13,415 matches
-
de televizor etc. De aceea, P. Charaudeau este de părere că poziționarea corespunde poziției pe care o ocupă un locutor într-un domeniu al discuției, valorilor pe care le susține (conștient sau nu) și care îi caracterizează identitatea socială și ideologică. Aceste valori se pot organiza în sisteme de gîndire sau în concepții ori pot fi organizate simplu în norme de comportament social ce sînt adoptate, mai mult sau mai puțin conștient, de către subiecții sociali și care îi caracterizează în mod
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Pêcheux, luînd în considerare un interdiscurs delimitat de frontiere nespuse, dar cunoscute, de ceea ce trebuie spus și de ceea ce nu trebuie spus. Totuși, prediscursul lui M.-A. Paveau se distanțează de acest interdiscurs printr-o natură mai pronunțată social-culturală decît ideologică, și printr-o aplicabilitate la orice tip de discurs. Prediscursul este un ansamblu de cadre prealabile colective (cunoștințe, credințe, obiceiuri) care oferă instrucțiuni referitoare la producerea și la interpretarea sensului discursiv. Prin urmare, prediscursurile nu sînt secvențe discursive reperabile, ci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
direct, de ghidare și de planificare a acțiunii. Problema reprezentării este esențială și pentru lingvistică, deoarece de manifestarea ei este legată activitatea de folosire a limbii. În științele sociale, reprezentările sînt raportabile la codurile comune ale activităților colective, devenind formanți ideologici în care se înscriu aceste activități. E. Durkheim a introdus în sociologie noțiunea de "reprezentare socială", la sfîrșitul secolului al XIX-lea, pe care a denumit-o reprezentare colectivă, avînd în vedere problema raportului dintre semnificație, realitate și imaginea ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
religios stereotipiile sînt structurante, prezența lor justificîndu-se prin formă, care trasează organizarea sui generis, dar și prin conținut, în stilul publicistic stereotipiile intră, în general, în categoria clișeelor de-structurante, a căror utilizare se datorează fie unei mode, fie unei finalități ideologice, și nu necesităților de expresie (în principal, la ora actuală, pe parcurs, pe mai departe etc.) cu admisibilitate gramaticală redusă, unele dintre ele, cum ar fi în cadrul, a fi în măsură, frecvente astăzi, tinzînd spre convertirea lor în îmbinări stabile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consideră că autorul unui enunț presupune, mai mult sau mai puțin conștient, existența - pe lîngă destinatarul mesajului - și a unui supradestinatar, conceput ca o terță instanță discursivă, superioară (asociată unui plan metafizic, temporal îndepărtat), concretizată - în funcție de epoca istorică, de valorile ideologice caracterizante etc. - în Dumnezeu, voce a poporului, judecată a istoriei, știință etc. Din această perspectivă, supradestinatarul este reperat în cadrul discursului interior, în condițiile în care, în fața unei decizii, locutorul se angajează într-un act comunicativ (și) cu o instanță plasată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proprii unui loc (precum cursurile din școală) și genurile efective (precum conversațiile dintre cursuri). Există tipologii care au în vedere statutul participanților (superioritate - inferioritate, vîrstă, apartenență sau non-apartenență la același grup etnic etc.). Unele dintre tipologii au la bază poziționările ideologice, așa cum este discursul patronal într-o anumită epocă și într-un anumit spațiu. Vorbirea efectivă în care se antrenează locutorul este clasificată de obicei în genuri de discurs și, mai rar, în genuri de texte. Orice clasificare fixă este însă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spațiu real" și s-a aplicat la domeniul discursiv atunci cînd s-a observat faptul că formațiile discursive organizează un spațiu de plasări sau de poziții din care se produc discursurile și sînt puse în circulație relațiile antagoniste ale poziționărilor ideologice specifice formațiilor sociale. Prin aceste poziționări devine posibilă caracterizarea formelor discursive raportîndu-le una la alta, fără a ține cont de alte repere posibile, precum genul discursiv sau situațiile de comunicare considerate lipsite de importanță. Perspectiva topologică asupra discursivității constă în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de repere ale discursului de nivel inferior celui al formațiilor discursive, cel al comunităților de comunicare și al evenimentelor comunicaționale care le caracterizează, dînd astfel un ansamblu de natură sociolingvistică studiului discursurilor considerate separat și privite ca vectori ai reprezentărilor ideologice. Topologia discursurilor se structurează astfel prin raportarea la comunitățile discursive, îndeosebi prin raportarea la caracteristicile care țin de formele de circulație a discursurilor pe care le organizează și pe care le constituie. Un prim reper este în acest caz distincția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mediatice și editoriale produc discursul în alte comunități și, astfel, realizează o circulație și o poziționare intertextuală complexă. În general însă, se poate constata că topologia cîmpurilor discursive permite opunerea descrierilor lingvistice, bazate pe regularități, plasărilor, care nu sînt nici ideologice și nici sociologice, dar permit problematizarea descrierii discursului, fiindcă sînt în măsură să clarifice selecțiile enunțiative și să asigure controlul producțiilor verbale. V. mediologie, tipologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOS. Termenul grecesc topos (pl. topoi) corespunde expresiei latinești locus (communis
