8,894 matches
-
s] îl susții pe cel pe care il interzice. Ar putea exista unele tipare de comportament comun pentru toate ideologiile morale și ne putem aștepta că acestea s] le accentueze, de vreme ce aceasta ajut] la ascunderea caracterului de clas] al ideologiei. Dac] oamenii trebuie s] fac] unele lucruri și s] se abțin] de la altele pentru a avea o viat] social] decent], atunci Marx ar vrea cu sigurant] că acestea s] continue în viitor în societatea comunist]. Dar Marx nu ar vrea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
baza lor. Poate teamă este c] f]r] motive morale nimic nu ne va reține de la a c]dea în cea mai cumplit] barbarie. Marx nu dorește s] împ]rt]șeasc] aceast] temere, strâns înrudit] cu cea conform c]reia dac] nu exist] Dumnezeu, atunci totul este permis. Sarcina emancip]rii umane este de a construi o societate uman] bazat] pe transparent] rațional], liber] de mistificarea adus] de c]tre moral] și de c]tre alte ideologii. Marx știe c] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scopul de a identifica ceea ce reglementeaz] de fapt utilizarea unor termeni că „drept” și „nedrept”, si, în acest fel, anticipeaz] anumite tr]s]turi ale unor teorii filosofice contemporane importante. În conformitate cu aceste teorii, utilizarea termenului „ap]” face referire la H2O, dac] folosirea acestui termen este reglementat] de faptul c] substanță la care ei se refer] este H2O, chiar dac] ei nu ar accepta lucrul acesta că o justificare a ceea ce vor s] spun] prin cuvântul „ap]” (deoarece, de exemplu, nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel, anticipeaz] anumite tr]s]turi ale unor teorii filosofice contemporane importante. În conformitate cu aceste teorii, utilizarea termenului „ap]” face referire la H2O, dac] folosirea acestui termen este reglementat] de faptul c] substanță la care ei se refer] este H2O, chiar dac] ei nu ar accepta lucrul acesta că o justificare a ceea ce vor s] spun] prin cuvântul „ap]” (deoarece, de exemplu, nu au conceptul de H2O sau au concepții populare superstițioase despre natura apei). În mod analog, Marx susține c] utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în conținutul unor percepții morale specifice: „morală în sine” transcende întotdeauna (poate chiar prin definitie) toate erorile morale, cel puțin în principiu. Concepția lui Marx despre moral] implic] negarea faptului c] morală poate fi privit] în oricare dintre aceste moduri. Dac] exist] un fel de gandire practic] care se autocorecteaz] astfel, aceasta nu este morală. Motivul este c] morală, conceptele și principiile morale, gândurile și sentimentele morale, fac obiectul unei alte sarcini cu o metod] de operare destul de diferit]. Împreun] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înseamn] c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale omenirii în ansamblu. Marx crede c] acest lucru se poate întâmpla doar dac] proletariatul devine conștient de propria existent]; numai atunci mișcarea va putea crea o societate în care nu exist] iluzii ideologice și nici clasele care determin] apariția acestora. x. Rezist] ideile lui Marx în absență moralei? Marx a fost un gânditor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Fanaticii ne conving în fiecare zi c] pan] și cele mai pure intenții nu împiedic] crime monstruoase, cu excepția cazului în care inteligență dubleaz] entuziasmul moral. Un remediu mai bun ar însemna ca intelectul uman s] fie l]sat s] decid] dac] mijloacele noastre își vor atinge scopul și dac] scopul nostru corespunde într-adev]r dorințelor noastre. Dar temerea este c], f]r] moral], nu putem avea încredere în aceste dorințe. De ce ne-am str]dui s] înl]tur]m exploatarea capitalist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și cele mai pure intenții nu împiedic] crime monstruoase, cu excepția cazului în care inteligență dubleaz] entuziasmul moral. Un remediu mai bun ar însemna ca intelectul uman s] fie l]sat s] decid] dac] mijloacele noastre își vor atinge scopul și dac] scopul nostru corespunde într-adev]r dorințelor noastre. Dar temerea este c], f]r] moral], nu putem avea încredere în aceste dorințe. De ce ne-am str]dui s] înl]tur]m exploatarea capitalist] său s] evit]m coșmarul totalitarismului dac], la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dac] scopul nostru corespunde într-adev]r