17,588 matches
-
și culturală mai largă a școlii și a comunității (E. Verza, U. Șchiopu, 1981, p. 177). Cu toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I.
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
adultă să se facă fără frământări și stres. În deceniul trei al secolului trecut, Margaret Mead, antropolog american, a descoperit o astfel de societate în Samoa. Concluzia sa, publicată într-o lucrare de succes, a fost că libertatea sexuală acordată adolescenților din această societate le-a permis o perioadă fără probleme și o perfectă integrare în viața adulților. Această concluzie, ce contrazicea determinismul biologic, conform căruia frământările din perioada adolescenței se datorau schimbărilor hormonale, a contribuit la evoluția societății euro - americane
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o ”a doua naștere” (J.-J. Rousseau). Prin tot acest proces sinergic, personalitatea adolescentului devine din ce în ce mai actuală, ancorându-se tot mai puternic în prezent și real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Adolescența este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de formare al personalității în adolescență, nivelul și ritmul dezvoltării acesteia sunt asincrone și diferite de la un adolescent la altul. Prin urmare, deși există tentația de a trata adolescentul ca ”tipic”, trebuie ținut cont de faptul că există totuși diferențe semnificative în procesul evoluției și dezvoltării individuale a personalității. Mai mult, schimbările esențiale în statutul economic, în condițiile
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de formare al personalității în adolescență, nivelul și ritmul dezvoltării acesteia sunt asincrone și diferite de la un adolescent la altul. Prin urmare, deși există tentația de a trata adolescentul ca ”tipic”, trebuie ținut cont de faptul că există totuși diferențe semnificative în procesul evoluției și dezvoltării individuale a personalității. Mai mult, schimbările esențiale în statutul economic, în condițiile de muncă și de viață ale tinerilor au adus cu sine
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o ”a doua naștere” așa cum spunea cândva J.-J. Rousseau. Prin tot acest proces sinergic personalitatea adolescentului devine din ce în ce mai actuală, ancorându-se tot mai puternic în prezent și real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Într-un
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând în același timp o nouă identitate. Prin această raportare la alte modele adolescentul ia
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând în același timp o nouă identitate. Prin această raportare la alte modele adolescentul ia cunoștință progresiv de ceea ce este. Dialectica identității și identificării și rolul ei în reconstrucția personalității adolescentului este legată de integrarea socială și presupune o restructurare profundă a personalității, atât în relațiile cu sine cât și cu alții, fiind strâns
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând în același timp o nouă identitate. Prin această raportare la alte modele adolescentul ia cunoștință progresiv de ceea ce este. Dialectica identității și identificării și rolul ei în reconstrucția personalității adolescentului este legată de integrarea socială și presupune o restructurare profundă a personalității, atât în relațiile cu sine cât și cu alții, fiind strâns legată de formarea conștiinței de sine, de înțelegerea propriei persoane ca subiect al activității sociale. " Căutarea echilibrului
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
forțează reflectarea asupra propriei identități, respectiv identificarea propriilor valori, interese și abilități, evaluarea capacității de a lua decizii și de a face față diverselor situații. Toate aceste procese contribuie tocmai la cristalizarea identității. Modificările apărute în sistemul cerințelor manifestate față de adolescent, precum și schimbările care au loc la nivelul structurilor sale de personalitate fac ca în această perioadă problemele dezvoltării conștiinței de sine să se realizeze adesea cu o mare intensitate. Astfel, se intensifică percepția de sine cu toate componentele ei: imaginea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
el se va simți izolat, încercând să găsească forme de exprimare proprie care să-i aducă admirația și acceptarea celorlalți. Astfel, se explică teribilismele, manifestările de încăpățânare și de opoziție, crizele de originalitate, iar uneori chiar delincvența. La rândul lor, adolescenții cu o apreciere superioară de sine și bine acceptați de colectiv prezintă conduite bazate pe încredere, își susțin și argumentează cu tărie opiniile, au mai puține probleme personale, depășesc cu mai mare ușurință dificultățile, fiind mai înclinați spre inițiative proprii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ca pe o povară, fapt care, nu de puține ori, le erodează dezvoltarea conștiinței de sine. Deși dezvoltarea conceptului de sine începe încă din copilăria timpurie și continuă pe întreg parcursul vieții, adolescența reprezintă o etapă critică. Sentimentul identității la adolescent se dezvoltă treptat, pe baza identificărilor realizate în copilărie, când formarea imaginii de sine la copil presupune raportări continue la aprecierile realizate de părinți despre el. Integrarea în mediul școlar, contactul cu grupul de aceeași vârstă, cu valorile și normele
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
continue la aprecierile realizate de părinți despre el. Integrarea în mediul școlar, contactul cu grupul de aceeași vârstă, cu valorile și normele lui specifice, începe treptat să dețină o importanță mai mare decât valorile promovate de adultul părinte sau educator. Adolescentul încearcă să sintetizeze aceste valori, adunându-le într-un sistem coerent și consistent, caracterizat prin armonizarea valorilor promovate de adulți (părinți și profesori), pe de o parte, și colegii sau prietenii de aceeași vârstă, pe de altă parte, fapt care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
identității Eu-lui, dilema identitară fiind răspunsul la întrebarea ” Cine sunt eu ?”, iar factorii sociali determinanți modelele și grupul de aceeași vârstă (L. lacob, 1998). Adolescența este perioada integrării și consolidării imaginii de sine, care ajunge să încorporeze în ea ceea ce adolescentul gândește despre el însuși, dar și ceea ce gândesc alții despre el. Modelarea și acceptarea identității proprii este un proces extrem de dificil care poate genera anxietate, adolescentul trebuind săși asume dintre diferitele roluri pe cel care i se potrivește mai bine
