8,843 matches
-
formate, și a profitat de orice ocazie de a merge pe uscat în timp ce Beagle era mutată metodic în jurul insulei pentru cartografierea coastei. A găsit lavă vulcanică neagră sub formă de pietre sfărâmate încălzită de soarele fierbinte și a făcut însemnări geologice detaliate despre trăsăturile de relief întâlnite, inclusiv conurile vulcanice asemănătoare unor hornuri, care îi aminteau de turnătoriile de fier din Staffordshire. Speranța sa de a vedea vulcani activi și de a găsi straturi de rocă ce prezintă înălțare au fost
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
hidoasă armonie” și „perfect relaxați”. Plecarea lui Beagle pe furtună a fost amânată după ce vasul a fost împins la țărm. După ce a fost readusă pe linia de plutire, drumul a continuat. Instrucțiunile primite de FitzRoy de la Amiralitate impuneau un studiu geologic detaliat asupra unui atol circular de corali pentru a cerceta formarea recifelor de corali, în special dacă aceștia se ridică de la fundul mării sau de pe vârfurile unor vulcani stinși, precum și efectele mareelor măsurate cu instrumente special construite în acest scop
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
predomina doar pe crestele înalte și abrupte, fiind înlocuită de specii importate. În acest moment, Darwin era deja foarte interesat de biogeografia insulei, iar descrierea dată de el Insulei Sf. Elena ca un „mic centru de creație” în jurnalul său geologic reflectă speculațiile lui Charles Lyell din volumul 2 din "Principiile geologiei" cum că insula ar fi fost un „punct focal al forței creative”. Ulterior, și-a aintit că crezuse în permanența speciilor, dar că „din câte îmi amintesc, prin mintea
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
sale elaborate îi definesc calitățile de om de știință angajat în lărgirea bazelor teoretice și metodologice ale geomorfologiei, realizând legături puternice între învățământ, cercetare și activitatea economică. Și-a adus contribuții în geomorfologia generală, a evidențiat rolul morfogenetic al condițiilor geologice și hidro-climatice, a cercetat și caracterizat procesele de versant și a avut preocupări pentru studiile geo-hidro-morfologice. Fiind un specialist de renume și în domeniul geologiei a fost ani mulți colaborator extern cu Institutul Geologic, a evidențiat în mod deosebit aspectele
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
a evidențiat rolul morfogenetic al condițiilor geologice și hidro-climatice, a cercetat și caracterizat procesele de versant și a avut preocupări pentru studiile geo-hidro-morfologice. Fiind un specialist de renume și în domeniul geologiei a fost ani mulți colaborator extern cu Institutul Geologic, a evidențiat în mod deosebit aspectele paleogeografice din toate regiunile pe care le-a studiat. Este primul cercetător care caracterizează și delimitează clar subunitățile de relief de pe latura vestică a Carpaților Orientali. A elaborat și utilizat un sistem original de
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
și mari, Bâlteni și Peșteana-Jiu. De-a lungul timpului componentele comunei s-au schimbat adesea. Până în anul 1968 erau comunele Moi și Peșteana-Jiu care s-au unit și au format comuna Bâlteni. În documente apare până în 1956 și comuna Vlăduleni . Geologic, zona este alcătuită din formațiuni sedimentare, încrețire la N de râul Cioana și monoclinală la sud de același râu. Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează zonei dealurilor joase, adică temperat continental moderat, cu o temperatură medie anuală de
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
pe o suprafață de 150 hectare și se suprapune sitului "Natură 2000 - Valea Izei și Dealul Solovan". Aria naturală reprezintă o zonă muntoasă (în Munții Țibleș, între Vârful Arcer - 1.829 m și Vârful Bran - 1.840 m), de importanță geologică, floristica și peisagistica, acoperită cu păduri de rășinoase și pajiști. Floră rezervații are în componență o gamă diversă de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care se află specii endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
ul este actualul eon geologic pe scala timpului geologic, eon în care viața animalelor și a plantelor este abundentă. A început acum 541,0 ± 1,0 milioane de ani în urmă și încă nu s-a încheiat. Numele ei provine din greaca veche φανερός (fanerós
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
ul este actualul eon geologic pe scala timpului geologic, eon în care viața animalelor și a plantelor este abundentă. A început acum 541,0 ± 1,0 milioane de ani în urmă și încă nu s-a încheiat. Numele ei provine din greaca veche φανερός (fanerós) și ζωή (zo̱
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
plantelor a apărut la începutul eonului Fanerozoic. Momentul de separare al Precambrianului de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
a dus la o extincție a animalelor din zonă, India și Asia se ciocnesc și se formează Himalaya. În America s-au format Munții Stâncoși și Munții Apalași. Marea Mediterană a secat pentru următoarele câteva milioane de ani. Împreună cu aceste evenimente geologice majore, se dezvoltă "Australopithecus" în Africa, începând ramura umană. De asemenea, prin istmul Panama, animale migrează din America de Nord și de Sud, cu consecințe dezastruoase asupra ecologiei locale. Schimbările climatice aduc musonii indieni, deșerturile în Asia de Est și începutul deșertului
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
greu. Făcând parte din Cuaternar, Holocenul durează de acum 12.000 de ani până în prezent. Cunoscut drept „Epoca Omului”, Holocenul este caracterizat de dezvoltarea oamenilor. Continentele au migrat în acest timp cu maxim un kilometru. Deși din punct de vedere geologic Holocenul este o perioadă extrem de scurtă de timp, din punct de vedere al percepției oamenilor ea este lungă, întreaga istorie a omului ca civilizație fiind înglobată în această perioadă.
