8,653 matches
-
a întâmplat. Resimt însă scrisul ca pe o relaxare. Mă echilibrează. Cu atât mai mult cu cât descrie ceva diferit de ceea ce trăiesc. Ai dreptate, iubirea e pentru mine o temă gravă. Ai dreptate și când vorbești de distanță. Ce fericit ești când te citește cineva ca lumea! Cred că distanța vine din faptul că experiența devine "a mea" abia în clipa de reflexie de după real. Nu mă prea interesează poezia care exprimă stări afective. Singura mea reacție e: Ei și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al prozei: faptul că ceva despre care știm că e doar închipuire poate prinde viață și deveni real, poate deveni experiență autentică, ceva ce era cât pe ce să ni se întâmple. Revenind la relațiile părinți-copii, copilăria mea a fost fericită și liniștită, iar relațiile cu părinții au fost bune. Iată deci că explicația autobiografică nu se portivește cu multele situații de familie nefericite ori amare din romanele mele și, în treacăt fie spus, se pare că în general scriitorii se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Platon (1976) i se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor, ca și pentru Vine istoria (1972), carte de reportaje scrisă în colaborare cu Radu Mareș și Vasile Sălăjan. Obține, de asemenea, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie cu De neatins, de neatins (1978), Fericit prin corespondență (1982) și Binemuritorul (1996). Opera poetică i-a fost antologată de mai multe ori: Degetul de gheață (1984), Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu? (1999), Versuri (2000). Este prezent în majoritatea antologiilor de poezie română contemporană apărute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
1973; Întrebați fumul, Cluj-Napoca, 1975; Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976; Ieri, azi și mai ales mâine, Cluj-Napoca, 1977; De neatins, de neatins, Iași, 1978; Tunelul norvegian, Cluj-Napoca, 1978; Jurnal de noapte, Cluj-Napoca, 1980; Un civil în secolul douăzeci, București, 1980; Fericit prin corespondență, Iași, 1982; Zece minute de nemurire, Cluj-Napoca, 1983; Degetul de gheață, postfață Dan Cristea, București, 1984; Arma anatomică, București, 1985; Scara interioară, Cluj-Napoca, 1987; Mașina de uitat, București, 1990; Binemuritorul, București, 1996; Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
1980, 42; Cristea, Faptul, 162-165; Sângeorzan, Conversații, 100-105; Marius Robescu, Un poet la răscrucea fenomenelor, VR, 1981, 3; Gheorghe Grigurcu, Temperatura unei poezii: Nicolae Prelipceanu, TR, 1981, 50; Tomuș, Mișcarea, 156-159; Livescu, Scene, 129-133; Regman, Noi explorări, 59-67; Laurențiu Ulici, „Fericit prin corespondență”, CNT, 1983, 6; Mircea Popa, Poezia unui sceptic, ST, 1983, 2; Lucian Alexiu, Repertoriu liric, O, 1983, 18; Eugen Dorcescu, Poezie și hermeneutică, O, 1984, 37; Victor Felea, „Degetul de gheață”, TR, 1984, 38; Constantin Pricop, Ironie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
cond de circumstanțele În care au fost crescuți și școlarizați. Nu este nevoie de nici o tulburare intelectuală sau neurologică ca să nu Înveți! Elementul determinant care va face sau nu ca parcursul lor școlar să fie o trambulină pentru a trăi fericiți În viață și În societate, se rezumă la armonizarea relațiilor copil-școală-familie. De altfel, unii elevi, care par prost pregătiți din diferite puncte de vedere, găsesc În ei și În anturajul lor resursele necesare pentru a avea Încredere și motive de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
și-a mințit părinții, ori le-a ascuns adevărul, Însă am vorbit În vânt. Băiatul spune acasă doar ceea ce doresc părinții săi să audă, astfel Își primește obișnuitele cadouri de ziua lui, Îi sunt satisfăcute nenumăratele doleanțe și părintele este fericit că are un copil cuminte. Copilul se formează În sânul unei familii, În care are drept model figurile maternă și paternă. Lipsa afectivității sau iubirea prost Înțeleasă, de a oferi copilului tot ce are nevoie, material, răsfățul, cu alte cuvinte
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
vreodată a fost sacră sau nu, dar eu urăsc ceea ce fac. Îmi distruge sufletul, făcându-mă să pierd contactul cu mine însămi, învățându-mă că durerea este o recompensă, că banii pot cumpăra orice și justifică orice. Nimeni nu e fericit în jurul meu; clienții știu că trebuie să plătească pentru ceea ce ar trebui să primească gratis, și asta e deprimant. Femeile știu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera să dăruiască doar din păcere și afecțiune, și asta e distructiv..." Paulo
