13,290 matches
-
vedere psihologic, social, emoțional, pentru asigurarea unui viitor mai bun, atât pentru individ, cât și pentru organizație sau societate. Mai mult, sunt gestionate multe alte complicații ce pot apare, astfel încât să se evite distorsiuni și dereglări de ordin fizic și emoțional în viața curentă. Exemplul cel mai des folosit pentru ilustrarea necesității acestei tehnici este cel legat de o anumită greșeală, eroare, făcută de un individ la locul de muncă și care are repercursiuni negative asupra activității. Sigur că apare sentimentul
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
de a vehicula o semnificație lingvistică (prin codaredecodare), ci de a transmite-recupera o intenție, este aproape unanim acceptat. Granița lingvisticului este depășită. Este imposibil ca o mărime de natură analogică (cum este intenția de a transmite, de exemplu, o stare emoțională) să poată fi vehiculată, cu precizie, prin mărimi de natură digitală, cum sunt semnele lingvistice . Nu se pot transporta, În condiții de maximă eficiență, cărămizi În cisterne! Rămân spații goale. Nu se poate comunica o stare de puternică și profundă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
egală măsură purtătoare de semnificație. Diferența dintre digital și analogic poate fi privită ca diferența dintre mărimile propoziționale - care au un contur clar definit și pot fi supuse, cu ușurință, operațiunilor logice și cele non propoziționale (cum ar fi stările emoționale, sentimentele, impresiile), a căror trăsătură principală este starea de vag, de ambiguitate, de nedeterminare; semnificația lor nu poate fi niciodată captată în întregime -pentru că Întregul nu există, nu poate fi definit cu claritate nici de către locutor. În Înregistrarea nr.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
2) elemente care determină mascarea nevoii reale, a ceea ce emițătorul gândește sau simte cu adevărat În raport cu interlocutorul său. Aici ar putea fi incluse: personalitatea emițătorului (greu de delimitat; am În vedere, În primul rând, competențele și atitudinile sale, structura sa emoțională ș.a). Un emițător instruit, politicos, care simte nevoia să-i transmită interlocutorului dezacordul său față de metodele pe care acesta le folosește În educația copilului său, va prefera să producă o frază, atenuantă, de genul Poate ar trebui să Încerci
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
copilul atunci când rostește propoziția În cauză. În situația aflată În desfășurare, stimulul prezent care determină producerea enunțului este acela că, atunci când băiatul apucă oaie de picior, aceasta „zvîcni pe neașteptate și-l trânti pe băiat cu burta la pământ”. Încărcătura emoțională a enunțului provine Însă din situațiile anterioare În care cei doi s-au Întâlnit; Bisisica era „o oaie care mergea În fruntea celorlalte și totdeauna tîra Întreg cîrdul În goană spre islaz și nu se mai oprea .... Niculae era silit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe miriște, băiatul cădea istovit ... și plângea În neștire. Uneori o prindea cu ajutorul altor băieți și o bătea cu cruzime...” (Moromeții, vol. I, p. 9). Contextul situației, Însă, trebuie extins mai mult, spre trecut, pentru a Înțelege pe deplin starea emoțională complexă În care se afla Niculae. Dorința lui arzătoare era să meargă la școală, să Învețe, să treacă examenele; toate acestea Însă nu puteau fi realizate din cauza oilor, În primul rând; În loc să meargă la școală, el era obligat - de părinți
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
oilor, În primul rând; În loc să meargă la școală, el era obligat - de părinți - să meargă cu oile la păscut. Fără a folosi aceste elemente externe, interpretarea enunțului lui Niculae este sortită eșecului; adică fără a cunoaște „atitudinile sociale, intelectuale și emoționale” <ref id=”62”> Malinowski 1936, p. 311 referință </ref> ale locutorului la momentul producerii enunțului. Bisica stătea În calea idealurilor sale! Lucrul interesant pe care Îl afirmă Malinowski, În teoria sa despre semnificație, este acela că, cel puțin din perspectiva
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nucleele semnificative de bază (semnificațiile constante ale semnelor) la contextul emițătorului și la contextul general. Contextul general este un ansamblu al coordonatele externe ale situației, care se referă la ambianța social-istorică „... cel care impune momentul personal, care provoacă o schimbare emoțională, o succesiune de percepții etc.” Acest context nu este suficient explicat. Ar trebui incluse aici, probabil, și acele „corelate situaționale” care reprezintă cordonatele spațio temporale În care se desfășoară actul de comunicare. O caracteristică comună a contextelor emițătorului și receptorului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Acești factori interni sunt motivele, adică acele cauze de ordin mental imagini, judecăți, idei care apar ca rezultat al reflectării în conștiința școlarului a obiectelor, situațiilor și cerințelor mediului și care intră în relație cu trebuințele sale, determinând anumite tensiuni emoționale. Astfel motivele care îi determină pe elevi să învețe sunt de mai multe feluri: sociale, cognitive, de ordin afectiv, profesionale, ale autorealizării, succesul sau insuccesul școlar, aptitudinile speciale. 8 În categoria motivelor sociale intră cele care au scopuri cu un
