8,889 matches
-
timp lipsit de coeziune și încredere reciprocă. Sunderland a fost concediat în iunie, urmat de Godolphin (care a refuzat să întrerupă legăturile cu Sarah), în august. Alții au urmat. Alegerile generale din octombrie au văzut o creștere în popularitate a conservatorilor și o victorie pentru politica de pace. Cu toate acestea, Marlborough rămâne în fruntea armatei. Olandezii, prințul Eugen și împăratul i-au cerut să rămână pentru cauza lor comună, în timp ce noii miniștri, știind că trebuie să pregătească o nouă campanie
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
trimis o scrisoare prin care punea sfârșit funcțiilor sale: "Sunt dezolată pentru binele tău, dar motivele au devenit publice și m-au pus în obligația de a vă anunța că a devenit imposibil să continuați să fiți în serviciul meu". Conservatorii, care dominau Parlamentul cu o largă majoritate, au ajuns la concluzia că colectarea acestor sume de bani în fiecare an de către ducele de Marlborough...este nedreaptă și ilegală și cei 2,5 % din salariile trupelor străine, sunt bani publici", dar
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
la moartea lui Anna. Reprezentanții Franței, Marii Britanii și a Republicii Olanda au semnat Tratatul de la Utrecht, în 11 aprilie 1713. Tratatul a marcat apariția Marii Britanii ca o mare putere. Dar pe plan intern, Anglia era încă împărțită între liberali și conservatori, și între iacobini și susținători ai casei de Hanovra. Marlborough în exil era mereu bine informat despre evenimentele din Anglia și a rămas un personaj puternic pe scena politică, nu în ultimul rând datorită atașamentului personal al reginei pentru el
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
noiembrie 1922, Bughea de Jos, Argeș - d. 15 februarie 2002, București) a fost un muzicolog, bizantinolog și editor român. Studiile muzicale le-a început la Seminarul Teologic din Curtea de Argeș (1933-1941), continuându-le la Seminarul Teologic din Buzău (1941-1942) și la Conservatorul din București (1948-1953). S-a perfecționat în domeniul bizantinologiei cu Ioan D. Petrescu și Gheorghe Ciobanu (muzică paleomedie bizantină). A urmat Școala de Ofițeri de Rezervă din Câmpulung Muscel (1942-1944), a fost prizonier în orașul Gorki/ URSS (1944-1948). A fost
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
într-adevăr, lui Scalia un loc în D.C. Circuit, iar Scalia a acceptat. A fost confirmat de Senatul SUA la 5 august 1982, și a depus jurământul la 17 august 1982. În D.C. Circuit, Scalia a acumulat o reputație de conservator, dobândind laude în cercurile legale pentru textele sale legale puternice și inteligente, care adesea criticau precedentele Curții Supreme pe care, ca judecător de instanță inferioară, era obligat să le respecte. Opiniile lui Scalia au atras atenția oficialilor administrației Reagan, cărora
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
statut egal conform legilor din Colorado. Scalia a spus ulterior despre cazul "Romer:" „Și Curtea Supremă a spus «da, este neconstituțional.» Pe baza a—nu știu ce, Clauza de Preferințe Sexuale din Bill of Rights, probabil. Și liberalilor le-a plăcut, iar conservatorii au strâns din dinți.” În 2003, decizia din cazul "Bowers" a fost oficial inversată de cea din cazul "", față de care Scalia s-a opus. Conform lui în studiul său asupra Curții Rehnquist, în timpul pledoariei din acest caz, Scalia părea atât
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
a afirmat că aceasta înseamnă „corpul tuturor cetățenilor”. Curtea a validat dreptul lui Heller de a deține o armă de foc pe teritoriul districtului federal. Opinia lui Scalia pentru Curtea "Heller" a fost criticată acerb de către liberali și aplaudată de conservatori. Judecătorul Richard Posner de la al Șaptelea Circuit nu a fost însă de acord cu opinia lui Scalia, afirmând că al II-lea Amendament „nu creează un drept de deținere a armelor de către persoane private”. Posner a spus despre opinia lui
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
of Rights. Profesorul Thomas Colby de la The George Washington University National Law Center a susținut că voturile lui Scalia în cazurile pe tema Clauzei Religiei Oficiale nu își au originea în vreo abordare originalistă, ci doar în convingerile sale politice conservatoare. Scalia a răspuns criticilor săi că originalismul lui „l-a condus adesea la decizii pe care le deplânge, cum ar fi constituționalitatea adrerii drapelului”, care, conform lui Scalia, este protejată de Primul Amendament. În 2009, la aproape un sfert de
