8,639 matches
-
versuri, cuprinde următoarele specii; Balada este o creație epică populară, intrată apoi și În rândul speciilor literaturii culte; - Legenda are o definiție asemănătoare. - Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o alegorie. Genul epic În proză: Anecdotă, basmul, jurnalul intim, memoriile, mitul, schița, povestirea, nuvela, reportajul, romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat „Le Lac”. Iar când deasupra casei ca umbre berze cad Îi spuse „Sburătorul” de-un tânăr Eliad. Ea-l asculta tăcută, cu ochi de peruzea... Și totul ce romantic ca-n basme se urzea. Și cum ședeau... departe, un clopot a sunat, De nuntă sau de moarte, În turnul vechi din sat. Dar ei, În clipa asta simțeau că-o să rămână... De mult e mort bunicul, bunica e bătrână... Ce straniu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a apărut În anul 1883, În „Almanahul Societății Academice Social-Literare România Jună” din Viena. În același an, Într-un număr din luna august, a fost reprodus și În revista Convorbiri literare. Izvorul de inspirație al celebrului poem Îl constituie un basm românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș. Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș. Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul universului uman. De fata de Împărat, aflată la fereastra castelului, se Îndrăgostește Însă un zmeu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împărat, alături de un pământean, tot un fecior de Împărat, cu care fugise În lume. Zmeul se răzbună pe cei doi. Peste fată prăvălește o stâncă, iar pe feciorul de Împărat Îl lasă să moară În Valea Amintirii. Eminescu a valorificat basmul acesta În perioada studiilor berlineze, când a scris un poem intitulat tot Fata În grădina de aur, dar a intervenit și a modificat finalul. Poetul renunță la răzbunarea din basmul lui Kunisch și Îl pune pe Zmeu să spună cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îl lasă să moară În Valea Amintirii. Eminescu a valorificat basmul acesta În perioada studiilor berlineze, când a scris un poem intitulat tot Fata În grădina de aur, dar a intervenit și a modificat finalul. Poetul renunță la răzbunarea din basmul lui Kunisch și Îl pune pe Zmeu să spună cu amărăciune: 107 „Fiți fericiți - cu glasu-i stins a spusAtât de fericiți, cât viața toată Un chin s-aveți de-a nu muri deodată.” Între anii 1880 și 1883, Mihai Eminescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu muri deodată.” Între anii 1880 și 1883, Mihai Eminescu a reluat lucrul la poem și a realizat patru variante, având aceeași succesiune epică, În care dezvoltă un pretext alegoric, cel al meditației romantice. Alături de sursele folclorice ale poemului, respectiv basmele pe care poetul le-a prelucrat („Fata-n grădina grădina de aur” și „Miron și frumoasa fără corp”), se adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul comun, din filozofia lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poet, În calitatea de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la planul planul cosmic, oferă spectacolul călătoriei Luceafărului prin univers și dialogul cu Demiurgul. Acesta Îi dezvăluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate răspunde rugăminții sale de a-1 transforma Într-un muritor. Poemul Începe Într-o atmosferă de basm, evidențiindu-se sursa folclorică de inspirație, unde timpul și spațiul s-au abstractizat. „A fost odată ca-n povești A fost ca niciodată". Din rude mari Împărătești O prea frumoasă fată...” Cadrul abstract este umanizat. Portretul fetei de Împărat, se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu valoare de epitet: „Cobori În jos luceafăr blând...” „Și din adânc necunoscut...” „Cu păr de aur moale...” „Un mort frumos cu ochii vii...” „O prea frumoasă fată...” evidențiază unicitatea fetei de Împărat, cu un alt Înțeles decât cel din basmul „Fata În grădina de aur”. Superlativul din ultimul vers al primei strofe o detașează pe fata de Împărat de lumea pământeană, plasând-o Într-un spațiu aflat În imediata apropiere a lumii astrelor. Pentru a ajunge la acest vers, oarecum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din preocupările importante ale scriitorului, aceea de cronicar dramatic și publicist), personajele pozitive sunt, În parte, lipsite de verosimilitate. Ele au fost concepute de autor doar pentru a sugera o idee, victoria binelui și a principiilor morale sănătoase, ca În basme. Prezenta personajelor pozitive În roman servește unei idei moralizatoare, dar la vremea aceea nu era posibilă o ignorare a acesteia, pentru că spiritul folcloric era la modă. Celelalte personaje ale romanului se definesc prin numele proprii (ca la Alecsandri sau Caragiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-ta?” Reacția lui Spancioc și a lui Stroici proiectează viitorul conflictului, prelungirea lui. Dacă un Moțoc, trădător Înrăit trece de partea lui Lăpușneanul, cei doi tineri boieri deschid o perspectivă a opunerii cu orice preț Împotriva răului. Este ceva din basm În conflictul acestei nuvele În care binele, copleșit de rău, Încearcă și reușește până la urmă să triumfe. În puține opere În proză din nuvelistica de mai târziu se vor mai Întâlni asemenea conflicte. Doar la Alexandru Odobescu, influențat de C.