9,181 matches
-
englez, și a trimis-o imediat reginei Elisabeta. Șocată la vederea acestei scrisori, l-a convocat pe Bowes pentru a-l dojeni din cauza lui Iacob; însă, din fericire pentru prinț, care ar fi avut toate motivele să se teamă de furia poporului, scrisoarea nu a fost făcută publică decât la câțiva ani după ce Iacob a părăsit Scoția. Atunci abia a fost tipărită de către cardinalul de Bellarmine, pe fondul controversei privind jurământul de credință, iar autenticitatea ei nu a fost niciodată negată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
decizie.“ Prin urmare, sigiliul nu a fost aruncat peste bord, iar regele a fost liber pe întreaga perioadă a șederii sale în Anglia. De asemenea, a avut posibilitatea să aleagă între a reveni la Londra și a se confrunta cu furia populară, și plecarea în Franța. Sursele oficiale ne informează că fuga lui Iacob al II-lea a fost un act neașteptat chiar și pentru invadatori. Neștiind cum să reacționeze, William a convocat parlamentul, pentru a se decide dacă mai era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe Ludovic care se întorcea de la o baie în Sena, Condé nu a coborât din caleașca, conform protocolului curții, ci l-a salutat pe rege printr-o simplă înclinare a capului și a trecut mai departe, Ludovic devenind roșu de furie ca urmare al acestui afront. Prin plecarea lui Condé în exil, cardinalul a dat o lovitură puternică prinților. Înainte, veriga care îi unea pe protestatari era ura pe care o resimțeau față de Mazarin. După fuga acestuia, nemaifiind nicio piedică, au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a fost considerată ca fiind cea mai mare petrecere a secolului, până la acel moment, a determinat gelozia regelui. Ludovic a fost informat de Colbert că banii pentru cheltuielile de organizare au fost luați din visteria regală și, întrun acces de furie, a dorit să l aresteze pe ministru în timpul festivităților. Regina-mamă a intervenit, reușind să îl calmeze și să-i amintească monarhului că trebuie să respecte invitația făcută. Regele s-a conformat sfaturilor mamei sale, însă trei săptămâni mai târziu a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în lucrările istorice, cât și în cadrul memoriilor oficiale. Fouquet a fost sprijinit de marii autori ai vremii, iar La Fontaine și Madame de Sévigné au scris o serie de manifeste în favoarea sa, însă fără a reuși să-l salveze de furia regelui. Profitând de faptul că a fost găsit un vinovat pentru situația economică a țării, Ludovic a putut începe instaurarea autorității absolute a regelui, implicându-se activ în toate problemele statului. în Memoriile sale, regele povestește:„Am stabilit o regulă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
denumirea de hughenoți). În lucrarea sa, Madame de Maintenon: The Secret Wife of Louis XIV, Veronica Buckley aduce în discuție un subiect al memoriilor apocrife din secolul al XVII-lea, și anume posibila implicare a Doamnei de Maintenon în dezlănțuirea furiei generale îndreptate împotriva hughenoților. Ludovic al XIV-lea i-a exclus pe protestanți din funcțiile administrative, a oprit întrunirile sinodului, a închis bisericile protestante și a interzis mutarea domiciliului acestor persoane. A mai interzis căsătoriile între protestanți și catolici, iar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care trăia Fouquet. Acest comportament a reprezentat motivul perfect pentru Ludovic al XIV-lea să-i ordone arestarea, sub acuzația de deturnare de fonduri. Elementul de noutate al acestei arestări, pe lângă importanța poziției sociale a persoanei acuzate, era reprezentat de furia cu care regele a tratat această problema, semănând mai mult cu o răzbunare personală decât o încercare de a face dreptate. în lucrarea apocrifă Mémoires sur la vie publique et privée de Fouquet, surintendant des finance et sur son frère
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Versiunile oficiale nu fac nici o legătură între delapidările întreprinse de Fouquet, care, prin viața opulentă pe care o ducea, a reușit să atragă atenția unui rege tânăr, orgolios, în plină afirmare. Pedeapsa a fost pe măsură, Fouquet fiind măturat de furia regelui de pe scena politică și istorică. De asemenea, istoria oficială consemnează numele unui oraș pornind de la un trib obscur care a locuit la un moment dat în Luteția. Serbarea oferită de Ludovic cu ocazia nașterii fiului său nu este cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
