. Astfel, îmbibarea cu apă a rocilor argiloase și marnoase, provoacă scăderea frecării interioare a acestor roci, le măresc plasticitatea și favorizează alunecarea unor mase de roci sub acțiunea forței gravitaționale. În felul acesta, apele subterane influențează manifestarea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ale depozitelor superficiale, influențând, prin aceasta, comportamentul lor față de acțiunea unor agenți modelatori. Astfel, îmbibarea cu apă a rocilor argiloase și marnoase, provoacă scăderea frecării interioare a acestor roci, le măresc plasticitatea și favorizează alunecarea unor mase de roci sub acțiunea forței gravitaționale. În felul acesta, apele subterane influențează manifestarea alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Stahl. Motivul pentru care am ales această abordare pentru a analiza modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este asemănarea cu situațiile descrise în studiile empirice ale lui Ostrom, cuprinse în Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele comune: a) Sistemele de resurse sunt sustenabile, iar resursele sunt regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
resurselor poate fi pusă sub semnul întrebării. c) Participanții își pot dăuna destul de mult unii altora, dar nu și celor din afara sistemului. Având în vedere caracterul închis al comunităților analizate , slabele lor legături cu exteriorul, putem afirma că, în general, acțiunile celor din interiorul comunității nu îi afectau pe cei din exterior. Există însă și excepții dacă ne gândim, de exemplu, la fenomenul transhumanței. Se poate însă argumenta că, având în vedere schimburile economice voluntare care făceau parte din acest fenomen
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de pe o proprietate pe alta. m) Au norme destul de complexe cu privire la ceea ce înseamnă comportamentul dezirabil. Deși studiul lui Stahl nu pune accentul pe identificarea unor astfel de norme, existența lor este oarecum implicită, întrucât autorul ne relatează pe larg cum acțiunile relevante pentru comunitate ale unui individ erau dezbătute în obștea sătească, în cazurile în care ele aveau efecte negative. De asemenea, autorul (1998, vol. II, pp. 29-94) menționează o serie de cântece prin care se păstrau în memoria colectivă și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
generează o exploatare sustenabilă a resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză la care o decizie influențează direct lumea fizică. Activitățile operaționale sunt în strânsă legătură cu resursele naturale. Ele sunt activități de menținere, producție, apropriere și împărțire de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză la care o decizie influențează direct lumea fizică. Activitățile operaționale sunt în strânsă legătură cu resursele naturale. Ele sunt activități de menținere, producție, apropriere și împărțire de sarcini (Kiser și Ostrom, 2003
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
competența corpului de decizie colectivă și cum pot fi abordate, care este relația dintre membrii corpului de decizie colectivă (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60, 79; Ostrom, 1996, pp. 36-37, și Ostrom, 2007, pp. 67 68). Cele trei niveluri de acțiune sunt operaționalizate prin: a) Atributele individului. Acest element se referă la capacitățile și motivele individului în respectiva situație de decizie, ținând cont de nivelul de informație al acestuia, evaluarea făcută de el cu privire la variantele de acțiune și rezultatele posibile, precum și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Cele trei niveluri de acțiune sunt operaționalizate prin: a) Atributele individului. Acest element se referă la capacitățile și motivele individului în respectiva situație de decizie, ținând cont de nivelul de informație al acestuia, evaluarea făcută de el cu privire la variantele de acțiune și rezultatele posibile, precum și calculele pe care le face individul pentru a alege între diverse acțiuni (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60-61, 63; Ostrom, 1996, pp. 42-43). b) Atributele situației de decizie se referă la opțiunile pe care le are
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
capacitățile și motivele individului în respectiva situație de decizie, ținând cont de nivelul de informație al acestuia, evaluarea făcută de el cu privire la variantele de acțiune și rezultatele posibile, precum și calculele pe care le face individul pentru a alege între diverse acțiuni (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60-61, 63; Ostrom, 1996, pp. 42-43). b) Atributele situației de decizie se referă la opțiunile pe care le are la dispoziție decidentul și consecințele probabile ale respectivelor alegeri (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 61-63; Ostrom
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 60-61, 63; Ostrom, 1996, pp. 42-43). b) Atributele situației de decizie se referă la opțiunile pe care le are la dispoziție decidentul și consecințele probabile ale respectivelor alegeri (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 61-63; Ostrom, 1996, p. 42). c) Acțiunile și strategiile. Autorii deosebesc acțiunile de strategii, acțiunea fiind o mișcare, iar strategia o secvență de mișcări (Kiser și Ostrom, 2003, p. 63). d) Rezultatele agregate. Pot fi total diferite de ceea ce intenționează fiecare participant în parte. e) Aranjamentele instituționale
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 42-43). b) Atributele situației de decizie se referă la opțiunile pe care le are la dispoziție decidentul și consecințele probabile ale respectivelor alegeri (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 61-63; Ostrom, 1996, p. 42). c) Acțiunile și strategiile. Autorii deosebesc acțiunile de strategii, acțiunea fiind o mișcare, iar strategia o secvență de mișcări (Kiser și Ostrom, 2003, p. 63). d) Rezultatele agregate. Pot fi total diferite de ceea ce intenționează fiecare participant în parte. e) Aranjamentele instituționale. Regulile nu sunt același lucru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Atributele situației de decizie se referă la opțiunile pe care le are la dispoziție decidentul și consecințele probabile ale respectivelor alegeri (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 61-63; Ostrom, 1996, p. 42). c) Acțiunile și strategiile. Autorii deosebesc acțiunile de strategii, acțiunea fiind o mișcare, iar strategia o secvență de mișcări (Kiser și Ostrom, 2003, p. 63). d) Rezultatele agregate. Pot fi total diferite de ceea ce intenționează fiecare participant în parte. e) Aranjamentele instituționale. Regulile nu sunt același lucru cu legile formale
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
analizei noastre, al comportamentului indivizilor, ele sunt chiar mai puternice decât legile formale. Pentru ca o lege formală să devină regulă, ea trebuie să fie întărită (Ostrom, 2003, pp. 92-93). Pe lângă faptul că regulile sunt cuprinse pe mai multe niveluri de acțiune, ele se clasifică și în funcție de efectul pe care îl au asupra situației de decizie și asupra comportamentului de decizie individual (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 66-67; Ostrom, 1996, pp. 43, 51-53): • Reguli de acces: Cine și câți indivizi au dreptul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]