8,858 matches
-
sau Teatrul (în ebraică:תיאטרון הבימה Teatron Habima, în ebraica vorbită „Habíma”, de la cuvântul ebraic Habimá - „scena”) este teatrul național al Israelului (declarat ca atare printr-o hotărâre a guvernului israelian în octombrie 1958). Habima a fost cel dintâi teatru în limba ebraică. El se află în piața Habima din centrul Tel Avivului, al doilea oraș al Israelului. Ansamblul funcționează fără întrerupere, mai întâi la Moscova (1917-1928), iar din 1928 în
Habima () [Corola-website/Science/335837_a_337166]
-
permanente în Tel Aviv. Imaginea actriței Hana Rovina în rolul lui Lea'le în producția istorică a Habimei cu piesa „Dibuk” de S.Ansky (în traducerea din idiș de Haim Nahman Bialik) a devenit „iconul” cultural al teatrului evreiesc și israelian. În anul 1945 a fost construit edificiul teatrului, care a găzduit spectacole încă înainte de a fi finisat. În 1958 teatrul a fost onorat cu Premiul de Stat - Premiul Israel, și a fost declarat de către guvern „teatru național”. Era prima dată
Habima () [Corola-website/Science/335837_a_337166]
-
Lucian și Nico au primit doar doi de "DA", în timp ce Louis a primit un "Green-card" de la chef Foa, avansând în etapa următoare. Printre persoanele care au primit sortul astăzi se numără, Tudor, cu un desert cu vișine, Alină, cu shaorma israeliană, Vivien, cu o supă de mazăre, Anca, cu bezea cu cremă de trandafir, CoCo, cu piept de rață și fuagra, Moza, cu un ton în crusta de mac, Tăvi, cu piept de rață, Adelina, cu pui uplut cu brânză de
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
acest mijloc, Al-Ali începe să folosească desenele sale ca un instrument de luptă politică în problema palestiniană împotriva Israelului. Personajul său cel mai cunoscut este Handala, un copil palestinian reprezentat întotdeauna cu spatele, deoarece nu este de acord cu ocupația israeliană; își va arăta fața doar atunci când Palestina va fi eliberată. Nu se cunoașe încă cine a deschis focul asupra lui Naji al-Ali, în afara biroului din Londra al ziarului kuweitian Al Qabas la 22 iulie 1987, el fiind împușcat în tâmpla
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
explozibili. Inițial, poliția a declarat că Sawan a fost membru al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), deși această organizație a negat orice implicare. Mai târziu Sawan a mărturisit că a lucrat atât pentru OEP cât și pentru agenția de informații israeliană Mossad. Un al doilea suspect a fost arestat de Scotland Yard, despre care a spus, de asemenea, că a fost agent dublu. Mai târziu s-a aflat că Mossad-ul a avut doi agenți dubli cu sediul la Londra și care
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
doi agenți dubli cu sediul la Londra și care au avut legăură cu asasinatul. Prin refuzul de a transmite informații relevante pentru omologii lor britanici, Mossad și-a atras nemulțumirea Marii Britanii, care s-a răzbunat prin expulzarea a trei diplomați israelieni, dintre care unul a fost un atașat la ambasadă identificat ca legătură pentru cei doi agenți. Prim-ministrul Margaret Thatcher a închis baza de la Londra a Mossad-ului din Palatul Green, Kensington.