XIV-lea, utilizând pentru aceasta motive, simboluri și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe care regele îl străbate însoțit de vizitatori sau de curteni și care pornește din fața Carului lui Apolo, răsare, asemenea unui obstacol, revolta simbolică iscată de statuile Furiei și ale Geloziei, care amintește de Frondă. Acest grup statuar, care se numește Potcoava, simbolizează fuga din Parisul înfuriat a micului Ludovic, însoțit de mama și de fratele său și este completat de imaginea fântânii Latona. Imaginea evocă noaptea de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la toate ferestrele apartamentelor“ Memoriile apocrife dezvăluie o nouă perspectiva a scandalului despre care am mai discutat în această lucrare: arestarea administratorului șef al finanțelor, Nicholas Fouquet. Versiunile oficiale ale vremii susțin faptul ca acesta și-a atras asupra sa furia Regelui datorita averii impresionante pe care o acumulase. Unele memorii apocrife afirmă că Regele a descoperit un secret pe care Fouquet a refuzat să i-l împărtășească, și de aici răzbunarea sa. Din nou, o altă serie de memorii apocrife
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
răzbunarea sa. Din nou, o altă serie de memorii apocrife susțin că în noaptea celebrului bal dat de către administrator la castelul său de la Vaux le Vicomte, Ludovic ar fi văzut, întâmplător, un portret al domnișoarei Louise în dormitorul lui Fouquet. Furia regelui ar fi fost atât de mare, încât ar fi dorit să îl aresteze pe loc, însă, la rugămințile mamei sale, a amânat decizia. Una din calitățile inedite ale domnișoarei de La Vallière era lipsa materialismului, atitudine neobișnuită pentru curtezanele vremii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Repris avec des modifications dans La France galante et dans l'Histoire amoureuse des Gaules. Regelui îi plăcea să citească întotdeauna despre aventurile galante ale supușilor săi, însă apariția acestui roman, care povestea legăturile sale amoroase, i-a declanșat o furie fără precedent, ajungând până la a oferi o sumă importantă de bani dacă va fi demascat autorul acestui roman. Pe lângă apocrifele care descriau viața de la curte, există și o serie de scrieri apocrife intitulate "manuale de inițiere în arta seducerii nobililor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un acut simț al realismului. El are grijă, în orice situație, să-și calculeze propriile șanse, forțele adversarilor și posibilele capcane. "Tipul agresiv are aerul unui individ extrem de neinhibat. El își poate afirma dorințele, poate da ordine, își poate manifesta furia, se poate apăra. Dar în realitate nu are mai puține inhibiții decât tipul docil", ne asigură celebra autoare nord-americană (1998, p. 58). Un lucru îi este clar și nimeni nu-l poate convinge de contrariu: omul este lup pentru om
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să fie falsă, confecționată în pripă. b. Cea de-a doua componentă a raporturilor conflictuale este afectivitatea. Ca oricăror relații interumane, emoțiile, sentimentele, dispozițiile sunt inerente (și) conflictului. Ele pot avea următoarele roluri (Stoica-Constantin, 2004): • cauză a conflictului: starea de furie, de nemulțumire; de frustrare în care ne găsim noi și partenerul nostru. Există o stare de tulburare, de tensiune, de respingere (afectivă) pe care n-o mai putem suporta și pe care ne-o exprimăm. • sursă energetică a relațiilor conflictuale
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt așteaptă de la noi să-i înțelegem stările afective și să-l eliberăm de aceste noxe sufletești. • mecanisme de stingere a conflictului. Momentul conflictual poate crea condițiile satisfacției de a fi exprimat disprețul, ura, furia, spaima, teama, nesiguranța. Toate se descarcă și individul se poate calma, poate vedea/percepe și simți altfel relația. • indicator al conflictului: avem emoții de teamă, de amărăciune, de tristețe, de dezamăgire, de gelozie, de înșelăciune, de descumpănire. Pe parcursul relației conflictuale
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Să ne gândim la emoțiile și la sentimentele noastre. Este foarte greu să rezolvăm conflictul dacă nu ne luăm în seamă emoțiile, dispozițiile, sentimentele. Când ne aflăm într-o situație încordată, de confruntare, de neînțelegere "simțim emoții foarte puternice, precum furie, ușurare, satisfacție și frustrare", supărare și înverșunare, răzbunare și ură. "Cu toate acestea, precizează D. Schapiro încercăm foarte puțin să identificăm și să exprimăm aceste sentimente. Dorim mai curând să le ținem în noi" (1998, p. 152). De asemenea, este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înlocuiesc singura reacție automată invariabilă" (p. 160). În virtutea schemelor deja existente, cel mai adesea, ne punem în practică impulsurile afective fără să le gândim; pur și simplu, simțim și acționăm fără să mai facem o pauză pentru a reflecta. Astfel, furia se transformă în izbucniri, teama în pierderea siguranței, suferința în lacrimi și groază. Or, rafinarea cunoașterii de sine presupune observarea impulsului dinainte de a acționa în virtutatea lui, astfel încât să putem hotărî dacă să îi dăm curs sau nu. Putem realiza
