12,849 matches
-
molatecă, îmbrăcată într-un capot argintiu de mătase natural chinezească cu flori mari albastre și roșii. In timp ce îl privea, ochii ei frumoși sprâncenați, se umeziră în vreme ce striveau între pleoape cine știe ce amaruri sau bucurii, cu un zâmbet care îi lumina fața uimitor de frumoasă. Și, așa, cum stătea în ușă nedumerit, se pomeni cu ea în casă, purtând în brațe un pachet. “-Uite, ți-am adus un pardesiu, încercă-l!..” zise ea și i-l întinse. Era foarte frumos, de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în brațe un pachet. “-Uite, ți-am adus un pardesiu, încercă-l!..” zise ea și i-l întinse. Era foarte frumos, de culoare gri-cenușiu, și îi venea perfect. Bucuria lui nu cunoscu margini. Ea, cu un zâmbet mulțumit care îi lumina fața, căpătând înfățișarea Vasilicăi, învăluită în ceață, fără să spuie niciun cuvânt, dispăru din cameră. “-Fata, Fata..!” strigă el prin somn, și se trezi... Ceasul arăta orele trei și jumătate dimineața... O nouă zi începu. și, tot cu gânduri. Afară
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
somn printre lacrimi. ”-Ei, lasă... lasă, nu-i nimic!.. O să te ’nțeleagă ea, ca de atâtea ori!”, îl liniștiră prietenii. Zorile începură să se reverse, și ei încă își mai depănau amintiri... Când a ajuns acasă, se făcea că se lumina de ziuă. Dar, parcă nu era acasă. Locul îi era străin... Se făcea, că era un coridor foarte lung, fără capăt de lung, luminat orbitor, parcă ar fi luat toată lumina de la soare... Vasilica, într-un capot frumos înflorat, pășea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și Cuvântul era Dumnezeu. Acesta era la început cu Dumnezeu. Toate au fost făcute prin El, și fără El n-a fost făcut nici măcar un lucru care este făcut... In El era viață, și viața era lumina oamenilor. Și lumina luminează în întuneric și întunericul n-a cuprins-o!” Nimeni n-a văzut pe Dumnezeu vreodată; Singurul Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela l-a făcut cunoscut...” Cu aceste cuvinte începe Sf. Evanghelist Ioan, despre Facerea universului nemărginit, Creația lui
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ta îngenunchez... arată-mi drumul de urmat!.. Iartă-mă, Fata că ți-am greșit, de multe ori, fără să meriți, iartă-mă!.. murumură Iorgu cu ochii înlăcrimați. Erai bună și blândă, și iertătoare... erai dreaptă și cinstită, atât cât te lumina cugetul... îți sărut mâna! ”-Ceea ce vrei să faci, tu, omule, nu este pocăință!.. îi șopti o voce din lăuntrul său. Este doar exprimarea regretului de a fi mers pe un drum greșit, să-i zicem proces de remușcare. Dar
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
masa de prânz să ne înfruptăm din peștele prins de noi? Și tata te așteaptă la un pahar cu vin alb, din ăla de anul trecut, păstrat în crama lui din beci! Alexandru arăta altfel la față, acum. I se lumină chipul de fericire că este în armonie cu Frusina. Nu stătu mult. Încă mai era sub influența a ceeace i se întâmplase și nu voia să-i povestească despre întâlnirea cu Petre. - Atunci, așa rămâne, pe duminică! Nu mai stau
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Înseamnă tinerețea entuziastă, robită de un ideal frumos și dezinteresat! Nici oboseală, nici tristețe, ci bucurie și voie bună.” (Am citat din monumentala operă memorialistică „Amintiri din Întuneric”, ediția a II-a, p. 45). Din septembrie 1938 până la Începutul Săptămânii Luminate din 1939 este internat În lagărul de la Vaslui. În septembrie 1939 a fost hirotonit ca diacon În catedrala din Sibiu de mitropolitul Nicolae Bălan. În timpul scurtei guvernări legionare deține funcția de secretar al organizației legionare din județul Bacău. Muncind zi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
răspuns la tulburătoarea interogație „Cine-i Căpitanul?” a fost regretatul meu tată. Părintele meu nu dobândise prea multe cunoștințe În istorie, nici În politică, dar știa destule lucruri ca să-mi astâmpere curiozitatea de copil. Însă cel ce avea să mă lumineze deplin asupra Mișcării Legionare și a Întemeietorului acesteia va fi bădia Sebastian Erhan. Aceasta s-a Întâmplat prin iarna 19571958. În celulele 1-4 și 9-12 (pentru tebeciști) ale secției a III-a a penitenciarului Jilava, am avut norocul să-l
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
