9,462 matches
-
cea socială, în istoria omenirii și în istoria naturală, perioadele de pace alternează cu perioade conflictuale numite "punctuații". În perioadele de pace, evoluția este graduală : un echilibru personal sau familial se formează, obiceiuri se statornicesc, regimul politic rămâne același, clima, flora, fauna se schimbă puțin și treptat. În perioadele de ponctuație, diverse incidente sau accidente, nașteri, decese, boli, căsătorii, divorțuri, schimbări de serviciu, deschideri sau închideri de întreprinderi, schimbări politice majore, revoluții, războaie civile sau internaționale, prăbușiri de state, schimbări teritoriale
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
și arhipelagurile mai importante, pe insulă se numără doar 60 specii de plante. Toate au un țesut vascular (și nu endemic). Prejudiciile mari cauzate de al doilea război mondial, răspândirea monoculturală a cocotierului și extragerea fosforitelor au dus la nimicirea florei pe cea mai mare parte a insulei. În timpul de față 63% din teritoriul afectat a fost restabilit. În Nauru cresc atât cocotieri, cât și pandanuși, ficuși, lauri și alți arbori cu frunze. De asemenea, sunt răspândiți o varietate restrânsă de
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
mai mare parte a insulei. În timpul de față 63% din teritoriul afectat a fost restabilit. În Nauru cresc atât cocotieri, cât și pandanuși, ficuși, lauri și alți arbori cu frunze. De asemenea, sunt răspândiți o varietate restrânsă de arbuști. O floră mai bogată se observă de-a lungul țărmului și pe malurile lacului Buada. În interiorul insulei se întâlnesc reprezentanți ai genului "Hibiscus", dar și mini-livezi de vișin, migdal și mango. Câmpiile insulei sunt acoperite de verdeață deasă, alcătuită mai ales din
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
medii anuale sunt de 550mm. Multe plante din zonă au nevoie de perioada de inundații ca să germineze și să consume substanțele nutritive proaspăt dizolvate în apă. În afara speciilor ierbacee cultivate în terenurile arabile din zona dig-mal sau terasă înaltă-mal, în flora spontană se întâlnesc frecvent specii ca: Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Artemisia vulgaris, Filago arvensis, Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca. Plantele sunt reprezentate prin peste 1000 de specii și subspecii lemnoase și ierboase. Pajiștile de câmpie sunt constituite
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
agricultori, carbohidrații fiind o sursă mai eficientă de energie. Un consens există însă asupra faptului că, deși dieta din paleolitic ar putea fi imposibil de reprodus în detaliu, fie din cauza limitelor cunoștințelor noastre, fie ca urmare a modificărilor faunei și florei, tranziția de la un regim alimentar bazat pe fructe la unul carnivor a fost factorul determinant în evoluția primilor oameni. Modul actual de hrănire devine tot mai mult axat pe alimente prelucrate industrial, semipreparate, conservate, cu adaos de îndulcitori, aromatizanți, coloranți
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
a scăderii nivelului de utilizare a îngrășămintelor minerale și a pesticidelor în agricultura din Republica Moldova, situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
scrierea lui timpurie, influența scriitorului Uri Nissan Gnessin. De asemenea e proverbială greutatea ocupată în opera scriitorului de vastele sale informații din domeniul „științelor Țării Israelului” - al geologiei și geomorfologiei ei, al climatologiei și mai ales al cunoașterii aprofundate a florei acesteia. Relația dintre om și loc, dintre omul israelian și Țara Israelului, dintre artist și peisajul inconjurător stă în miezul operei lui S. Izhar. Scrisul său se caracterizează printr-o limbă deosebită. Prin lungile lui formulări îl introduce pe cititor
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]
-
Troopers (echivalentul polițiștilor din orașe combinat cu cel al șerifilor comitatelor din restul Statelor Unite), se găsește în Sitka. The Island Institute sponsors an annual symposium that focuses on current social and ethical topics. Printre multele atracții turistice se pot menționa. Floră și fauna din Sitka, precum și din împrejurimile municipalității sunt foarte cunoscute printre iubitorii naturii. Călătoriile, croazierele și ascensiunile zilnice cu ghizi locali sunt printre cele mai solicitate activități turistice ale locului. Excursiile zilnice efectuate cu hidroavioane sunt foarte solicitate datorită
Sitka, Alaska () [Corola-website/Science/314295_a_315624]
-
stabili în Anglia, vor conduce Cruciade împotriva musulmanilor. Polinezienii erau un popor deosebit, izolat de restul lumii, navigatori remarcabili care se aventurau în oceanul Pacific la mari depărtări în căutarea unor noi teritorii, orientându-se după stele, curenții oceanici, vânturi, floră și faună. Legendele lor spun că au venit din ceruri și că au poposit într-un ținut mistic, în Hawaii-ul de azi. Istoricii consideră că polinezienii sunt orginari din Taiwan și au migrat în canoe spre Filipine acum cinci milenii
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților. Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - "Ceahlău", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Natura 2000 - "Ceahlău", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: șase mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini") și liliacul comun ("Myotis myotis"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"); precum și foioase cu arboret de: fag
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat (abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare fonică), braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea excesivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) sau concesionarea abuzivă a unor parcele din
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (dintre care unele foarte rare sau endemice) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de mistreț ("Sus scrofa") șacal auriu ("Canis aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
stepă ("Saga pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"); precum și 10 specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Euphydryas maturna", "Euphydryas aurinia", "Apatura metis", "Hyles hippophaes", "Kirinia roxelana", "Maculinea arion" (albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena", "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori (cu elemente submediteraneene, mediteraneean-pontice, balcanice, de stepă și silvostepă, asiatice, eurasiatice, pontice, caucaziene) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
dobrogeană ("Silene compacta"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a broaștei țestoase dobrogeane de uscat ("Testudo graeca"), extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. a constituit un impresionant decor al filmului istoric românesc
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
și "Galeopsietalia ladani"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică estului lanțului carpatic meridional. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Natură 2000 - "Buila-Vânturarița", la baza desemnării acestuia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care: cinci mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Caniș lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și trei specii floristice rare: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, corespondențe cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști cu specii arboricole de conifere: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), jneapăn ("Pinus mugo"), pin neted
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]