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu un sentiment de lipsă de control a situației" (ibidem); • să ne înfrunăm frica; • să privim frica în față. Este important să ne fie cât mai puțin frică de oameni și de propriile noastre reacții în împrejurări limită, necunoscute, copleșitoare. Furia. Mânia Relațiile interumane sunt influențate (și) de starea de furie a unuia sau a ambilor parteneri. În sine, furia este o emoție salutară, pentru că ea traduce "o mare vitalitate interioară". Furia semnalizează "situații de urgență; ea ne arată că nevoile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să ne înfrunăm frica; • să privim frica în față. Este important să ne fie cât mai puțin frică de oameni și de propriile noastre reacții în împrejurări limită, necunoscute, copleșitoare. Furia. Mânia Relațiile interumane sunt influențate (și) de starea de furie a unuia sau a ambilor parteneri. În sine, furia este o emoție salutară, pentru că ea traduce "o mare vitalitate interioară". Furia semnalizează "situații de urgență; ea ne arată că nevoile vitale nu sunt satisfăcute și că trebuie să le acordăm
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Este important să ne fie cât mai puțin frică de oameni și de propriile noastre reacții în împrejurări limită, necunoscute, copleșitoare. Furia. Mânia Relațiile interumane sunt influențate (și) de starea de furie a unuia sau a ambilor parteneri. În sine, furia este o emoție salutară, pentru că ea traduce "o mare vitalitate interioară". Furia semnalizează "situații de urgență; ea ne arată că nevoile vitale nu sunt satisfăcute și că trebuie să le acordăm toată atenția noastră", consideră Th. D'Ansembourg (2006, p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de propriile noastre reacții în împrejurări limită, necunoscute, copleșitoare. Furia. Mânia Relațiile interumane sunt influențate (și) de starea de furie a unuia sau a ambilor parteneri. În sine, furia este o emoție salutară, pentru că ea traduce "o mare vitalitate interioară". Furia semnalizează "situații de urgență; ea ne arată că nevoile vitale nu sunt satisfăcute și că trebuie să le acordăm toată atenția noastră", consideră Th. D'Ansembourg (2006, p. 211). Orice s-ar spune, pare că nimeni nu este total scutit
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
situații de urgență; ea ne arată că nevoile vitale nu sunt satisfăcute și că trebuie să le acordăm toată atenția noastră", consideră Th. D'Ansembourg (2006, p. 211). Orice s-ar spune, pare că nimeni nu este total scutit de furie; ea este "o caracteristică naturală a fiecărei personalități", susține L. Carter (2007, p. 5). Ca și frica, ea apare adeseori ca reacție la amenințare, durere sau respingere. Când suntem furioși, avem tendința să reacționăm fie prin luptă, fie prin fugă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reacționăm fie prin luptă, fie prin fugă; "sentimentele erup, explodând din noi ca un vulcan, năpădindu-ne, clocotind, în timp ce încercăm să dominăm situația care ne amenință", punctează R. Holmes și J. Holmes (2001, p. 104). Atât timp cât suntem prinși în vârtejul furiei (și/sau în cel al panicii), "totul pare confuz, scăpat de sub control, copleșitor și imprevizibil" (Bennett-Goleman, 2002, p. 84)39. Furia este o emoție ce apare ca urmare a unei jigniri, a unei lipse, a unei frustrări, a unei încălcări
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dominăm situația care ne amenință", punctează R. Holmes și J. Holmes (2001, p. 104). Atât timp cât suntem prinși în vârtejul furiei (și/sau în cel al panicii), "totul pare confuz, scăpat de sub control, copleșitor și imprevizibil" (Bennett-Goleman, 2002, p. 84)39. Furia este o emoție ce apare ca urmare a unei jigniri, a unei lipse, a unei frustrări, a unei încălcări. Ea nu permite pentru moment să ne acceptăm frustrarea (una nedreaptă, arbitrară sau prea puternică) sau a înfrunta o nedreptate; este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
permite pentru moment să ne acceptăm frustrarea (una nedreaptă, arbitrară sau prea puternică) sau a înfrunta o nedreptate; este "o reacție față de o invazie, un protest împotriva unui lucru pe care nu vrem să-l suportăm" (Filliozat, 2006a, p. 106). Furia este emoția care reprezintă conservarea sau afirmarea eului. Rolul ei este acela de a ne păstra/menține integritatea fizică și psihică 40. În principiu, furia se află în slujba identității personale; ea ne permite "să ne apărăm teritoriul, corpul, ideile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]