8,627 matches
-
altceva! Mai adineauri ședeam acasă. Tușica, cum știi c-a făcut-o Dumnezeu, se culcă o dată cu găinile. Eram ambetată absolut". Frusina: Ia lăsați-mă! Ce piesă? Așa vorbește proprietăreasa mea! Smărăndache (Frusinei): Sst! Catrinel: "Dramele Parisului, câte au ieșit până acuma, le-am citit de trei ori!". Smărăndache (dându-și peste frunte): Și-a mea, domnule, la fel!" (Dramaturgie română contemporană, vol. I, II, Prefață și note de Valeriu Râpeanu, Editura Tineretului, București, 1967, p. 150). 1 Jean-Marc Defays, Comicul. Principii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un concentrat de înțelepciune: "Să bem, prieteni dragi, să bem! Ne-ndeamnă vremea care zboară. Să facem viața o comoară Atâta cât putem. Trec anii mai ușor ca spuma, Se face traiul tot mai greu. Să ne grăbim să bem acuma Căci nu vom bea mereu. Lăsați pe proști să povestească De-al fericirii rost deplin, Înțelepciunea omenească O pune-ntr-un ulcior cu vin! Averea, gloria, știința De grijă nu ne pot scăpa, În vin alină suferința, Și află-ți
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
atît de bine cumpănite, că cercetarea cea mai amănunțită nu poate alege între cele două jumătăți. KENT: Acela nu ți-e fiu cumva, milord? GLOUCESTER: Făurirea lui, șir, a fost în sarcina mea. Am roșit de atîtea ori recunoscîndu-l, ca acuma m-am oțelit cu asta. KENT: Nu pot să prind... GLOUCESTER: Șir, mama-acestui flăcău a prins, astfel că deveni rotundă-n pîntec și chiar avu un fiu pentru leagăn 'nainte de-a avea un soț pentru-așternut. Mirosi greșala? KENT: I
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
my master followed, Aș my great patron thought on în my prayers Pe toate forțele-ale căilor cerești, Prin care existăm sau ne sfîrșim, Aici dezic orice paterne griji, Rudirea, datoria sîngelui, Si ca străină mie și-inimii Te țin de-acuma pururi. Scitul bàrbar Sau cel care-și preface pruncii-n hrană Să-și umple pofta, fi-mi-va la-al meu sîn mai Primit, măi miluit și ajutat Că ține,-odată fiica. KENT: Bun stăpîn... LEAR: Taci, Kent! Nu-ntra între
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ține-vor pace? -I greu, chiar imposibil. GONERIL: De ce n-ai putea, sire, fi servit De slujitorii ei sau de ai mei? REGAN: De ce nu, șir? Cînd ei te-ar neglijă, Noi i-am putea struni. De vii la mine (Acuma văd un risc), te rog s-aduci Doar douăzeci și cinci; nu la mai mulți Da-le-voi loc și-atenție. LEAR: Eu v-am dat tot. REGAN: Și chiar la timp ai dat. LEAR: V-am făcut paznici, intendenții mei, Doar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și iar acolo, și iar!... (Furtună continuă) LEAR: Fetele l-au adus în halul ăsta? Și n-ai putut păstra nimica? Le-ai dat tot? BUFONUL: Nu, și-a oprit o țoala, altfel ne-ar fi rușine la toți. LEAR: Acuma tot prăpădul ce-n văzduh Stă peste crimele-omenești, pe fete-ți cadă! KENT: El n-are fete, șir. LEAR: Moarte, sperjur! Nimic nu poate firea Duce-n așa-njosire, decît fiice rele. Moda-i să n-aibă tații alungați Nici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Aș vrea să pot să-l întîlnesc, ca să v-arăt De care parte sînt. REGAN: Atunci, drum bun. (Ies) SCENĂ 6 (Cîmpie lîngă Dover. Intra Gloucester și Edgar îmbrăcat țărănește.) GLOUCESTER: Cînd vom ajunge-n vîrfu-acestui deal? EDGAR: Îl urci acuma chiar. Vezi cît de greu. GLOUCESTER: Pare-mi terenul plat. EDGAR: Groaznic de-abrupt! Asculta, n-auzi marea? GLOUCESTER: Nu, chiar nu. EDGAR: Atunci și celelalte simțuri ți-au slăbit De-a ochilor durere. GLOUCESTER: -Asa o fi. Pare-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un motiv e-aici, Oștirea ei e-n marș. EDGAR: Îți mulțumesc. (Iese Curteanul) GLOUCESTER: Etern buni zei, luați-mi răsuflarea, Duhul meu rău să nu mă-nșele iar, Să mor pîn' nu voiți. EDGAR: Bin' te rogi, taica. GLOUCESTER: Acuma, domn bun, cine ești? EDGAR: Omul cel mai sărman, smerit de-ai sorții pumni, Om ce simțind și cunoscînd durerea, Prea plin de blîndă milă sînt. Dă-mi mîna, Te duc spre-un adăpost. GLOUCESTER: Din inimă The bounty and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