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuprinsul ultimului capitol mai are și un crâmpei de punct culminant. Spancioc și Stroici scăpați de furia Lăpușneanului, trebuie să facă dreptatea promisă atunci: „Spuneți celui care v-au trimis că ne vom vedea pân-a nu muri”. În virtutea finalității basmului, răul trebuie pedepsit. Bolnav și retras În cetatea Hotinului, singura scăpată de pârjol, Lăpușneanul este Îngrijorat de ceea ce-ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spune, ci pentru a arăta. Este cazul descrierii sălii unde are loc ospățul și bucatele servite la masă. Arta prozastică a lui Negruzzi este inconfundabilă. ION CREANGĂ POVESTEA LUI HARAP - ALB Subiectul „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, o capodopera a genului, plecând Însă de la izvoare folclorice naționale și universale. A apărut În „Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Subiectul povestei, că așa o numește autorul, este aparent simplu, specific basmelor populare, cu eroi și motive tradiționale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, o capodopera a genului, plecând Însă de la izvoare folclorice naționale și universale. A apărut În „Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Subiectul povestei, că așa o numește autorul, este aparent simplu, specific basmelor populare, cu eroi și motive tradiționale, unde supranaturalul se Împletește cu realul personajelor țărănești din Humuleșlii „Amintirilor din copilărie”. Expozițiune Verde Împărat Îi cere printr-o scrisoare fratelui său, Craiul, să-i trimită pe unul dintre cei trei fii ai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale tatălui, nu Înainte de a primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de urs, se dovedește mai viteaz decât frații lui. Dezbrăcat de pielea ursului, tatăl Îi dă o povață, constituită În motivul central al basmului, așa zisul sfat părintesc. Prâslea a fost sfătuit de Crai să se ferească În drumul său de omul roșu și mai ales de cel spân „că sunt oameni șugubeți.” Desfășurarea acțiunii Fiul Craiului este păcălit, În cele din urmă, prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împărăția totodată.” Pe lângă numărul imens de participați la nuntă se află Însă „ș-un păcat de povestariu, fără bani În buzunariu. Veselie mare Între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea.” Deznodământul urmat imediat punctului culminant, este unul potrivit basmului popular, unde lupta dintre bine și rău se sfârșeșete cu triumful binelui. Finalul basmului este hiperbolizat, fiindcă veselia a ținut ani Întregi și mai ține și acum, iar „cine se duce acolo, be și mănâncă, ... iar cine nu, se uită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
păcat de povestariu, fără bani În buzunariu. Veselie mare Între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea.” Deznodământul urmat imediat punctului culminant, este unul potrivit basmului popular, unde lupta dintre bine și rău se sfârșeșete cu triumful binelui. Finalul basmului este hiperbolizat, fiindcă veselia a ținut ani Întregi și mai ține și acum, iar „cine se duce acolo, be și mănâncă, ... iar cine nu, se uită și rabdă”. „Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă are ca sursă de inspirație basmul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
basmului este hiperbolizat, fiindcă veselia a ținut ani Întregi și mai ține și acum, iar „cine se duce acolo, be și mănâncă, ... iar cine nu, se uită și rabdă”. „Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă are ca sursă de inspirație basmul popular, autorul păstrând motivele (călătoria, Încercarea puterii, pețitul, probele), personajele fabuloase, ajutoarele În sprijinul binelui și formulele tipice. Introduce Însă din structura basmului cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cine nu, se uită și rabdă”. „Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă are ca sursă de inspirație basmul popular, autorul păstrând motivele (călătoria, Încercarea puterii, pețitul, probele), personajele fabuloase, ajutoarele În sprijinul binelui și formulele tipice. Introduce Însă din structura basmului cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă umorul, jovialitatea și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități pun În evidență talentul prozatorului ilustrat cu prisosință În „Amintiri din copilărie”. Povestea poate fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
copilărie”. Povestea poate fi socotită un bildungsroman pentru că naratorul urmărește de-a lungul narațiunii devenirea unui personaj, În cazul de față, a lui Prâslea, fiul cel mai mic al Craiului, fratele lui Verde Împărat. Personajele. Personajul principal Harap-Alb, Făt-Frumos din basmele populare, este viteaz, răbdător, generos, curajos, luptă convins În lupta Împotriva răului. Este Înzestrat cu arta de a-și face prieteni. Este mereu condus, sfătuit și ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui, reușind să treacă unele-probe, altele sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În viața colectivității. Trecând probele, flăcăul se Înscrie În codul civilizației țărănești, demonstrând generozitate, bunătate, inteligență, tact, capacitatea de a Întreține o familie, valorificând tradițiile moștenite de la străbuni (hainele, armele și calul tatălui său). Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă, deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter. Spânul este simbolul răului, viclean, Înfricoșător, agresiv și violent, având ca principiu de viață ideea că „cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ținute În frâu”. Prin Întregul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
propriile lui aspirații nerostite, slăbiciuni, vicii, tulburări și uimiri, adică de a crea viață... Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca, de exemplu, omul spân și omul roș”. „Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă, nu pentru că În el se Întâlnesc majoritatea temelor, motivelor, modalităților narative specifice basmului, ci pentru că pune În evidență talentul scriitoricesc al autorului, faptul ca opera literară În discuție este o plăsmuire artistică a unei realități cu multiple
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca, de exemplu, omul spân și omul roș”. „Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă, nu pentru că În el se Întâlnesc majoritatea temelor, motivelor, modalităților narative specifice basmului, ci pentru că pune În evidență talentul scriitoricesc al autorului, faptul ca opera literară În discuție este o plăsmuire artistică a unei realități cu multiple valențe psihologice, etice si estetice. Cum se știe, poveștile lui Creangă pornesc de la fapte reale, iar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]