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
exprimată de elevi pentru unul sau mai multe obiecte de învățământ („rezolvarea problemelor la matematică îmi dă o mare satisfacție”; „fizica mă interesează în mod deosebit”; „muzica mă înalță”). Sfera motivelor de ordin afectiv înglobează motivele cu o predominantă bază emoțională atât pozitivă cât și negativă: dragostea și respectul față de părinți, sentimentul datoriei față de părinți, dorința de a crea mulțumire (bucurie) părinților, simpatia față de profesor, respectul față de profesor (pentru că „explică bine”, „este înțelegător”, „ne ajută mult”), teama de pedepsele aplicate de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
profesionale se referă la pregătirea de specialitate, la calitatea cunoștințelor de management și de marketing, precum și la informațiile juridice aferente domeniului respectiv. Calitățile psihologice ale managerului sunt concretizate în inteligența ridicată, flexibilitatea gândirii, motivație, trăsături de caracter pozitive, spontaneitate, inteligență emoțională, toate acestea constituind premisele capacității creative. Configurația factorilor psihologici ne arată că toate calitățile psihice dezirabile ale unui manager converg către așa-numita „capacitate creativă” caracterizată prin spontaneitate, flexibilitate, receptivitate la nou, inteligență emoțională ș.a. Ne oprim la două dintre
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
trăsături de caracter pozitive, spontaneitate, inteligență emoțională, toate acestea constituind premisele capacității creative. Configurația factorilor psihologici ne arată că toate calitățile psihice dezirabile ale unui manager converg către așa-numita „capacitate creativă” caracterizată prin spontaneitate, flexibilitate, receptivitate la nou, inteligență emoțională ș.a. Ne oprim la două dintre ele: spontaneitatea și inteligența emoțională. Spontaneitatea este acea „stare psihică în care se găsește când își simte vie diponibilitatea de a-și utiliza propriile energii pentru a se pune într-un raport adecvat cu
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
capacității creative. Configurația factorilor psihologici ne arată că toate calitățile psihice dezirabile ale unui manager converg către așa-numita „capacitate creativă” caracterizată prin spontaneitate, flexibilitate, receptivitate la nou, inteligență emoțională ș.a. Ne oprim la două dintre ele: spontaneitatea și inteligența emoțională. Spontaneitatea este acea „stare psihică în care se găsește când își simte vie diponibilitatea de a-și utiliza propriile energii pentru a se pune într-un raport adecvat cu realitatea”, investind răspunsuri adecvate situației. Spontaneitatea nu este echivalentă cu impulsivitatea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
o situație, dar inadecvat „deficientul spontan”); absența stării de spontaneitate, caz în care creativitatea rămane ascunsă, inertă, oricare ar fi entitatea sa potențială („creatorul dezarmat”). Un caz ideal ar fi acela în care este prezentă spontaneitatea și dotarea creativității. Inteligența emoțională este o condiție principală a creativității. Termenul de inteligență emoțională a fost formulat pentru prima dată într-o teză de doctorat în 1985. De atunci și până astăzi s-au formulat mai multe definiții între care cea mai reprezentativă este
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
caz în care creativitatea rămane ascunsă, inertă, oricare ar fi entitatea sa potențială („creatorul dezarmat”). Un caz ideal ar fi acela în care este prezentă spontaneitatea și dotarea creativității. Inteligența emoțională este o condiție principală a creativității. Termenul de inteligență emoțională a fost formulat pentru prima dată într-o teză de doctorat în 1985. De atunci și până astăzi s-au formulat mai multe definiții între care cea mai reprezentativă este a psihologului și ziaristului american D. Goleman. În viziunea lui
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
prin teste specifice, din mai multe studii experimentale privind personalitatea unui bun conducător, din diferite domenii (ingineri, medici, agenți comerciali etc.) și de la niveluri diferite (șefi de echipă, șefi de secție, directori de instituții etc.) au demonstrat că abilitățile lor emoționale au valori înalte. Se constată că anumite profesii și funcții (psiholog, medic, terapeut, profesor, manager) implică într-o mare măsură inteligența emoțională în condițiile unor performanțe superioare în activitățile respective în ceea ce privește intenția managerului de a-și motiva angajații, se consideră
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de la niveluri diferite (șefi de echipă, șefi de secție, directori de instituții etc.) au demonstrat că abilitățile lor emoționale au valori înalte. Se constată că anumite profesii și funcții (psiholog, medic, terapeut, profesor, manager) implică într-o mare măsură inteligența emoțională în condițiile unor performanțe superioare în activitățile respective în ceea ce privește intenția managerului de a-și motiva angajații, se consideră că cel mai rău stil de a motiva pe cineva este de a-l critica, deoarece persoana devine mai defensivă, se simte