între timp l-o fi convins ceva Să-și schimbe planu-;-i plin de șovăieli Și remușcări; adă-mi decisa-i vrere. (Iese Ofițerul) REGAN: Al sorei sol sigur pați ceva. EDMUND: Doamna, mă tem că da. REGAN: Iubite lord, Acuma știi ce lucruri bune-ți vreau; Spune-mi, dar drept, rostește adevăr, Nu-mi iubești sora? EDMUND: O iubesc cinstit. REGAN: Dar n-ai găsit a fratelui meu cale Spre locul interzis? EDMUND: Nu te-onorează-ăst gînd. REGAN: Mă tem să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
KENT: Lasă-i duhul. Lasă-l să treacă. Îl urăște-acel Ce-ar vrea pe roata-acestei crude vieți Să-l mai lungească. EDGAR: Mort e,-ntr-adevăr. KENT: E o minune c-a-ndurat atît: Își uzurpa, doar, viața. ALBANY: Duceți-i de aici. Acuma datoria Este să-i plîngă toți. (Lui Kent și Edgar) Prieteni, în regat Domniți, refaceți statu-nsîngerat. KENT: Am de făcut, șir, în curînd, un drum; Mă cheamă-al meu stăpîn și nu pot nu să spun. EDGAR: Durerii-ăstui trist timp
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de orice calități literare. Același lucru se poate spune și despre schița Pâinea păcii, în care apar expresii fără sens (...). O expresie cu totul nepotrivită spiritului limbii noastre utilizează George Sidorovici în volumul Luceferii de sub grindă «o groapă fusese de acuma săpată», «când au ajuns de acuma era seară». Ceea ce miră și mai mult este că expresii împotriva gramaticii și sensului firesc al vorbirii apar și în lucrarea unui scriitor talentat, a cărui exprimare este de obicei de un înalt nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se poate spune și despre schița Pâinea păcii, în care apar expresii fără sens (...). O expresie cu totul nepotrivită spiritului limbii noastre utilizează George Sidorovici în volumul Luceferii de sub grindă «o groapă fusese de acuma săpată», «când au ajuns de acuma era seară». Ceea ce miră și mai mult este că expresii împotriva gramaticii și sensului firesc al vorbirii apar și în lucrarea unui scriitor talentat, a cărui exprimare este de obicei de un înalt nivel artistic: astfel, în Chiaburul e dușmanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aspra veghe-a luptelor de clasă. Noi n-am votat... și-atât. Noi am jurat Dușmanul să-l lovim neîmpăcat, Să ne-avântăm, coloană ne-ntreruptă, Sub steagul comuniștilor, la luptă! Tovarăși, așadar să facem suma: Am fost puternici ieri, darmite-acuma! O sărbătoare a literaturiii noastre 76: „La sfârșitul lunii noiembrie 1952, în viața literară din R.P.R. s-a produs un eveniment important: 25 de scriitori au fost distinși cu titlul de laureat al premiului de Stat. Împrejurarea că aceste distincții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întunecate, Mult a stat Gheorghiu-Dej închis, Dar nici suferințele-ndurate Nici celula „H” nu l-au învins. N-au putut călăii să înfrângă Inima lui Dej de luptător, Ea ardea de libertate, Lângă inimile-ntregului popor. Vezi de-aceea te-nțelege acuma, Când lucrezi și noaptea ne-ncetat. Dar de-ai ști ce harnică-i bătrâna Și cum înainte ți-a luat!... Căci din vară cumpărat-a lână, Gata-s azi ciorapii amândoi, Și în gând se bucură bătrâna Că el va purta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
universității noi... Cotim la dreapta-au zburat, se vede, Cocoșii de pe fosta prefectură. Tovarășe, de vrei pădurea verde Poftim la deal, căci brazii-nalți crescură! Vrei lucruri vechi? E turnul Sân Mihai, Matei Corvin încremenit pe cal... Vrei nevăzutul? Chiar acuma hai Să vezi orașul nostru de pe deal. Pe-aici bătură drumul spre Feleac Carele Iancului, împiedecate; Pe-aici au coborât după un veac, Vitezele, sovietice, armate. Privești și nu te saturi. Da să știi, E Clujul nostru-n anul 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
hrană spirituală poporului nostru, peste șase luni sau un an, sau mai mult, într-adevăr, nu numai colectiviștii noștri, ci și scriitorii, editorii, redactorii de reviste, criticii literari, istoricii literaturii, trebuie să are și să samene din vreme. Mai ales acuma. Nu mai e decât un an până la împlinirea unui deceniu de la 23 August 1944. Zece ani de când poporul nostru a intrat pe făgașul unor transformări furtunoase. Această pagină din istoria lui e plină de tablouri dramatice, de chipuri eroice, de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spun ei „îndrumătorii” Când nu știu ce e îndurare? Te uită: ofilindu-ți zorii, De munca ta nimic nu-i doare. Ce n-a mișcat la el sub lupă, Aceea nu e viață, scurt! El n-a suflat la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci prin smâcuri cu plevușcă Sau ardă-ți capul printre aștri, Ce te doboară și te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
