10,371 matches
-
fereastră în axa absidei. În partea de nord, decroșul se realizează de la prelungirea peretelui longitudinal la 1.30 metri de la catapeteasmă, în timp ce în partea de sud, decroșul începe de la nivelul catapetesmei. Între catapeteasmă și decroșul nordic se află proscomidiarul. Deasupra altarului, la 2.40 metri înălțime, se află un tavan drept.
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Clădirea nu mai are cupolă, foarte puține elemente amintind de clădirea inițială. Comunitatea evreilor i-a dat instrucțiuni precise lui Zachariewicz: sinagoga trebuia să fie orientată spre est și toți credincioșii trebuiau să aibă posibilitatea de a vedea Chivotul și altarul (bima) de la locul lor. În timpul construcției, comunitatea și-a schimbat opinia în ceea ce privește plafonul sălii de rugăciuni. Sala de rugăciuni trebuia să fie acoperită de o cupolă imensă în locul unui tavan din lemn, având în centrul său o cupolă mică de
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
de sală printr-un arc semicircular mare sprijinit pe fiecare parte de o coloana. Din sală în absidă sunt patru pași și la înălțimea sa ar trebui să se afle un pupitru orientat către credincioși pentru a servi ca "bima" (altar). Citirea Torei se făcea către credincioși așa cum se proceda în sinagogile neologe. Chivotul era format dintr-o structură de piatră în trei părți, în care secțiunea centrală, mai înaltă decât celelalte, de suprafață pătrată la sol, cuprindea chivotul pentru sulurile
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
vârfuri cu motive florale. Locurile pe scaune în partea centrală a sălii, precum și în galeria de vest și în părțile de vest ale galeriilor de nord și de sud, erau orientate către est pentru a fi în fața chivotului și a altarului. Locurile în galerii erau aflate pe o estradă din lemn ridicată treptat. Așa cum menționa arhitectul , acest aranjament era conform cu caietul de sarcini, care cerea ca toți credincioșii să poată vedea altarul și chivotul. Pereții, arcadele, balustradele și capitelurile coloanelor erau
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
către est pentru a fi în fața chivotului și a altarului. Locurile în galerii erau aflate pe o estradă din lemn ridicată treptat. Așa cum menționa arhitectul , acest aranjament era conform cu caietul de sarcini, care cerea ca toți credincioșii să poată vedea altarul și chivotul. Pereții, arcadele, balustradele și capitelurile coloanelor erau bogat decorate cu motive neo-maure. Suprafețele cupolei principale și ale cupolei absidei erau decorate cu modele geometrice formate din poligoane înlănțuite și numeroase stele ale lui David, de dimensiuni mici, iar
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
de piatră cioplita. Pe alocuri se pot observa fragmente de frescă. Același decor se observă și în partea superioară a icoanei hramului de deasupra ușii de intrare, care are o cornișa deasupra. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul este dreptunghiular și
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
cornișa deasupra. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul este dreptunghiular și îngust, fiind boltit cu un semicilindru care pleacă direct de pe zidurile exterioare. Pronaosul este separat de naos printr-un perete gros de piatră, în mijlocul căruia se află o ușă arcuita
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
este alungit în sensul axei longitudinale, fiind acoperit cu o cupola spriujinită pe patru arce semicilindrice: două înguste încadrează cele două abside laterale și două mai lațe, inegale, sprijinite pe console. El este cu o treaptă mai jos decât pronaosul. Altarul este cu o treaptă mai înalt decât naosul și are forma semicirculara, cu trei ferestre. Biserică nu a fost pictată niciodată. Un iconostas valoros realizat în stilul „baroc moldovenesc”, datând cel puțin de la începutul secolului al XIX-lea, a fost
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată și elemente decorative din preajma pisaniilor. În interior se păstrează o pictură parietală de bună calitate, din secolul 19. Inscripția de pe intrarea în naos și de pe grinzile din altar constituie valoroase izvoare documentare. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Frumoasa așezare situată între dealuri și păduri seculare, satul Groși e situat la 12 km nord-est de Făget și aparține din punct de vedere
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
în naos: "„cu vrearea Tatălui și cu îndemnarea fiului și ajutoriul D[u]h[ului] sa rădicat această sf[â]ntă și D[u]mnezeiască beserec[ă], sa rădicat de giupănul Petca Cacul, leat 1741 octo[m]vrie 14.”". În altar, pe grinda mică ce susține nașterea bolții semiconice din stânga, pe partea laterală a tirantului s-a incizat cu dalta în chirilice: "„Scris-am eu Moață păcătosul porunca lui Dumnezeu ceresc”". Inscripția este însoțită și de trei splendide rozete solare. Pe
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
Se prea poate ca, acolo, să fie menționat și numele celui care a zugrăvit biserica. Învelitoarea acoperișului, ca de altfel și cea a turnului, au fost îmbrăcate în perioada interbelică cu tablă zincată. Bolta navei, iconostasul și partea superioară a altarului au păstrat fragmente din pictura inițială, în multe locuri însă fiind rău degradată. Prin calitate, stil, scheme iconografice, pictura de la Groși trădează școala lui Ștefan Tenețchi, unul din cei mai renumiți pictori și zugravi de biserici din Banat.