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
(născut Deutel, 21 octombrie 1932 Timișoara - 18 ianuarie 2005) a fost un violonist israelian și olandez, originar din România, concermaistrul Ansamblului de cameră israelian, unul din fondatorii „Noului cvartet israelian”, care a activat în Israel in anii 1960-1970. s-a născut în 1932 ca Alexandru Deutel la Timișoara într-o familie de evrei: părinții
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
(născut Deutel, 21 octombrie 1932 Timișoara - 18 ianuarie 2005) a fost un violonist israelian și olandez, originar din România, concermaistrul Ansamblului de cameră israelian, unul din fondatorii „Noului cvartet israelian”, care a activat în Israel in anii 1960-1970. s-a născut în 1932 ca Alexandru Deutel la Timișoara într-o familie de evrei: părinții lui se numeau Ferdinand și Rosa Deutel. În copilărie a
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
(născut Deutel, 21 octombrie 1932 Timișoara - 18 ianuarie 2005) a fost un violonist israelian și olandez, originar din România, concermaistrul Ansamblului de cameră israelian, unul din fondatorii „Noului cvartet israelian”, care a activat în Israel in anii 1960-1970. s-a născut în 1932 ca Alexandru Deutel la Timișoara într-o familie de evrei: părinții lui se numeau Ferdinand și Rosa Deutel. În copilărie a devenit orfan de tată. A învățat
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
emigrat în Israel împreună cu mama sa, și și-a ebraizat numele de familie în Tal („rouă”, în ebraică). Stabilit la Tel Aviv, în decembrie 1954 Tal a fost primit, cu recomandarea lui Lóránd Fenyves, la probele de primire ale Filarmonicii israeliene. A interpretat în fața examinatorilor chaconne din partita a 2-a pentru vioară solo de Bach și partea I a concertului de Brahms, și a fost admis ca membru al filarmonicii. La începutul anilor 1960 Tal a cântat și ca solist
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
în fața examinatorilor chaconne din partita a 2-a pentru vioară solo de Bach și partea I a concertului de Brahms, și a fost admis ca membru al filarmonicii. La începutul anilor 1960 Tal a cântat și ca solist cu Filarmonica israeliană condusă de István Kertész, de asemenea cu Orchestra Radiodifuzunii israeliene din ierusalim sub bagheta lui George Singer, precum și cu alți dirijori renumiți în Israel și peste hotare. În 1957 Alexander Tal a fost rugat să-l înlocuiască pe Loránd Fenyves
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
solo de Bach și partea I a concertului de Brahms, și a fost admis ca membru al filarmonicii. La începutul anilor 1960 Tal a cântat și ca solist cu Filarmonica israeliană condusă de István Kertész, de asemenea cu Orchestra Radiodifuzunii israeliene din ierusalim sub bagheta lui George Singer, precum și cu alți dirijori renumiți în Israel și peste hotare. În 1957 Alexander Tal a fost rugat să-l înlocuiască pe Loránd Fenyves în cvartetul din care făcea parte, împreună cu Alice Fenyves (violă
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
Talma Yellin (violoncel), la un concert organizat la Muzeul de artă din Tel Aviv. Era și ultima apariție a Talmei Yellin într- un concert. În acele împrejurări Moshe Kanyuk, care conducea muzeul, a inițiat întemeierea unui nou cvartet - Noul Cvartet Israelian - în locul celui vechi al lui Fenyves, care își încheia cariera. Fondatorii acestei noi formații de muzică de cameră au fost, în afara lui Tal, violoncelistul Yaakov Mense, violistul Daniel Binyamini (înlocuit după doi ani de către Zeev Steinberg) și violonistul Mordehay Yuval
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
după doi ani de către Zeev Steinberg) și violonistul Mordehay Yuval (înlocuit mai târziu de Rafael Marcus). La premiera cvartetului s-a interpretat cvartetul cu disonanță de Mozart, cvintetul cu clarinet (cu Yona Ettinger) și cvartetul de Maurice Ravel. „Noul Cvartet Israelian”, care, alături de „Cvartetul Tel Aviv” era la vremea respectivă singurul ansmablu de cameră israelian, s-a bucurat de succes și a primit excelente aprecieri, inclusiv de la compozitorul și exigentul critic muzical Menahem Evidom. În continuare a apărut Noul Cvartet Israelian
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
Rafael Marcus). La premiera cvartetului s-a interpretat cvartetul cu disonanță de Mozart, cvintetul cu clarinet (cu Yona Ettinger) și cvartetul de Maurice Ravel. „Noul Cvartet Israelian”, care, alături de „Cvartetul Tel Aviv” era la vremea respectivă singurul ansmablu de cameră israelian, s-a bucurat de succes și a primit excelente aprecieri, inclusiv de la compozitorul și exigentul critic muzical Menahem Evidom. În continuare a apărut Noul Cvartet Israelian vreme de 15 ani în numeroase concerte, înregistrări și turnee. Alexander Tal a fost
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
Israelian”, care, alături de „Cvartetul Tel Aviv” era la vremea respectivă singurul ansmablu de cameră israelian, s-a bucurat de succes și a primit excelente aprecieri, inclusiv de la compozitorul și exigentul critic muzical Menahem Evidom. În continuare a apărut Noul Cvartet Israelian vreme de 15 ani în numeroase concerte, înregistrări și turnee. Alexander Tal a fost la finele anilor 1960 cel dintâi prim-violonist (concertmaistru) al Ansamblul de cameră israelian înființat și dirijat de Gary Bertini. În anul 1974 Tal a plecat