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Bărăganului Central, de care depinde și comuna, poartă numele de Bărăganul Însurățeilor, numit așa după orașul Însurăței din județul Brăila. Altitudinea generală este de și este dominată de crovuri. Pământul satului are o altitudine cuprinsă între 20 și 39 m. Geologic depozitele aparțin Pleistocenului (prima epocă a Cuaternarului, în care a apărut omul și au avut loc glaciațiunile). Se întâlnesc o serie de movile (gorgane) cu înălțimi de 4-6 m deasupra nivelului câmpiei. Acestea sunt creații antropice, morminte ale unor conducători
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Cicârlău. Aria naturală se află în extremitatea central-vestică a județului Maramureș (la limita teritorială cu județul Satu Mare) în partea nord-vestică a satului Ilba, în imediata apropierea a drumului
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejată la nivel local său european. Parcul include patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia "Narcissus radiiflorus" care vegetează la o altitudine de 1600 m. în versantul drept al vârfului Tomnatec (1.618) și Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele, arie naturală protejată de tip geologic, botanic și peisagistic. Această adăpostește o specie de plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de lingurea ("Cochelaria pyrineaca văr. borzaeana"). reprezintă o zona montană cu o mare variație reliefală, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei mezozoice (în vârfurile Farcău, Mihăilecu
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
localnici sub denumirea populară de lingurea ("Cochelaria pyrineaca văr. borzaeana"). reprezintă o zona montană cu o mare variație reliefală, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei mezozoice (în vârfurile Farcău, Mihăilecu), relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăileacu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme geomorfologica principala fragmentată
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Mihăilecu, Pop-Ivan), la care se adaugă diverse forme de relief constituite din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură pantă (monoclinali), culmi domoale, doline, vai, mlaștini (Tăul Băiței), cheiuri, defileuri, circuri glaciare, peșteri și avene. Din punct de vedere geologic parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, siricite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de păiuș și lăptiucă, pajiști cu unghia-păsării și țăpoșica; pajiști cu ovăscior argintiu și crețișoara. Floră parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
alfă în apă periodic, iar o a treia categorie sunt totalmente terestre, la maturitate. Unice printre vertebrate, salamandrele au capacitatea să regenereze membrele pierdute sau alte părți ale corpului. Cele mai vechi fosile de salamandre au fost găsite în depozitele geologice din China și Kazahstan și datează cu mijlocul perioadei Jurasic, aproximativ 164 milioane de ani în urmă. Actualmente, se întâlnesc pe toate continentele cu excepția Australiei, Antarcticii și a celei mai mari părți din Africa. O treime din speciile cunoscute se
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
Podișului Moldovei, subunitatea Platformă Bârladului cu sectorul sau Platformă Covurlui, care este subdivizata la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
este legătura dintre natură și cultură. Această legătură se exprimă atât în plan material (meșteri în chihlimbar, meșteri pietrari, meșteri sculptori în lemn, etc), dar mai ales pe plan imaterial, prin poveștile care au apărut pe baza fenomenelor și elementelor geologice. Multe dintre aceste povești aduc laolaltă creaturi fantastice precum balauri, căpcăuni, uriași, spirite și multe altele. În plus, zona este valoroasă și din punct de vedere peisagistic. Geodiversitatea: Biodiversitatea: Diversitatea culturală: Administrativă: Geografică: Punctul sudic de intrare în geoparc este
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Bascei, Mărunțișu, Pătârlagele, Valea Sibiciului, Șețu, Păltineni, Nehoiu, Nehoiașu). Relieful, cu altitudini cuprinse între 300 și 1400 m, este constituit pe roci sedimentare de varsta Paleogen - Cuaternar. Pintenii montani paleogeni provin din Carpații Orientali. Zona subcarpatica este constituită din formațiuni geologice neogene cutate. Dealurile înalte sunt modelate în depozite de fliș paleogen,predominant siliciclastic și uneori în depozite de molasa miocena, formate din gresii cu intercalații de argile, tufuri, gipsuri și sare. Dealurile mijlocii și scunde cuprind numeroase intercalații de roci
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Recea. Ținutul Buzăului se bucură de o așezare deosebit de favorabilă din punct de vedere biogeografic, fiind situat în regiunea biogeografica continentală, însă la joncțiunea cu regiunile alpina și stepică. La această poziție favorabilă trebuie adăugate și oportunitățile oferite de accidentele geologice și astfel avem tabloul complet al biodiversitaii buzoiene: peste comunitățile biologice de tip continental (păduri de foioase și pajiștile derivate) sau alpin (molidișuri, făgete și pajiști montane) se suprapun arii sărăturate și/sau aride, propice instalării elementelor stepice. Zona este
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
mese dacice cu trei picioare. Unele legende spun că de aici a plecat ciobanul Bucur, cel care a înființat orașul București, azi capitala României, altele leagă denumirea de haiducul Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]