9,631 matches
-
pentru învățare și nu presupune aplicarea de sancțiuni. Pentru manageri aceasta este o problemă mai delicată. De aceea aici se impune să vorbim despre atitudine și despre schimbarea mentalității oamenilor. Managementul trebuie să fie promotorul schimbării, chiar adeptul schimbării propriei mentalități, să permită transparența și să-și asume responsabilitățile pentru riscurile din entitățile lor, conform concepției Guvernanța corporativă 150 150 conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii au datoria să devină promotorii schimbării. Atunci când managerii sunt persoane închise, auditorii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
mai departe pentru oferirea unei asigurări rezonabile managementului cu privire la funcționalitatea sistemului de control intern implementat și beneficiile acestuia pentru organizație. Motto: Implementarea sistemului de control managerial nu reprezintă o problemă de legislație, ci mai degrabă o problemă de schimbare a mentalității, care vizează în timp schimbarea culturii organizaționale. Marcel Ghiță 2.5 . Implementarea sistemelor de control managerial 2.5.1. Elaborarea cadrului normativ pentru reorganizarea sistemului de control intern În vederea compatibilizării și armonizării sistemului de control financiar public intern - SCFPI din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
odată implementat asigură, cu certitudine, un management performant și obținerea unor profituri pe termen mediu și lung. În concluzie, dezvoltarea sistemelor de management și control intern nu reprezintă o problemă de legislație, ci mai mult o problemă de schimbare a mentalității managerilor și chiar a întregului personal. Schimbarea mentalității însă este un proces care implică la rândul său o îmbunătățire a culturii entității, a angajaților, proces care presupune timp în vederea realizării sale. 2.5.2. Constituirea grupului de lucru pentru implementarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și obținerea unor profituri pe termen mediu și lung. În concluzie, dezvoltarea sistemelor de management și control intern nu reprezintă o problemă de legislație, ci mai mult o problemă de schimbare a mentalității managerilor și chiar a întregului personal. Schimbarea mentalității însă este un proces care implică la rândul său o îmbunătățire a culturii entității, a angajaților, proces care presupune timp în vederea realizării sale. 2.5.2. Constituirea grupului de lucru pentru implementarea sistemelor de control managerial Scopul implementării standardelor de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
brevetul Chevalier de la Légion d’Honneur (1922); ordinul Coroană României (1922). Figură tipică de umanist modern, erudit, spirit metodic clarvăzător, deschizător de drumuri în multe privințe, D. sintetizează foarte productiv elemente de bază ale celor două spații culturale și de mentalitate cărora le aparține deopotrivă: român și francez. SCRIERI: Leș Manuscrits de Mainard conservés à la bibliothèque de Toulouse, Paris, 1908; Tableau chronologique des lettres du poète François Mainard, Paris, 1909; Le poète François Mainard, Paris, 1909; Istoria poeziei franceze în
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților, văzute cu ochii învățatului obișnuit să compare și să evalueze metodic, descrierea adesea aplicată, exactă, irigată însă de emoție, a obiceiurilor și a locurilor, creionarea sigură a unor portrete, susținută de adevărul observației, de înțelegere, se constituie în calități ale
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
ipocrizie. Cinismul sordid al unora dintre afirmațiile lui Houellebecq este desigur voluntar. Nu se poate omite Însă o remarcă esențială: atitudinea reprobabilă a autorului este o reacție (a cărei formă de manifestare se află la latitudinea subiectului...) la aseptizarea vieții, mentalității, discursului oficial din Occidentul zilelor noastre. Michel Houellebecq se comportă În literatură asemeni lui Jean-Marie Le Pen În politică. Deși pare totuși să-l prefere pe candidatul socialist Lionel Jospin - romanul, publicat Înaintea alegerilor din primăvară, se constituie la un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
așa Încît, astăzi, pentru a salva ceea ce e personal În cel mai Înalt grad, trebuie puse În practică o particularitate și o singularitate extreme; trebuie forțată nota pentru a deveni măcar audibil, măcar pentru sine Însusi. Georg Simmel, Metropole și mentalități, 1903 Libertatea de a se inventa pe sine pare la prima vedere totală, dar, cum cîmpul atenției și acțiunii individului se Îngusteaza progresiv și cum presiunea pulsiunilor care scapă conștiinței nu face decît să crească, efectul acestei libertăți este abia
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Shakespeare», ghereta de înghețată trufașă ca un turn de pază, pe care scria în trepte: Produsul: Înghețată, Sortul: Lămâie, Ambalajul: glob și, în final: N-avem înghețată”. C. are capacitatea de a schița o relație, o situație, o psihologie, o mentalitate din câteva trăsături. Ca și în ziaristică, observă esențialul și îl narează direct, rapid, sugestiv. Cantitatea de informație pe unitatea de descriere e maximă. Câteva volume cu schițe magic-fantastic-ironice, Personaje de rezervă (1985), Povestitorii (1988), Veselia generală (1992), au fost
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