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu Flora, Aspasia, Imperia, Ninon de Lenclos, Marion Delorme, Du Barry, curtezane celebre. Ea o continuă pe Coralie din "Iluzii pierdute". Iubirea pasională pentru Lucien capătă pentru Esther dimensiunea unei fixații și este în stare de orice pentru a-l ferici, pentru a-l ajuta să acceadă în lumea râvnită a aristocrației. Îl iubește cu disperarea curtezanei tăvălite în mocirlă și în impuritate și căreia îi este sete de devotamentul iubirii adevărate. Având ca unic sens al vieții iubirea pentru Lucien
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că a iubit-o din milă și doar pentru plăcerea lui. Cu naivitate, scria că nu credea că face un lucru rău luându-și câte un amant care o ajuta să se întrețină. I-a mulțumit totuși pentru singurele zile fericite pe care le-au trăit împreună. Cu disperare scria că pentru ea viața s-a încheiat, i-a trimis o șuviță de păr și s-a sinucis. Pesimismul realist al autorului este un semnal de alarmă pentru cei care hotărăsc
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o secvență a visului ei de fericire s-a împlinit, își repeta cu exaltare: Am un amant, am un amant. Alerga la el ca o curtezană, dornică să-l iubească, să se piardă în brațele lui. Câteva clipe a fost fericită, simțindu-se în postura curtezanei, doar avea modele în lecturile ei, dar este nevoită să se întoarcă la realitatea umană a partenerilor ei care o răneau mereu. Cu cât îl iubea mai mult, cu atât îl detesta pe Charles, soțul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vreodată a fost sacră sau nu (prostituția), eu urăsc ceea ce fac. Îmi distruge sufletul, făcându-mă să pierd contactul cu mine însămi, învățându-mă că durerea este o recompensă, că banii pot cumpăra orice și justifica orice. Nimeni nu e fericit în jurul meu; clienții știu că trebuie să plătească ceea ce ar trebui să primească gratis, și asta e deprimant. Femeile știu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera să dăruiască doar din plăcere și afecțiune, și asta e distructiv... Vreau să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se previziona, o dată cu creșterea venitului, creștea și tendința de secretizare a informației și dorința de a ascunde bunăstarea (Furnham și Okamura, 1999). De la informații extinse de tip bancar, a fost posibilă o clasificare a oamenilor în: fericirea banilor (foarte/moderat fericit cu situația financiară), neutru, nefericirea banilor (nefericit/foarte nefericit cu situația financiară). Cei din categoria „fericirea banilor” își gestionează banii, în loc să lase banii să-i conducă, atunci când își doresc să cumpere ceva care este foarte scump ori economisesc pentru el
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de teatru poartă numele acesta de tragedie numai luând în considerare incidentele și persoanele a căror viață o reprezintă, iar nu din cauza deznodământului. Dar am acționat fără fundament înlăturând numele de tragedie pieselor de teatru al căror eveniment extraordinar este fericit, chiar dacă subiectul și personajele sunt tragice, adică eroice, pentru a li-l da pe cel de tragi-comedie." (Practica teatrului, Cartea II, cap. 10) Corneille introduce, începând cu Cinna, în 1640, noțiunea de "tragedie cu final fericit". Spectatorul, după ce a tremurat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nici complet bun, nici complet rău". Acesta nu este încă decât un "monstru în devenire". Mai târziu, comportamentul său ar fi fost prea odios. "Trebuie să ne amintim că el este aici în primii ani ai domniei, care au fost fericiți, după cum se știe, scrie Racine în Prefața a Doua, din 1676. Astfel, nu mi-a fost permis să-l reprezint la fel de rău cum a fost începând din acel moment. Nu-l reprezint nici ca pe un om plin de virtuți
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de deschidere a lucrărilor corpurilor legiuitoare, din 5/17 decembrie 1865, să facă cunoscut că „niciodată persoana mea nu va fi o Împiedicare la orice eveniment care ar permite de a consolida edificiul politic la a cărui așezare am fost fericit a contribui” <ref id="17"> 17 Monitorul Oficial, nr. 270 din 5/17 decembrie 1865, p. 1179. </ref>. În felul acesta, domnitorul a dorit să facă publică poziția sa, să pună capăt zvonurilor referitoare la soarta tronului și să nu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
luncii, pe care tocmai îl păzește el. Ar fi o jale pentru satul lor să-și piardă grâul din pricina secetei. Ar fi la iarnă multă suferință pentru toți și chiar moarte pentru cei mai slabi dintre ei. *** Tânărul Aparu este fericit cu satul lui, cu oamenii și cu rosturile sale. E o așezare de câmpie, pe un pârâu cu izvoare, în pădurea rară de stejari, aluni, tei, meri și peri. Cu vânat și cules, cu ceva pescuit, cu creșterea animalelor domesticite