dorințelor noastre. Dar temerea este c], f]r] moral], nu putem avea încredere în aceste dorințe. De ce ne-am str]dui s] înl]tur]m exploatarea capitalist] său s] evit]m coșmarul totalitarismului dac], la o analiz] mai atent], descoperim c] nici nu vrem acest lucru? Ce se întâmpl] dac] descoperim c] interesul nostru se identific] cu cel al exploatatorilor? Ce anume, cu excepția moralei, ar putea contrabalansa acest argument? Un principiu fundamental al materialismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu putem avea încredere în aceste dorințe. De ce ne-am str]dui s] înl]tur]m exploatarea capitalist] său s] evit]m coșmarul totalitarismului dac], la o analiz] mai atent], descoperim c] nici nu vrem acest lucru? Ce se întâmpl] dac] descoperim c] interesul nostru se identific] cu cel al exploatatorilor? Ce anume, cu excepția moralei, ar putea contrabalansa acest argument? Un principiu fundamental al materialismului istoric susține ins] c] cea mai puternic] motivație uman], care explic] dinamică schimb]rii sociale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este un factor motivațional puternic, dar crede c] interesele indivizilor au efecte prea variate pentru a putea coagulă o transformare global] istoric]. Pe de alt] parte, preocuparea pentru interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rât uman]. Doar în societatea f]r] clase morală va putea s] realizeze ceea ce pretinde c] face. Din acest punct de vedere este ușor de înțeles c] Engels vorbește de o „moral] uman] real]” a unei viitoare societ]ți, chiar dac] această implic] o revizuire a conceptului marxist de moral] că pretenție fals] de universalitate degizat] în ideologii de clas]. Nu trebuie s] trecem totuși cu vederea faptul c] Engels consider] c] aceast] „moral] uman] real]” se va realiza doar în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Marx nu este o idee ușor de acceptat. Nu este inc] limpede cum am putea s] ne gândim cu seriozitate la noi și la relațiile noastre cu ceilalți în termeni care s] nu aib] deloc leg]tur] cu morală. Dac] toat] morală este o iluzie, atunci o persoan] clarv]z]toare trebuie s] poat] s] treac] prin viat] în întregime f]r] concepții morale, emoții morale sau reacții morale. Dar este posibil pentru cineva s] fac] lucrul acesta? Totuși, antimoralismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o idee atât de radical], de periculoas] și de original] - mai ales de când, dup] cum am incercat s] susțin, este in acelasi timp o idee deranjant de bine motivat] în contextul concepției materialiste a lui Marx despre istorie. Totuși, chiar dac] nu suntem convinși de materialismul istoric, critică lui Marx asupra moralei ridic] întreb]ri care ne ridic] probleme. Pretindem noi c] înțelegem adev]rata semnificație social] și istoric] a standardelor morale pe care le utiliz]m? Putem fi siguri c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
istoric, critică lui Marx asupra moralei ridic] întreb]ri care ne ridic] probleme. Pretindem noi c] înțelegem adev]rata semnificație social] și istoric] a standardelor morale pe care le utiliz]m? Putem fi siguri c] am mai accepta aceste standarde dac] le-am înțelege cu adev]rât semnificația? În absența unei asemenea înțelegeri, cum putem presupune c] un devotament fâț] de scopurile și de principiile morale pe care le asociem îndeaproape cu simțul nostru despre ceea ce conteaz] este compatibil cu autonomia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întrebarea dac] etică depinde de religie într-un mod esențial. Dovezile circumstanțiale abund]׃ normele etice formeaz] o mare parte a înv]ț]turilor morale, care corespund îndeaproape normelor teoriilor etice laice. Dar aceasta înseamn] c] etică depinde de religie? Și dac] da, cum? i. Dumnezeu și binele moral O modalitate simpl] de a ne gândi la etic] că depinzând de religie va fi menționat] doar pentru a fi apoi imediat înl]turat]. Cineva ar putea susține c] dac] Dumnezeu a creat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de religie? Și dac] da, cum? i. Dumnezeu și binele moral O modalitate simpl] de a ne gândi la etic] că depinzând de religie va fi menționat] doar pentru a fi apoi imediat înl]turat]. Cineva ar putea susține c] dac] Dumnezeu a creat universul cu tot ceea ce este în el, absolut tot, atunci El a creat, inter alia, binele. Dac] nu ar fi