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
de montarea unei instalații de amplificare, ce împrăștie vestea cea bună a Mântuirii și în afara Bisericii. Părintele Paroh Mircea Gorețchi slujește împreună cu fiul său, Diaconul Bogdan Gorețchi. Biserica Oțetari are o formă alungită, trilobată; absidele laterale, ca și cea a altarului, sunt adâncite. Construcția din zidărie groasă de cărămidă susține acoperișul care, pe o șarpantă din lemn, suportă o învelitoare din tablă. Pridvorul creează impresia de spațiu liber, deschis. Pronaosul cu tavan scund accentuează efectul de înălțare, în momentul pătrunderii în
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
participa la sfintele slujbe. În 1843, biserica din Botoșana avea 1.036 enoriași, care erau păstoriți de preotul administrator Constantin Hurjui. Acesta a rămas de timpuriu văduv, prezvitera Domnica Hurjui (1822-1848) decedând la numai 26 ani și fiind înmormântată în dreapta altarului. Pe mormântul său se află o cruce de piatră având următoarea inscripție cu litere chirilice: "„Aice odihnește cenușa prezviterei Domnica Hurjui născută la 15 april 1822, căsătorită la 30 iulie 1839, mutată din viață la 12 octo(m)vrie 1848
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
zid cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Construirea noii biserici s-a realizat, în cea mai mare parte, din donațiile în bani și materiale oferite de credincioșii din parohie și de fiii comunei Botoșana plecați la muncă în străinătate. Altarul noii biserici a fost târnosit la 5 septembrie 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Biserica de lemn din Botoșana este construită din bârne de brad, încheiate în „coadă de rândunică”, iar talpa este cioplită în lemn de
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
înaltă de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de 22 metri și lățimea de 10 metri. Biserica are două turle
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
metri. Biserica are două turle: una pe mijlocul bisericii și alta pe pridvor (ce a folosit drept clopotniță). La conturul poligonal, cosoroaba este susținută de console dublu articulate. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul situat pe partea de sud-vest datează din aceeași perioadă cu biserica. El are o formă pătrată și este deschis. Pe două laturi este înconjurat de o prispă și o scară ce duce până la turnul-clopotniță. Intrarea în biserică se face
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
dreptunghiulară (0.50x1.10 metri). În partea de vest, sprijinit de peretele care desparte pronaosul de naosul, se află cafasul. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, înaltă de 5 metri, cu ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.50x1.10 metri) și două pătrate
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.50x1.10 metri) și două pătrate (încheiate în unghi la partea superioară) în pereții estici ai celor două nișe. Altarul are un sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos. Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica și pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două fragmente pictate: primul dintre ele se
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
în axa absidei (0.50x1.10 metri) și două pătrate (încheiate în unghi la partea superioară) în pereții estici ai celor două nișe. Altarul are un sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos. Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica și pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două fragmente pictate: primul dintre ele se află pe peretele ce desparte pronaosul de naos și a fost zugrăvit în anul 1853 de cantorul
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, lipsit de turle și fără rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției, cu pronaosul de asemenea decroșat și cu un pridvor pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces (una la intrarea în pridvor și alta din pridvor în
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
cu pronaosul de asemenea decroșat și cu un pridvor pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces (una la intrarea în pridvor și alta din pridvor în pronaos) și cu trei ferestre (una în altar și două în naos). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele estic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară (2.00x3.25 metri
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
prevăzut cu două uși de acces (una la intrarea în pridvor și alta din pridvor în pronaos) și cu trei ferestre (una în altar și două în naos). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele estic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară (2.00x3.25 metri), este realizat pe toată lungimea pronaosului și a fost construit ulterior construcției bisericii. El are o fereastră
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
are și el o formă dreptunghiulară (4.80x5.30 metri), cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud. El are o boltă semicilindrică care se înalță de la 2.50 metri până la 4.10 metri (la cheia bolții). Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.00x3.35 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.55x0.85 metri) în axa absidei. Catapeteasma se sprijină direct pe decroșul naosului, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului, la 3.50 metri înălțime, se
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
4.10 metri (la cheia bolții). Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.00x3.35 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.55x0.85 metri) în axa absidei. Catapeteasma se sprijină direct pe decroșul naosului, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului, la 3.50 metri înălțime, se află o boltă piramidală din fâșii de formă hexagonală, cu laturile inegale. Pereții sunt pardosiți în interior cu scândură de brad în culoare gri. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma bisericii este din
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
o capelă laterală și sacristia și-au păstrat stilul gotic. Bolțile în stil gotic au fost distruse și înlocuite cu un tavan, doar deasupra balconului unde se află corul se mai află o boltă semicilindrică. În biserică se află trei altare de dată relativ recentă: Pe pilaștrii interiori sunt amplasate statuile diferiților sfinți care se bucurau de o cinstire specială din partea maicilor. Un element inedit îl constituie inscripția de deasupra arcului de triumf, care amintește de binefăcătoarea bisericii, împărăteasa Maria Terezia
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]