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
perioada integrării și consolidării imaginii de sine, care ajunge să încorporeze în ea ceea ce adolescentul gândește despre el însuși, dar și ceea ce gândesc alții despre el. Modelarea și acceptarea identității proprii este un proces extrem de dificil care poate genera anxietate, adolescentul trebuind săși asume dintre diferitele roluri pe cel care i se potrivește mai bine. Cei care eșuează în dobândirea unei identități proprii trec printr-o criză de identitate ca urmare a confuziei rolului. În dobândirea identității Eu-ului un rol
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
constă prin urmare în achiziția identității Eului sau a confuziei rolului. Studiile realizate asupra identității de Erikson demonstrează că rezultatele pozitive în rezolvarea crizelor de identitate depind de rezultatele pozitive obținute în plan adaptativ în stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel, adolescenții care și-au dezvoltat încrederea, autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui în locul confuziei rolului. După Erik Erikson (1968), etapa adolescenței este dominată de criza de identitate versus confuzia rolului
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
o perioadă de experimentare a rolului în care tinerii pot explora conduite, credințe, interese și ideologii alternative, care pot fi modificate sau înlăturate, în încercarea de a modela un concept integrativ al sinelui. Pentru a ajunge la o identitate coerentă, adolescenții "încearcă” diferite roluri fără a se angaja în vreunul. Atitudinile și valorile stabile, alegerea profesiunii și a partenerului de viață, a stilului și drumului de viață se integrează gradual făcând posibilă simțirea propriei persoane și a celor din jur. În
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ale vieții. Eșecul în dobândirea unei identități sigure, satisfăcătoare și durabile conduce la difuziunea rolului, adică la un sentiment confuz despre ceea ce este și reprezintă el ca individ. Presiunile exterioare puternice venite din partea părinților, dar și a altora, pot cauza adolescentului dezorientare, disperare și chiar izolare. În cazurile extreme de difuzie a rolului adolescenții pot adopta o identitate negativă. Pornind de la teoria lui Erikson, James Marcia (1966, 1976, 1980) descrie patru statute identitare, diferențiate în funcție de modul în care persoana percepe un
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
difuziunea rolului, adică la un sentiment confuz despre ceea ce este și reprezintă el ca individ. Presiunile exterioare puternice venite din partea părinților, dar și a altora, pot cauza adolescentului dezorientare, disperare și chiar izolare. În cazurile extreme de difuzie a rolului adolescenții pot adopta o identitate negativă. Pornind de la teoria lui Erikson, James Marcia (1966, 1976, 1980) descrie patru statute identitare, diferențiate în funcție de modul în care persoana percepe un anumit domeniu ca pe o problemă de identitate și încearcă găsirea unei soluții
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
durabile ale personalității, ci secvențe de scurtă durată în cadrul statutului curent al unei persoane, fiind posibil ca un individ să aibă un anumit statut într- un domeniu al vieții și un altul în alt domeniu. a) identitatea dobândită este caracteristică adolescenților au trecut deja printr-o criză de identitate și care în urma unei analize personale și-au asumat anumite credințe, principii și valori, s-au decis asupra unei ocupații, înlăturându-le pe cele considerate nepotrivite propriei identități. Odată realizate alegerile proprii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
trecut deja printr-o criză de identitate și care în urma unei analize personale și-au asumat anumite credințe, principii și valori, s-au decis asupra unei ocupații, înlăturându-le pe cele considerate nepotrivite propriei identități. Odată realizate alegerile proprii acești adolescenți cu o identitate bine conturată se orientează spre atingerea obiectivele ideologice și profesionale propuse. b) identitatea închisă (forțată), specifică adolescenților care nu au trecut încă printr-o criză de identitate, dar care și-au asumat anumite principii și valori și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și angajament sau prin conformism și rigiditate, iar evenimentele majore pe care le traversează le-ar putea pune în pericol stabilitatea principiilor și valorilor pe care le-au preluat ca atare din mediul exterior. c) identitatea difuză îi caracterizează pe adolescenții care în trecut e posibil să fi experimentat o criză de identitate, nu însă în mod necesar. Ei nu au făcut încă o alegere și nu dispun de un sentiment puternic al eu-lui, nedezvoltându-și încă identitatea. Își pot propune
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
identitatea. Își pot propune anumite scopuri, principii și valori fără însă să întreprindă nimic în direcția acestora, nefiind preocupați să-și asume vreun angajament, deși aparent pot da impresia că sunt activi și căși asumă responsabilități. d) identitatea amânată, specifică adolescenților aflați încă într-o criză de identitate, care caută încă răspunsuri la problemele importante ale vieții pe care însă nu le pot afla datorită amânării alegerilor și nerezolvării conflictelor dintre propriile interese și cele ale părinților. Deși pot avea principii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
le pot afla datorită amânării alegerilor și nerezolvării conflictelor dintre propriile interese și cele ale părinților. Deși pot avea principii foarte ferme în legătură cu anumite situații de viață, acestea nu sunt stabile, astfel că după o analiză ulterioară sunt abandonate. Acești adolescenți pot fi sensibili, receptivi și principiali sau dimpotrivă anxioși, ezitanți și autojustificativi (Scarr, Weinberg și Levine, 1986). Pornind de la constatarea sentimentului expresivității personale ca dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
adolescenți pot fi sensibili, receptivi și principiali sau dimpotrivă anxioși, ezitanți și autojustificativi (Scarr, Weinberg și Levine, 1986). Pornind de la constatarea sentimentului expresivității personale ca dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri pe care le-a experimentat ca fiind compatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 2. identitate dobândită neexpresivă când adolescentul după
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]