fost El, atunci nu ar fi existat bun]tatea. Deci existența eticii, al c]rei obiect îl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că depinzând de religie va fi menționat] doar pentru a fi apoi imediat înl]turat]. Cineva ar putea susține c] dac] Dumnezeu a creat universul cu tot ceea ce este în el, absolut tot, atunci El a creat, inter alia, binele. Dac] nu ar fi fost El, atunci nu ar fi existat bun]tatea. Deci existența eticii, al c]rei obiect îl constituie în principal binele, ar depinde în mod direct de Dumnezeu. Presupunând, cel puțin de dragul argumentului (poate prea mult) c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sfânt] pentru c] o iubesc ei?”. Sau, în discuția de fâț], poruncește sau voiește Dumnezeu binele pentru c] este bine sau este bine pentru c] îl poruncește sau îl voiește El? Întrebarea poate fi înțeleas] în termeni de priorit]ți. Dac] Dumnezeu voiește binele pentru c] este bine, atunci binele este cumva prioritar în voia lui Dumnezeu (deși nu neap]rât prioritar din punct de vedere temporal). Conform acestei abord]ri, ceva este mai întâi de toate bine și, în virtutea faptului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun]tatea Să. Aceasta ar fi o teorie a psihologiei divine, a ceea ce îl motiveaz] pe Dumnezeu în a voi lucrurile pe care le voiește. Este un r]spuns la întrebarea: „De ce Dumnezeu dorește ceea ce dorește?” Pe de alt] parte, dac] ceea ce este bine este bine pentru c] Dumnezeu dorește acest lucru, atunci voia lui Dumnezeu este prioritar], în sens relevant, bun]ț]ții lucrului respectiv, ca și cum lucrul nu ar fi bun de la început, ci devine bun doar când este un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indiferent de situațiile care ar putea ap]rea. Acestea ar include principii generale de conduit], cum ar fi respectarea promisiunilor (în condiții rezonabile). Adev]rurile morale contingențe sunt cele care sunt adev]rate în împrejur]ri reale deosebite. De exemplu, dac] i-am promis vecinului meu s] nu fac zgomot la sfarsitul s]pt]manii și dac], folosind anumite scule electrice, fac mult zgomot în acele zile, atunci, în aceste împrejur]ri, ar fi un adev]r moral contingent faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi respectarea promisiunilor (în condiții rezonabile). Adev]rurile morale contingențe sunt cele care sunt adev]rate în împrejur]ri reale deosebite. De exemplu, dac] i-am promis vecinului meu s] nu fac zgomot la sfarsitul s]pt]manii și dac], folosind anumite scule electrice, fac mult zgomot în acele zile, atunci, în aceste împrejur]ri, ar fi un adev]r moral contingent faptul c] nu ar trebui s] folosesc acele instrumente în weekenduri. Deși acest adev]r moral contingent este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Euthyphros a fost concepția potrivit c]reia a gandi bine este bine deoarece Dumnezeu dorește acest lucru; faptul c] el dorește binele (și nimic altceva) este ceea ce creaz] binele. Aici, principala obiecție a fost c] însușirea binelui devine prea arbitrar]. Dac] bun]tatea se rezum] la faptul c] este dorit] de Dumnezeu, atunci, de vreme ce, în principiu, orice poate fi dorit de Dumnezeu, înseamn] c] orice ar putea fi bun. Chiar și lucruri asemenea cruzimii în sine ar putea fi, în aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi, în aceast] abordare, bun] - și ar fi bun] deoarece așa a dorit Dumnezeu. Adams îl citeaz] pe William de Ockham că acceptând aceast] consecinț], menționând în mod explicit furtul, adulterul și ura fâț] de Dumnezeu ca fiind lucruri bune dac] le-ar fi poruncit Dumnezeu (Super 4 libros Sententiarum, ÎI, 19) - o atitudine pe care Adams o g]sește într-un fel șocant] și chiar resping]toare (1981, p. 321) (vezi capitolul 2, „Etică Evului Mediu și a Renașterii”). Respingând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întemeind-o pe presupunerea c] Dumnezeu ne iubește. În timp ce el o accept] că pe o posibilitate logic] c] Dumnezeu ar putea porunci cruzimea, Adams evit] s] concluzioneze c] aceast] cruzime în sine ar fi, din acest motiv, bun] sau permis]. Dac] Dumnezeu ar porunci cruzimea, atunci nu ar fi adev]rât c] El ne iubește; dar f]r] presupunerea c] Dumnezeu ne iubește, explic] Adams, conceptele noastre morale (sau cel puțin ale Lui) pur și simplu „s-ar sf]râma”, nepermițând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]