10,713 matches
-
cunoașterea "lucrurilor") se cristalizează/condensează în timp în sensurile cuvintelor și al expresiilor. La fel, suscita interes și următoarea afirmație lapidara de la sfârșitul articolului în cauză: "prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica" (Hașdeu, 1882a, p. 31). Ce anume avea noematologia filozofic în ea, fără să fie filozofie propriu-zisă, care să justifice "furișarea" în lingvistică filozofica? Ca să înțelegem, cred că ne este de ajutor un fragment din cadrul unei prime prelegeri de filologie comparativa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
să fie filozofie propriu-zisă, care să justifice "furișarea" în lingvistică filozofica? Ca să înțelegem, cred că ne este de ajutor un fragment din cadrul unei prime prelegeri de filologie comparativa, datând din toamnă lui 1874: Aceasta ne strămuta, d-lor, pe terenul filosofic, sub raportul căruia filologia comparativa, sfera fiind foarte grea și foarte delicată, a fost până aci mai puțin studiată, dar unde se așteaptă de la ea, cu tot dreptul, mai multe revelațiuni pozitive decât de la orice altă știință sociologică. Urmărind semnificațiunea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nicio altă preocupațiune străină [9], se împarte generalmente în două mari ramure: 10. Studiul fenomenelor concrete ale limbei, numit de cătră Schleicher Glotica 6, de cătră Pott Linguistica istorico-naturalistă7, de cătră Baudouin de Courtenay Linguistica positivă 8 etc. 20. Linguistica filosofica, studiul transcendental al limbei, une fel de metafisică a graiului, sau după cum o numea Haase o metagramatică 9. În primă din aceste două ramure se cuprind apoi după Schleicher: a) Gramatică comparativa; b) Clasificațiunea limbilor, pe care el o numește
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
apoi după Schleicher: a) Gramatică comparativa; b) Clasificațiunea limbilor, pe care el o numește Linguistica descriptiva. Principalul defect al acestei subdivisiuni este de a nu da gramaticei comparative și clasificațiunii limbilor aceeași posițiune independinte, pe care o vedem acordată Linguisticei filosofice. În realitate există trei ramure, iar nu două. O serioasă "clasificațiune a limbilor" nu se poate acață nici la "gramatică comparativa", nici la "Linguistica filosofica", deoarece ea se întemeiază pe ambele deopotrivă, închipuind astfel o a treia ramură oarecum eclectica
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
da gramaticei comparative și clasificațiunii limbilor aceeași posițiune independinte, pe care o vedem acordată Linguisticei filosofice. În realitate există trei ramure, iar nu două. O serioasă "clasificațiune a limbilor" nu se poate acață nici la "gramatică comparativa", nici la "Linguistica filosofica", deoarece ea se întemeiază pe ambele deopotrivă, închipuind astfel o a treia ramură oarecum eclectica a "Linguisticei pure". Împărțirea cea mai curioasă ni se pare a fi acea propusă de Steinthal. În Universitățile germane ființând obișnuit câte o catedră pentru
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ar putea să intre în cadrul florei generale, ar fi ceva extra-botanic10. E numai puțin ciudat la Steinthal desprețul pentru gramatică comparativa, pe care el o ascunde pituliș în clasificațiunea limbilor, pusă ea însăși pe o linie secundară față cu Linguistica filosofica 11. Mai pe scurt, aci nu speculațiunea se întemeiază de la sine pe resultanta faptelor, ci din contră faptele se adaptează vrând-nevrând la resultatul speculațiunii; și nu faptele colective se grupează din fapte individuale, ci faptele individuale se extrag din fapte
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aci nu speculațiunea se întemeiază de la sine pe resultanta faptelor, ci din contră faptele se adaptează vrând-nevrând la resultatul speculațiunii; și nu faptele colective se grupează din fapte individuale, ci faptele individuale se extrag din fapte colective. A pune Linguistica filosofica în cap, iar gramatică comparativa în coadă, este a șterge cu buretele tot ce s-a făcut de la Grimm și de la Bopp încoace, fără a da în schimb alta decât o reverie în felul Kratylului lui Platone [10]12. Dacă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lui Platone [10]12. Dacă poate fi ceva și mai speculativ decât aceasta, apoi numai doară punctul de vedere al lui Heyse, profesorul lui Steinthal, după care Linguistica întreaga se împarte în "filosofia limbei" (Philosophie der Sprache) și în "gramatică filosofica" (philosophische Grammatik)13; adecă că și când ar zice cineva filosofie linguistica și linguistica filosofica, căutând a stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