căzut În temnițe, lagăre de muncă și subteran sau În munți, luptând cu arma În mână și cu gândul la Dumnezeu și la Patrie..., celor ce și-au păstrat onoarea și au rămas oameni În orice situație..., celor care au luminat Neamul Românesc, străjerul de milenii la hotarul dintre civilizație și barbarie.” Este necesar să mai menționăm că amintirile din volmul pe care-l analizăm fac parte nu numai din cele trei perioade de calvar ale detențiunii politice, ci și din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Concurs de poezie pentru Începători. Trimiteți manuscrise cu zece poezii pe adresa de mai jos“. Era o adresă din Tecuci. Bingo ! Așa pot face rost de bani de pensule, culori și de parfum Fleur de Lys, preferatul meu, m-am luminat eu. m-am dus acasă și mi-am analizat caietul de poezii. Din tot ce scrisesem erau vreo trei care mi se părea că ar fi putut merge la concurs. m-am pus cu burta pe scris și la capătul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
În dosare, Într-un fel de arhivă În care nu căuta nimeni niciodată. BĂteam cât era ziua de lungă străzile gri, enigmatice ale Bucureștiului, tânjind după alb, sperând Într-o zăpadă cu troiene care să oprească fojgăiala neobosită și să lumineze fețele gri-umede ale blocurilor. În weekenduri zăceam În fața hârtiei, căutând zadarnic În pagina albă un punct negru care să-mi lege ițele Încurcate Într-un nou fir al Ariadnei. Stăteam așa ore În șir, Într-o stare de catalepsie pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
dintr‑o singură privire. „Cred că Îmi plăcea mai mult de tine pe vremea când scriai poezii și trăiai ca un animal“, i‑am spus eu imaginii mele din vitrină, strâm‑ bându‑mă la ea. Din fericire, Începea să se lumineze de ziuă și un vânticel de primăvară vestea răsĂritul soarelui. Împotriva oricărui principiu, mi‑am cumpărat o gogoașă fierbinte cu mult zahăr din Piața Amzei și, mergând spre stația de troleibuz, am zărit doi puști care stăteau pe trotuar În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Încet, de-a lungul anilor, negura care plutise atâta vreme peste viața mea a Început să se ridice... Sau cel puțin așa am impresia uneori... Père Joseph Îi ia mâna și i-o strânge afectuos, și fața bătrâ- nei se luminează deodată de un zâmbet larg și foarte Încrețit. mai târziu ne uităm la poze. Țin În mână fotografia lui igalaq, Încă tânărĂ, Înconjurată de copiii din școală. Alături de ea, un bărbat Înalt, cu ochi albaștri și privirea deschisă, dar hotărâtă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
el privind În gol. Cu timpul cred că simți nevoia să ocrotești pe cineva și să te simți ocrotit. Și apoi mai sunt și copiii... — Care copii ? am exclamat eu și roberto În cor, nedumeriți. — Care vor veni ! ne-a luminat André. Amândoi ne dorim, spuse el aproape scuzându-se. — m-ai speriat, amice ! exclamă roberto după o clipă de cumpănĂ. Hai mai bine să bem pentru ei ! Santé ! lasă, să fie Într-un ceas bun ! Parcă m-ai compătimi... observă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Concurs de poezie pentru începători. Trimiteți manuscrise cu zece poezii pe adresa de mai jos“. Era o adresă din Tecuci. Bingo ! Așa pot face rost de bani de pensule, culori și de parfum Fleur de Lys, preferatul meu, m-am luminat eu. M-am dus acasă și mi-am analizat caietul de poezii. Din tot ce scrisesem erau vreo trei care mi se părea că ar fi putut merge la concurs. M-am pus cu burta pe scris și la capătul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în dosare, într-un fel de arhivă în care nu căuta nimeni niciodată. Băteam cât era ziua de lungă străzile gri, enigmatice ale Bucureștiului, tânjind după alb, sperând într-o zăpadă cu troiene care să oprească fojgăiala neobosită și să lumineze fețele gri-umede ale blocurilor. În weekenduri zăceam în fața hârtiei, căutând zadarnic în pagina albă un punct negru care să-mi lege ițele încurcate într-un nou fir al Ariadnei. Stăteam așa ore în șir, într-o stare de catalepsie pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
totul dintr-o singură privire. „Cred că îmi plăcea mai mult de tine pe vremea când scriai poezii și trăiai ca un animal“, i-am spus eu imaginii mele din vitrină, strâmbându-mă la ea. Din fericire, începea să se lumineze de ziuă și un vânticel de primăvară vestea răsăritul soarelui. Împotriva oricărui principiu, mi-am cumpărat o gogoașă fierbinte cu mult zahăr din Piața Amzei și, mergând spre stația de troleibuz, am zărit doi puști care stăteau pe trotuar în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