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pielii sale. Coada este pe spatele său sub forma Sufletelor din Apus. Setshaxe "Setsha" este numele său... (li) s-a permis Vânătorilor de păsări să-l stăpânească În necropole alături de Upuautxe "Upuaut" și Anubisxe "Anubis", după o bătrânețe lungă și fericită pe pământ, chiar dacă a șmaiț murit prematur șaltă datăț, fără să fi avut timp să lase urmași și a fost Îngropat la Asyût, la Dun-awy Hardai, În casa lui Anubis În Egiptul de Sus și (În Egiptul de Jos) la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În măsură să o facă mai ușoară și mai sigură. Însă la sfârșitul călătoriei, cel puțin privilegiaților elitei dominante le era rezervat un tratament favorabil - admiterea În rândul Fericiților ce petrec veșnic În Elizee: aceasta este imaginea, cu atât mai fericită cu cât mai Înspăimântător este drumul, țintei de dincolo de lumea pământească la care ajung stăpânii din Etruria, pe care ei, prin picturile și sarcofagele mormintelor lor, au vrut să o transmită posterității ca mărturie a unei credințe de neclintit, nutrită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu care este Îmbrăcat și oferit spre venerare credincioșilor, care evocă un scenariu astral. Zeița la care fac referire misteriile Îi făgăduiește credinciosului reușită și bunăstare pentru viața prezentă și, În calitatea ei de „regină a celor morți”, o ședere fericită În Împărăția infernului, În care se va bucura de vederea ei glorioasă, strălucitoare În „Întunericul Acheronului” (Metamorfoze, XI, 6). Dacă scenariul misteric, ce prevede și rituri secrete ale „marelui Osirisxe "Osiris"”, pare modelat pe schema celui de la Eleusis și este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
posibilitatea de a se ridica la cer (Boyce, 1975a, p. 113). Ideea, cel puțin Într-un stadiu inițial, a unei existențe paradisiace nu era străină mentalității indo-iraniene primare, chiar dacă aceasta nu era foarte marcată de valori propriu-zis morale. O existență fericită după moarte era probabil rezervată unei elite de preoți și războinici; Însă, În cadrul escatologiei individuale, domina credința Într-o supraviețuire cenușie, de umbră, a spiritelor ajunse Într-o locuință subterană; aici erau „căile părinților”, adică drumurile parcurse de strămoșii defuncți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
locul În Irlanda creștină datorită genialului expedient de o transforma Într-una dintre multele povești de aventuri pe care povestitorii le spuneau În serile lungi, În jurul focului. Această teologie, foarte pozitivă În sine, având În vedere că prefigurează o viață fericită de durată indefinită, revelează exigențe psihologice care nu-și găseau răspuns În religia „oficială” și care nu se manifestau doar În credința În viața de „dincolo”, ci ținteau să fie satisfăcute și pe acest pământ. Dorim să afirmăm că exista
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Butnaru, șofer. După absolvirea Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Chișinău (1980), se dedică activității teatrale. Director artistic al Teatrului „Eugène Ionesco” din Chișinău începând din 1991, a scris piesele Țin minte că va ninge și vom fi fericiți, Mâine sau poate poimâine, Departe sunt de tine, La Veneția e cu totul altfel, Apusul de soare se amână, Iosif și amanta sa, toate puse în scenă aici. Ca animator al Teatrului „Eugène Ionesco”, B. intenționează, după propria-i mărturisire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
Ispășirea. Cunoștea bine Budapesta și scria: Ce putem spune despre Budapesta?", descriindu-i superbele clădiri publice, podurile, bulevardele largi și sfătuindu-i pe români să învețe de la dușman 11. După părerea lui Iorga, forțele române fuseseră bine primite. Ungurii erau fericiți să scape de teroarea bolșevică, iar românii s-au comportat exemplar la Budapesta. Petru, fiul lui Iorga, ofițer de carieră, a intrat în Budapesta o dată cu trupele române și i-a scris numeroase scrisori de acolo tatălui său12. Acesta este unul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
contractuale, dar alteori Iorga considera că ei nu aveau nici drepturi istorice, nici contractuale 75. Mai realist vedea Iorga soluționarea problemei minorităților prin instituirea unei prospere bogății economice comune în România Mare, bazată pe resursele ei bogate. Minoritățile ar fi fericite să beneficieze de "o economie puternică"76. Dar economia de tip Lumea a Treia a României nu era suficient de puternică, ci potențialul ei era puternic. Dintre toate minoritățile, ungurii erau cei mai turbulenți. Autorul acestei cărți i-a auzit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]