copilului. Cui Îi pasă? Îmi pun o mînă pe mîna lui și i-o strîng. — Ca s-o spun pe-aia dreaptă, Luke, n-am făcut testul. Nu știu. Expresia lui Luke nu se Îmblînzește cîtuși de puțin. — Haide, Becky. Acuma spune-mi. Dacă doar unul dintre noi o să fie surprins, nu văd ce sens are să mai așteptăm. — N-am făcut testul! stărui. Pe bune! Dura prea mult și trebuia să-mi fac o injecție... Nu mă crede. O văd pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nivelul vieții (nu se știe cine este informatorul din vis). Din perspectiva visătorului, visul seamănă cu un semnal, care declanșează mecanic (natural) și cultural (artificial) o anumită reacție simbolică din partea visătorului. Cel care transmite și acela care recepționează se află acuma într-un spațiu închis, acela al cuvintelor tipărite, pe o hârtie; acum vede și aude interior simultan o priveliște stranie și înțelege cuvinte înscrise pe partea de sus, în stânga unui tablou: „Taci și fii cuminte, fetița babei, zise bătrâna ridicând
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
sacrificii umane ulterioară celei din 216, la care face aluzie Titus Livius. Un exemplu de sacrificiu uman se găsește și În Grecia, referitor la Întâmplările din războiul troian, În cartea a XVIII-a din Iliada, unde Ahilexe "Ahile" spune: Iară acuma, Patrocluxe "Patroclu", de vin după tine sub glie, Nu voi griji de mormântu-ți Înainte să-l târâi pe Hectorxe "Hector" Până aici, cap și arme șdecapitarea unui dușman ucis În duelț, pe-al tău ucigaș multvestitul! Iar doisprezece, la rugu-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic, dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
straniu lucru: vremea! - Deodată pe perete Te vezi aievea numai În ștersele portrete. Te recunoști În ele, dar nu și-n fața ta, Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduse prin lanul de secară Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele Într-Însul amurgul se opri... Și m-ai găsit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu șirul eminescian de plopi, cu umbrele berzelor neschimbate În rotirea anotimpurilor, pare același, vremurile sunt mereu altele: un „atunci” al bunicii Caliopi, tânără, subțiratică ce-și Înnobilează iubirea cu reflexul romantic al poeziei epocii, Heliade și Lamartine, și un „acuma” al noului cuplu constituit În timpul modern al „trenurilor" și al distanței lucide, tandru-ironice, tutelate de versurile simboliste ale lui Francis Jammes și Horia Furtună. „Casa” este punctul referențial; spre ea curg timpurile, destinele umane, amintirile; ele conservă În straturi de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sări subțire-o fata În larga crinolină”... „Privind cu ea sub lună... / Bunicul meu desigur i-a recitat...” „Ea-1 asculta tăcută...” Aceleași gesturi, sunt repetate de o nouă pereche, susținând ideea identității existențelor, În ceea ce au ele sacramental: „...și vii acuma tu; / Pe urmele berlinei trăsura ta statu. // Același drum te-aduse prin lanul de secară / Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului, la scară. // Subțire, calci nisipul pe care ea sări ...M-ai ascultat pe gânduri..." Ideea că marile momente ritualice ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
această primă pătură a venit elementul romanic, reprezentat prin coloniști, armată și administrație care [...] a dat naștere Daco-Romanilor. [...] Năvălind Slavii, [...] procesul de formație al poporului românesc s-a accentuat, desăvârșindu-se prin absorbirea elementelor slavone de către cele romanizate. A ieșit acuma un popor nou care nu mai era nici Daco-Roman, nici Slavon ci poporul românesc" (Patrașcanu, 1937, p. 48). Situabilă în cadrul paradigmei substrat-strat-adstrat, concepția lui Patrașcanu exprimă teoria bi-stadială a etnogeniei românești, potrivit căreia poporul este rezultatul a două faze succesive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]