încet, încet, de-a lungul anilor, negura care plutise atâta vreme peste viața mea a început să se ridice... Sau cel puțin așa am impresia uneori... Père Joseph îi ia mâna și i-o strânge afectuos, și fața bătrânei se luminează deodată de un zâmbet larg și foarte încrețit. Mai târziu ne uităm la poze. Țin în mână fotografia lui igalaq, încă tânără, înconjurată de copiii din școală. Alături de ea, un bărbat înalt, cu ochi albaștri și privirea deschisă, dar hotărâtă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
el privind în gol. Cu timpul cred că simți nevoia să ocrotești pe cineva și să te simți ocrotit. Și apoi mai sunt și copiii... — Care copii ? am exclamat eu și roberto în cor, nedumeriți. — Care vor veni ! ne-a luminat André. Amândoi ne dorim, spuse el aproape scuzându-se. — M-ai speriat, amice ! exclamă roberto după o clipă de cumpănă. Hai mai bine să bem pentru ei ! Santé ! lasă, să fie într-un ceas bun ! Parcă m-ai compătimi... observă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
În necunoscut, În a-l pătrunde, Învinge și În a se bucura de roadele muncii personale și a izbânzilor nevisate de către săracele și cinstitele lor familii, din care au coborât În rândurile omenirii! Și i s-au aliniat. Și o luminează, cu eforturile și cu priceperea și munca lor, și o fac să fie mai prosperă și mai demnă de laudă, cu atâta, cu cât le stă În putință, spre cinstirea și spre fericirea lor și a blânzilor și bravilor lor
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
spusele unora dintre foștii apropiați. Ei, acum, ce facem cu el? A fost, Întrebarea, care s-a pus cu acuitate. Îl pregătim și-l Înhumăm. Unde? Unde, chiar, unde, că nu e nici un locșor, pe nicăieri, pe aici. Păi, ia luminat la minte Păscălin, la crematoriu. Dar acolo se Înhumează? Nu. Acolo se arde. Se pune cenușa În borcan și borcanul se dă acasă rudelor celui incinerat. Așa au făcut. Au adus borcanul respectiv și l-au așezat, la loc de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
În alergarea sa năucă, a ajuns În marele municipiu Vălăret, la șantierul unde, cu adevărat, se ivea, maestuos, sub soare, un nou stadion. Când s-a dumirit despre ce este vorba ochii i s-au holbat, fața i s-a luminat, inima i-a bătut mai accelerat. Nu Însă pentru prea mult timp. Fiindcă, cel de la poartă, l-a Întrebat: ce faci pe aici? Aș vrea să fac. Ce? Ceva. Ce, anume, ceva? Ceva. Dar, ce anume, ceva? La urma urmei
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
bine. De aceea «gîndind cu inima» poți afla soluții mult mai bune decît «gîndind cu mintea». ─ Poate că asta Îmi lipsea ca să Înțeleg de ce unii oameni reușesc să facă ceea ce-și doresc și să fie și satisfăcuți! ─ Eeei, ia luminează-mă și pe mine! Să gîndești cu inima. Acesta pare a fi secretul. Doar așa poți face alegerile care ți se potrivesc și poți adopta soluțiile cele mai bune În orice situație, sau greșesc cumva? Nu greșești deloc, dar pentru
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
Thomas se pricepea să și-l ofere din cînd În cînd. Mai degrabă, unul de exaltare; Thomas se temea, uneori, să nu-și piardă, instantaneu, În astfel de clipe, mințile: o beție care să Întunece brusc totul sau, dimpotrivă, să lumineze definitiv totul: Thomas știa nebuni mereu cu zîmbetul pe buze, Într-un nesfîrșit extaz, de ce erau socotiți nefericiți de către cei, așa-ziși, cu mintea Întreagă? Avea, deseori, impresia că Își Întinde singur o cursă și că Își este inferior sieși
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ceva la vioară; rostiseră numele unui compozitor necunoscut, o scîrțîială imbecilă; muzică dodecafonică, explicaseră ele, pricepute. Prestația fusese Întreruptă de cîteva lovituri, Înăbușite, În perete. Ann izbea, probabil, cu pumnul. Era o zi senină, soarele pătrundea prin una din ferestre, luminînd brațul Maricrisei. Era liniște, un calm odihnitor. Thomas s-a simțit, cîteva clipe, cuprins de o pace cum nu mai cunoscuse de mult. Brusc, starea s-a risipit. I-a luat locul o stînjeneală. Dacă atunci ar fi ajuns, dintrodată
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]