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de seducție specifice romanului: acțiunea, constituent important al speciei, își găsește cu greu loc în discursul utopic, iar conflictul veritabil este, de asemenea, absent; prin urmare, nici personajele nu au forță, consistență, individualitate sau identitate. Se pare, deci, că miza ideologică îngrădește destul de mult posibilitățile de exprimare a structurilor literare. O dată cu proliferarea literaturii distopice însă, în secolul al XX-lea, se poate vorbi de scrieri valoroase și din punct de vedere literar. V. distopie, ficțiune, narațiune. CIORĂNESCU 1972; ANTOHI 1991. OI
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Fayard, Paris, 2005; L'Obscénité démocratique, Flammarion, Paris, 2007; Un mythe contemporain: le dialogue des civilisations, CNRS Editions, Paris, 2007. René Descartes (1596-1650), filozof și matematician francez, care concepe o perspectivă filozofică originală (denumită de succesori cartezianism), devenită un curent ideologic ce influențează gîndirea în secolul al XVII-lea și în secolele următoare. Lucrări: Le Discours de la méthode, Leyda, 1637; Méditations métaphysiques, 1641; Principes de la philosophie, 1644; Les Passions de l'âme, 1649 (trad. rom. Pasiunile sufletului, Editura Științifică și Enciclopedică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Derrida, pe urmele lui Jan Patocka, prin refuzul acceptării responsabilității, aceasta fiind acceptată numai de "acela care are credința că istoria contează"18. Odată cu dispariția "cortinei de fier", destrămarea U.R.S.S. și prăbușirea regimurilor totalitare din Europa de Est, părea că triumful ideologic al Occidentului, al liberalismului economic și politic era incontestabil. Principiile democrației, libertății individului și statului de drept se impuneau de la un capăt la altul al Europei în detrimentul statului-partid și domniei terorii. Capitalismul bazat pe tandemul cerere-ofertă și economia de piață
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de drept se impuneau de la un capăt la altul al Europei în detrimentul statului-partid și domniei terorii. Capitalismul bazat pe tandemul cerere-ofertă și economia de piață se dovedise un sistem socioeconomic viabil în raport cu artificialitatea economiei socialiste planificate. În lipsa personificării Răului, conflictul ideologic se atenuează, lipsind de obiectul muncii numeroși politruci sau analiști, unii dintre ei căzând într-o akedie existențială postcomunistă. Triumful Binelui în viziunea occidentală marca nu doar sfârșitul Războiului Rece, ci și sfârșitul istoriei ca atare, anunțat cu tam-tam din
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
anunțat cu tam-tam din think tank-urile americane de un profet postmodern, adică un profet fără Duh, Francisc Fukuyama. În eseul The End of History and the Last Man (Sfârșitul istoriei și ultimul om), apărut în 1992, Fukuyama anunță "finalul evoluției ideologice a umanității și universalizarea democrației liberale occidentale ca formă finală a guvernării umane"19. "Profeția" nu era una nouă dacă ne amintim că Hegel o proclamase deja cu două secole în urmă. Numai că la idealistul german finalitatea istoriei o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ar fi trebuit să deschidă calea formării unui stat universal, cadrul ideal pentru triumful Spiritului în conștiința libertății. Inspirat de dialectica "răsturnată" a lui Hegel, chiar și Marx găsea, ce-i drept în comunism, răspunsul la ghicitoarea istoriei. Noul eon ideologic, continuă Fukuyama, "statul omogen universal, se rezumă la democrația liberală în sfera politicului, combinată cu facilitarea accesului la video și stereo în sfera economicului"20. Votul și videocasetofonul devin panaceele societății contemporane, ca odinioară panem et circenses (cel puțin în privința
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
anacronică). Nu-i de mirare depresia care-l cuprinde pe autor în fața unor perspective atât de sumbre: Sfârșitul istoriei va fi o epocă foarte tristă. Lupta pentru recunoaștere, voința de a-ți risca viața pentru un ideal pur abstract, lupta ideologică mondială care a pus în lumină îndrăzneala, curajul, imaginația și idealismul vor fi înlocuite de calculul economic, de nesfârșita rezolvare a problemelor tehnice, de preocupări legate de mediu și de satisfacerea cererilor sofisticate ale consumatorului. În perioada postistorică nu va
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în mare parte de dezamăgirea autorului. Eseul său, deși firav pe alocuri, a stârnit numeroase răspunsuri, de la Huntington la Derrida. Ultimul sesizează punctul nevralgic al eseului generalizarea pripită. Prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est și falimentul socialismului nu înseamnă "încheierea evoluției ideologice a umanității" sau sfârșitul istoriei, ci al unui anumit concept despre istorie 22. Profetismul politico-ideologic al lui Fukuyama este mai apropiat de mesianismul ebraic, dar îi lipsește tocmai ceea ce însuflețește orice profetism veritabil duhul lui Dumnezeu. Nici măcar detractorii lui, care