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
ca și lauda, este mult mai eficientă dacă se realizează direct, față în față (nu prin altcineva sau de la distanță); să fii cât mai senzitiv să existe un acord între ceea ce spui și modul în care o spui. Evaluarea inteligenței emoționale a fost relizată pentru două colective de elevi, un exercițiu de selectare a celor mai frecvente obstacole și blocaje care inhibă manifestarea creativă (anexa). În rândul elevilor predomină: Obstacole: 1) Teama de eșec; Teama de a greși sau de a
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de siguranță; Neîncrederea în gândirea intuitivă, în ceea ce simți. 3) Lipsa liniștii interioare, datorită agitației; Graba de a trage concluzii; Formularea incorectă a unei probleme. Aceste statistici ne conduc spre următoarele concluzii: 1) În rândul elevilor predomină blocajele de tip emoțional teama de eșec teama de a greși sau a fi criticat teama de a nu te face de râs teama de a nu fi prea agresiv. 2) Cu o frecvență mare apar și: dorința prea mare de siguranță neîncredera în
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
din domeniul inventicii să elaboreze demersurile, procedurile, tehnicile și metodele de creație care constituie mijloacele principale de eficientizare a proceselor creative performante. Din analiza raportului dintre euristic și algoritmic, dintre intuiție și logică, dintre ponderea contribuției subconștientului și a circuitelor emoționale și cel al conștientului, demersurile, tehnicile și metodele de creație tehnică se clasifică în trei categorii: ¾ mijloace intuitive de creație; ¾ mijloace logico-intuitive de creație; ¾ mijloace logice de creație, ce sunt utilizate mai ales în creația tehnică . Tehnicile și metodele cele
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
în trăsăturile de personalitate ale părinților copiilor afectați, responsabilizându-i pentru afecțiunea copiilor. Din nefericire, înțelegerea autismului a luat o întorsătură nefavorabilă în lucrările lui Bruno Bettelheim. Potrivit teoriei lui B. Bettelheim copiii devin autiști din cauza mamelor distante și reci emoțional, la care autorul se referă prin conceptul “ refrigerator mothers “. Această blamare a părinților pentru condiția copiilor a început să fie însă contestată la mijlocul anilor ‘ 60. Înainte ca autismul să fie privit ca o patologie neurologică, a existat o teorie a
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Bernard Rimland publica lucrarea “Infantile Autism : the Syndrome and It’s implications for a Neural Theory of Behavior “ . 30 de ani mai târziu, Rimland avea să insiste pe această concepție afirmând că “ autismul este o tulburare biologică, nu o boală emoțională “ . Cercetările asupra patologiei autiste au continuat în anii ’70 aducându-și contribuția la acestea o echipă de psihologi cognitiviști formată din B. Hermmelin, N. O’Connor si L. Wing. Aceștia considerau că există o problemă central comună tuturor persoanelor afectate
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
eșecul în dezvoltarea unor relații caracteristice nivelului de dezvoltare (c) lipsa dorinței de a împărtăși plăcere, interese sau realizări cu alte persoane( de exemplu nu sunt arătate sau aduse obiectele de interes de către pesoanele autiste ) ( d) lipsa reciprocității sociale sau emoționale (2) impedimente în comunicare, manifestate sub forma a cel puțin unuia dintre următoarele: (a) întârzierea sau lipsa totală a limbajului verbal ( fără a fi însoțită de încercarea de a compensa această lipsă prin moduri alternative de comunicare cum ar fi
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
principale de semne: * alterarea calitativă a interacțiunilor sociale: * limbaj nonverbal deficitar (contact vizual, mimică, gesturi și posturi); * incapacitate de a stabili relații cu cei de aceeași vârstă; * absența dorinței de a împărtăși plăceri și preocupări; * lipsa de reciprocitate socială sau emoțională. * caracter restrâns, repetitiv și stereotip al comportamentelor, intereselor și activităților: obiceiuri sau ritualuri inflexibile, interese restrânse, manierisme motorii; * alterarea funcționării sociale/ profesionale. Copiii cu sindrom Asperger sunt de obicei etichetați de colegii de școală ca tocilari sau ciudați ori excentrici
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
se poate juca la infinit cu același tip de joc ). Nu suportă să fie atins , nu-l interesează jucăriile care întruchipează oameni , animale ;are mișcări grațioase , manipulează cu ușurință obiectele , fascinat de obiectele mecanice. Vorbirea este aproape inexistentă , fără participarea emoțională . Se remarcă caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie) și nu cel de comunicare al limbajului .Ecolaliile sunt imediate sau întârziate ; folosește neadecvat pronumele personal (vorbește despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune ; dă impresia că nu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]