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
n. 22 noiembrie 1919, Cluj - d. 21 martie 1995, Cluj), a fost un profesor universitar, muzicolog și pianist român, rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970). Cariera universitară la Conservatorul de Muzică "G. Dima": asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat în funcția de rector al acestei instituții (1970-1976). A fost cercetător la
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
un profesor universitar, muzicolog și pianist român, rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970). Cariera universitară la Conservatorul de Muzică "G. Dima": asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat în funcția de rector al acestei instituții (1970-1976). A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
București, nr. 10/1960 "Contribuții la problema periodizării muzicii românești", revista „Muzică”, București, nr. 5/1963 "Antonin Ciolan", în revistă „Muzică”, București, nr. 2/1964 "Personalitatea lui Constantin Brăiloiu în lumina unor scrisori inedite", în „Lucrări de muzicologie”, vol. ÎI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Lucrări de muzicologie”, vol. ÎI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții ale cântecului patriotic
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Zagreb, 1974 "Muzică laică feudala", în „Muzică românească”, Geneva-Elveția, 1974 "Le maqam Bayati et le mode dorien, une paralelle", în revistă „Muzică”, București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Das Musikleben în Grosswardein - Oradea, im XVIII Jahrhundert", în
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Das Musikleben în Grosswardein - Oradea, im XVIII Jahrhundert", în „Haydn‑Jahrbuch”, 10, Universal Edition, Wien, 1979, p. 49-52 " Das ästhetische Denken und die rumänische Oper von der Romantik zur Moderne", în <nowiki>"</nowiki>Schriftenreihe
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Oper von der Romantik zur Moderne", în <nowiki>"</nowiki>Schriftenreihe der Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986 "Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail Sadoveanu", în „Lucrări
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986 "Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail Sadoveanu", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XXI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1991 Harry Maiorovici - "Dialogue of the Arts", în: "Studia
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986 "Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail Sadoveanu", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XXI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1991 Harry Maiorovici - "Dialogue of the Arts", în: "Studia Iudaica", nr. 2, Editura Sincron, 1993, p. 144-145
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
limba greacă și latină, a ales medicina ca obiect de studiu. După ce nu a reușit să se califice ca medic, el a lucrat mai întâi (1793) ca asistent al clericului și filologului englez Robert Nares (1753-1829) la editarea jurnalului acestuia conservator „British Critic”, iar în anul 1794 s-a căsătorit, împotriva voinței unchiului său, cu Elizabeth Forfeit (1777-1852). Apoi, de la 1797 până 1800, Gray s-a stabilit ca chimist farmaceutic la Walsall în Staffordshire, completând veniturile prin publicarea de lucrări medicale
Samuel Frederick Gray () [Corola-website/Science/335761_a_337090]
-
inovatoare, fiind prima despre flora britanică în care a fost utilizat sistemul natural de clasificare a plantelor al lui Jussieu, o îmbunătățire semnificativă față de clasificarea lui Carl Linné. Probabil din acest motiv, Gray nu a fost bine acceptat de către botaniști conservatori, parțial până în zilele de azi. El a fost prima persoană care a pornit dereticarea „totul aparține genurilor mare” al sistemului Fries de clasificare, prin crearea de grupări mai mici de genuri precizându-le astfel mai exact ca de exemplu "Auriscalpium
Samuel Frederick Gray () [Corola-website/Science/335761_a_337090]