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cu implicații extreme, ca un fel de death border la care personajele sale recurg conștient. În 69 sunt dezbătute autenticitatea și valabilitatea libertății de a-ți asuma propria alegere la limita sfidării morții. Radicalismul deciziilor personale, colective, civice este resortul ideologic din 69. Toate principiile socio-morale și structura acuzațiilor solide devin inoperante în contextul în care controlul propriei vieți ține de legea discernământului individual. O lege nescrisă în raport cu legile scrise, dar cu atât mai puternică cu cât activează codul verticalității de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
încrederii pe care o au românii în biserică. Astfel este de așteptat ca încrederea ridicată în biserică să fie determinată de gradul de religiozitate sporit al românilor, comparativ cu alte state europene. În plus, Listhaug și Wiberg testează efectul orientării ideologice asupra gradului de credibilitate al bisericii și arată că persoanele cu orientare ideologică de dreapta, spre conservatorism, tind să fie mai suportive față de biserică, favorizând instituțiile care apără ordinea tradițională. Inglehart (1997) leagă încrederea sporită în instituția religioasă de orientarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
încrederea ridicată în biserică să fie determinată de gradul de religiozitate sporit al românilor, comparativ cu alte state europene. În plus, Listhaug și Wiberg testează efectul orientării ideologice asupra gradului de credibilitate al bisericii și arată că persoanele cu orientare ideologică de dreapta, spre conservatorism, tind să fie mai suportive față de biserică, favorizând instituțiile care apără ordinea tradițională. Inglehart (1997) leagă încrederea sporită în instituția religioasă de orientarea valorică materialistă, arătând că persoanele socializate în condiții de insecuritate existențială sau care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
simbolic, promițând o viață mai bună. Sintetizând cele expuse anterior este de așteptata ca nivelul crescut al încrederii în biserică în România post-comunistă să fie rezultatul unei combinații de factori de ordin individual, cum ar fi credința religioasă crescută, orientarea ideologică, insatisfacția față de funcționarea celorlalte instituții ale statului și educația redusă, și de ordin macrosocial, de tipul dezvoltarea socio-economică mai scăzută asociată cu o perioadă de vulnerabilitate economică ridicată. Pentru a testa această ipoteză voi folosi date de tip cantitativ, comparative
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și pentru a ușura interpretarea modelului explicativ. În capitolul dedicat construcției indicatorilor de religiozitate am arătat că relația dintre indicatorul agregat de religiozitate și acest item este una foarte puternică 10, ceea ce justifică folosirea itemului ca măsură a religiozității. Orientarea ideologică stânga dreapta a fost măsurată tot pe o scală cu 10 puncte, unde 1 indică preferința maximă către stânga politică, iar 10 pentru dreapta. Mândria națională, inclusă în setul de variabile dependente pentru a testa efectul orientării pro-naționaliste asupra încrederii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pentru nivelul de încredere în biserică. Rezultatele analizei indică la nivel individual un efect pozitiv al orientării către dreapta politică asupra credibilității bisericii, însă controlând pentru gradul de dezvoltare socială a societății relația se schimbă. Astfel, în societățile bogate orientarea ideologică spre dreapta determină creșterea încrederii în biserică, în timp ce în societățile slab dezvoltate social orientarea către stânga politică duce la creșterea încrederii în biserică. Este, de fapt, vorba despre diferențele care există între statele din Vestul Europei și cele post-comuniste din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
duce la creșterea încrederii în biserică. Este, de fapt, vorba despre diferențele care există între statele din Vestul Europei și cele post-comuniste din Centru și Est, în ceea ce privește semnificația politica a stângii și dreptei politice și de susținătorii celor două orientări ideologice. În democrațiile consolidate din Vest dreapta este reprezentată de mișcări de tip conservator care susțin puternic rolul bisericii în societate, ceea ce explică încrederea mare în biserică a suporterilor acestor mișcări. În schimb, în statele post-comuniste conservatorismul este mai degrabă apanajul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
-0,042*** -0,040*** Religiozitate 0,154*** 0,154*** 0,154*** 0,144* 0,153*** 0,170*** 0,155*** Speranța medie de viață în țară 0,000 Pondere populație cu studii superioare -0,001 PIB per capita 0,000 Orientarea ideologică spre dreapta 0,008** 0,008** 0,008** -0,121*** -0,121*** -0,124*** -0,122*** Speranța medie de viață în țară 0,002*** 0,002*** 0,002*** 0,002*** Evaluarea pozitivă a guvernării 0,028*** 0,028*** 0,028
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]