doară punctul de vedere al lui Heyse, profesorul lui Steinthal, după care Linguistica întreaga se împarte în "filosofia limbei" (Philosophie der Sprache) și în "gramatică filosofica" (philosophische Grammatik)13; adecă că și când ar zice cineva filosofie linguistica și linguistica filosofica, căutând a stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o altă ramură a Științei limbei. Prin onomatologie, unde studiul numilor proprie ne preocupă mai cu seamă în vederea unor probleme istorice, Fisio-glotica trece în Linguistica aplicată; prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica. Că Glotica însă în genere, ca "Linguistica positivă", Fisio-glotica și Psico-glotica își înfig deopotrivă rădăcinele lor adânc în biologie, căci în Fisio-glotică ne introduce analisa fisiologică a sonurilor, iar la Psico-glotică ne conduce analisa patologica a ceea ce se cheamă afasie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
crezând că studiul științelor sociale și politice aparținea domeniului științelor juridice și deci ar putea fi atașat Facultății de Drept (Léon Vanderkindere, Maurice Vauthier); alții susțineau că prin prezența abordărilor sociologice, de psihologia popoarelor, prin tematica și dimensiunea istorică sau filosofica a unor cursuri din programa, demersul era mai degrabă apropiat de alte facultăți (spre exemplu, Van der Rest, Hector Denis), chiar de cea de stiinte ori de medicină (a se vedea cu precădere materiile legate de igienă, psihologie, metode statistice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Târgu Jiu (Eugen Cuca Pariano - Pârâianu) sau ai județului Prahova (Christu Negoescu). Dintre aceștia, Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu (care ajunge și membru al Academiei Române), Christodul Suliotis ori Christu Negoescu s-au remarcat și că autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști. Titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles sunt și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu. Nu în ultimul rând, îi amintim pe cei care, chiar dacă au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
aprobată de statul belgian, se deosebește de cele ale noastre și ale altor popóre [...]. Libertatea ei constă în faptul că nici un curs nu e predat în chip tendențios, lăsându-se studentului deplină libertate de a urma cutare sau cutare direcțiune filosofica, literară, științifică, după ce mai întăiu i s'a înfățișat toate opiniile cunoscute. Apoi prin faptul că, mai ales străinii nu's obligați a asista regulat la cursuri și prin acela că în același an școlar cine e perfect preparat poate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu - care ajungea și membru al Academiei Române). Și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu erau titulari ai unui doctorat (în drept) la Universitatea Liberă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Op. cît., p. 120. Despre Vasile Conta, Mihail Cornea, Constantin Mille, vezi și Ionel Maftei, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992, pp. 206-207, 212; ÎI (1993), pp. 53, 127-128. Despre Conta, Ionel Maftei ne semnalează și titlurile lucrărilor sale filosofice, traduse și la Bruxelles ori Paris (Teoria fatalismului, 1875-1876; Teoria ondulațiunii universale, 1876-1877, Încercări de metafizica, 1879, respectiv volumul apărut postum, Bazele metafizicii, 1890). Autorul vorbește și despre boala pe care Conta o contactase în vremea studenției belgiene (tuberculoză), care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
destul de rare. Din acest moment, se observă creșterea numărului exemplelor. La Începutul anilor ’90, odată cu terminarea resurselor postmodernismului, minimalismului, deconstructivismului și post-structuralismului, ideea reîntoarcerii obiectului construit către pământ, prinde contur din ce În ce mai mult, fiind sprijinită În mod deosebit de noile impulsuri intelectuale, filosofice, ecologice, sociale și tehnologice. Totodată este momentul de dezvoltare a proiectării asistate pe calculator și a modelării 3D, metodă care evident nu poate Înlocui procesul de proiectare, Însă permite gândirea unei clădiri, a unui ansamblu ca un Întreg, nu fragmentat