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
și exigentul critic muzical Menahem Evidom. În continuare a apărut Noul Cvartet Israelian vreme de 15 ani în numeroase concerte, înregistrări și turnee. Alexander Tal a fost la finele anilor 1960 cel dintâi prim-violonist (concertmaistru) al Ansamblul de cameră israelian înființat și dirijat de Gary Bertini. În anul 1974 Tal a plecat în Olanda cu a doua lui soție și a trăit acolo tot restul vieții. A fost angajat ca prim violonist al Filarmonicii din Amsterdam, care a devenit mai
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
de concerte și înregistrări. După pensionare a fost activ ca prim violonist, între altele, în Orchestra Simfonică Philips și în Orchestra Promenadei din Amsterdam. Alexander Tal a fost căsătorit mai întâi cu Ahuva, născută Kaplan, iar fiica lor este pianista israeliană Mihal Tal (născută în 1962). În 1964 soții au divorțat. În 1972 Tal s-a însurat din nou cu violonista Lidia Jaeger, membră și ea a Ansamblului israelian de cameră, cu care a avut o fiică Maya (născută în 1974
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
căsătorit mai întâi cu Ahuva, născută Kaplan, iar fiica lor este pianista israeliană Mihal Tal (născută în 1962). În 1964 soții au divorțat. În 1972 Tal s-a însurat din nou cu violonista Lidia Jaeger, membră și ea a Ansamblului israelian de cameră, cu care a avut o fiică Maya (născută în 1974) Alexander Tal a murit în Olanda în 2005, în urma unui cancer. Ariel de Graaf, Marcel Bekkers 3/ 12/1997
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
sa, dr.Helena Kagan, pionieră a medicinii pediatrice în Palestina, a fost secretară de onoare a instituției între 1938-1946. Ulterior școala a fost condusă de Yokheved Dostrovsky, pianistă care a emigrat în Palestina din Viena. După întemeierea Statului Israel, compozitorul israelian Yosef Tal a condus-o între anii 1948-1952. În acea vreme lecțiile se țineau în Beit Hinukh Arlosoroff, o instituție școlară la colțul pieții Sion (Kikar Tzion) în centrul Ierusalimului. Când numărul studenților a crescut, școala s-a mutat în
Academia de Muzică și Dans din Ierusalim () [Corola-website/Science/333808_a_335137]
-
primarului Teddy Kollek și a altor demnitari. În acelaș an s-a deschis Biblioteca Academiei de muzică, condusă vreme de 35 ani de către Claude Abravanel. Aici se află o colecție de cărți, jurnale, partituri, prime ediții etc precum și arhiva muzicii israeliene, creată în 1988. În 1959 Academia a s-a extins intr o clădire suplimentară, Beit Hillel de pe strada Balfour din Ierusalim Începând din 1942 Edith Gerson-Kiwi, etnomuzicolog, specialistă în muzica etnică a comunităților evreiești orientale din Palestina, sau Eretz Israel
Academia de Muzică și Dans din Ierusalim () [Corola-website/Science/333808_a_335137]
-
(născut la 13 decembrie 1952 la Ramat Gan) este un regizor, scenarist și producător israelian de cinema s-a născut la Ramat Gan, în Israel în 1952 că fiu al unui diplomat originar din România, supraviețuitor al Holocaustului, și al unei imigrante originare din Rusia. La vârsta de 13 ani, în 1965, a emigrat cu
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
Statele Unite, unde a terminat liceul la 16 ani ai apoi a studiat relații internaționale la Universitatea Columbia. În 1971 s-a întors în Israel pentru a se înrola voluntar într-o unitate de comando de elită (Sayeret Matkal) a armatei israeliene, dar după un an s-a transferat într-o unitate de informații. În anul 1978 a regizat și produs primul său film Halehaká (Formația), care descria viața unei tipice formații militare israeliene de muzică și divertisment, asemănătoare cu ansamblul unităților
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
de comando de elită (Sayeret Matkal) a armatei israeliene, dar după un an s-a transferat într-o unitate de informații. În anul 1978 a regizat și produs primul său film Halehaká (Formația), care descria viața unei tipice formații militare israeliene de muzică și divertisment, asemănătoare cu ansamblul unităților Nahal. La film au luat parte mulți dintre cântăreții și actorii vestiți în vremea aceea, între care Ghiddi Gov, Gali Attari, Sassi Keshet și Heli Goldenberg, majoritatea lor membri în ansambluri militare
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
a scris, regizat și produs un film despre organizația evreiască de guerrilla urbană „Lehi” care a combătut politică ostilă a ocupanților britanici în Palestina în anii 1940. În filmul, numit Záam utehilá (Mânie și glorie), au jucat , între alții, actorii israelieni Giuliano Marr, Hanna Azulay Hasfari și Roni Pinkovicz. În Israel producția nu s-a bucurat decât de un succes mediocru, în schimb, i-a adus lui Nesher un premiu special la Festivalul filmului american. În 2005 a aparut versiunea lui
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]