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
literari au spus că este prima încercare de roman politic-social. Puteți să ne spuneți de ce? DIMITRIE CANTEMIR: Bineînțeles. Este o lucrare care satirizează lupta pentru domnie între partidele boierești din Țările Române. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între două principii, simbolizate de Inorog și Corb. REPORTER: Între anii 1714-1716 ați scris în limba latină „Istoria Imperiului Otoman”. Ne puteți da mai multe detalii despre această lucrare? DIMITRIE CANTEMIR: Această lucrare mai este denumită și „Istoria creșterii și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
al morții care înghite râurile vieții, deși s-a umanizat prin iubire, deși a făcut experiența întreagă a fericirii omenești, deși a trăit regenerator idealul "florii albastre", ca sentiment al unui infinit mai luminos și roborific decât acela al meditației filosofice, "totuși este trist în lume", iubirea însăși fiind muritoare." Lucrurile fiind limpezite din unghiul înțelesurilor, Vladimir Streinu socotește că simbolica floare-albastră a romanticilor exprimă la Eminescu "cea dintâi tentație a vieții, pe care e adevărat că o reduce, cu versul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ne conduce în aceeași structură intimă de autor, din care au ieșit romanele de primul ordin." În " ("Tomis", iunie, "Ă Vladimir Streinu revine asupra ideii de varietate romanescă, nuanțând-o: "...de la formula realistă la formula psihologică, de la aceasta la romanul filosofic, de aici la romanul social-țărănesc, apoi la romanul politic-urban și în cele din urmă la cel polițist: atâta variație, vioiciune și în definitiv libertate a spiritului creator față de sine însuși n-a mai atins niciun alt romancier român." Despre cea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
expresie a fost folosită de episcopul John Bramhall în scrierea sa The serpent- salve (1643) în care a atacat scrierea lui Parker. În timpul exilului parizian, Bramhall l-a întâlnit pe Hobbes și s-a angajat cu acesta într-o dispută filosofică pe tema libertății și a necesității, comandată de șefii partidei regaliste din exil. Cu acest prilej, Bramhall a atacat scrierea lui Hobbes, De cive (1642), plecând de la aspecte teologice relevante pentru problema libertății și a necesității. Dar, în scurt timp
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cei mai importanți medici ai timpului. "Cea mai importantă oportunitate intelectuală pe care Oxfordul i-a oferit-o lui Locke în acei ani nu a fost șansa de a începe să elaboreze și să exprime ceea ce am numi astăzi opinii filosofice, ci mai degrabă de a participa la cercetările de chimie și medicină ale lui Boyle, Hooke, Lower și Sydenham. De la acești oameni a deprins Locke valoarea observației susținute și disciplinate, a umilinței, răbdării și sârguinței în încercarea omului de a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Cancelar, în 1672, Locke a deținut o funcție la Consiliul Comerțului, dar, o dată cu demiterea protectorului său, Locke s-a exilat în Franța în 1675 unde a rămas până în 1679. Din această perioadă datează, cel mai probabil, o serie dintre reflecțiile filosofice care au intrat mai târziu în componența celebrului Eseu asupra intelectului omenesc. Reîntoarcerea în Anglia a fost determinată de reabilitarea lui Shaftesbury care a devenit șeful Consiliului Privat al regelui. Dar, în 1681, Shaftesbury a fost din nou arestat și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
D., Hobbes, Bramhall and the Politics of Liberty and Necessity: A Quarrel of the Civil Wars and Interregnum, Cambridge University Press, Cambridge, 2007. Kant, Immanuel, Metafizica moravurilor, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, București, 1999. , Spre pacea eternă. Un proiect filosofic. Înștiințare asupra încheierii apropiate a unui tratat în vederea păcii eterne în filosofie. Încercare asupra unor considerații privind optimismul, traducere de Rodica Croitoru, Editura All, București, 2008. Kramer, Mathew, John Locke and the Origins of the Private Propriety, Cambridge University Press
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
politique, libéralisme În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]