toți capetele. [...] O, amar mare! Că văzând turcii atâta netocmeală întru creștini, pentru lăcomiia lor, curând să întoarseră procleții de turci asupra lor și [...] fu moarte mare”. Astfel de comentarii nu apăruseră în istoriografia secolului al XVI-lea, unde, deși mentalitatea era aceeași, domina concizia în formularea informațiilor. Ele precedă însă considerațiile mai ample din Cronica lui Matei Basarab. Din războaie se rețin numai liniile mari ale înfruntărilor, nu localizările minuțioase, nici datările exacte sau mișcările detaliate de trupe. Dar, spre deosebire de
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
apare în februarie 1918 în „Scena”. La câteva luni C. moare subit, în urma unei congestii cerebrale. C. era un poet deplin format la apariția volumului Balade și idile. Poemele s-au impus prin prospețime, siguranța tonului, prin legătura nemijlocită cu mentalitatea țărănească, ale cărei ipostaze fundamentale le stilizează. Totuși nu autenticitatea țărănească, ci un clasicism de nuanță populară definește originalitatea profundă a poeziei lui C. Proiectarea generalului în particular, lirismul discret, subtextual în viziunea obiectivată epic sau dramatic, caracterizează idilele. Poetul
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
cu cititorul, C. revine în 1996 cu romanul Iadul meschin, „polemic, parodic și erotic” (Romul Munteanu), și, la numai un an, cu Ascuțit ca tandrețea, care, ca și cel anterior, poate fi socotit un „manual de educație sentimentală” din perspectiva mentalității spiritului contemporan. Este și autoarea unui remarcabil eseu, de fapt un „portret de romancier”, dedicat Hortensiei Papadat-Bengescu (1976), unde pornește de la premisa că, în cazul unui mare creator, operele de început și cele de crepuscul includ un jurnal de creație
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de Științe a Universității „Lucian Blaga”, Sibiu. Rizescu, Alexandru. (2003). „Vecinătățile” - solidarități specifice comunităților din spațiul european, Sociologie, Sibiu, 2. Rizescu, Alexandru. (2004). Imagini ale cotidianului la românii din sudul Transilvaniei în secolele XIV-XIX, Transilvania, Sibiu, 2. Rizescu, Alexandru. (2004). Mentalități contemporane. Sibiu: Editura Alma Mater. Rizescu, Alexandru. (2005). „Vecinătatea” - o instituție tradițională românească cu vocație europeană, Transilvania, Sibiu, 1. Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Iași: Editura Polirom. Sandu, Paula. (1998). Modern și tradițional în cadrul instituției vecinătății, Caiete de teren
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
căsătoria religioasă, la botezul nou-născuților. Aceasta mai ales în rândurile membrilor de partid și a noilor colectivități muncitorești formate din tineri veniți din sate și instalați în jurul fabricilor și micii industrii urbane. Valorile moral-religioase de la baza familiei au dispărut, iar mentalitatea cuplurilor s-a modificat în timp în defavoarea stabilității familiei. Un alt factor care a influențat și pozitiv, și negativ familia l-a constituit intensificarea activității economice a orașului - crearea de platforme industriale, fabrici de confecții și de conserve etc. Această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pozitiv, și negativ familia l-a constituit intensificarea activității economice a orașului - crearea de platforme industriale, fabrici de confecții și de conserve etc. Această evoluție a atras mai ales femeile tinere în spațiul activității economice publice, ceea ce le-a modificat mentalitatea legată atât de statutul lor social, cât și de independența materială dobândită față de soț. Criza locuințelor în mediul urban în primele decenii ale regimului comunist a provocat conflicte dure pentru obținerea unei „repartiții” de casă; repartiția se făcea prin intermediul fabricii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legislației țărilor europene în domeniul migrației. Aceleași voci încearcă să demonstreze, pe de altă parte, că migrația din țările de est ale Europei spre cele din vest sunt cea mai naturală, normală și mai puțin costisitoare modalitate de nivelare a mentalităților. Uniunea Europeană poate să restricționeze, dar nu să controleze la adevărata lui dimensiune fenomenul emigrațional. În fapt se pare că există doi actori importanți: statul și piața, care au până la un anumit nivel interese oarecum opuse. Pe de o parte, statul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Revistă de artă”. Periodicitatea anunțată, lunară, nu a fost respectată, editându-se numai șase numere, dintre care două duble. Așa cum specifica într-un editorial I.C. Bacalbașa, I. trebuia să sprijine afirmarea artelor plastice românești. În acest scop era necesară schimbarea mentalității potrivit căreia produsele artistice naționale nu aveau valoare. Bacalbașa se arată circumspect în privința valorii de ansamblu a manifestărilor artistice autohtone, dar susține că o evoluție artistică trebuie pregătită și sprijinită. Mijloacele prin care s-ar putea realiza aceasta ar fi
ILEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287513_a_288842]
-
educațional și cultural. Determinismul acestei caracteriopatii apelează atât la repere psihanalitice - în primul rând la fixațiile libidinale -, cât și la factorii socioculturali prin personogeneza viciată de raporturile dezavantajante din familia parentală, ca și de modele comportamentale sau tradițiile culturale și mentalitățile colective cu semnificații hiperprotective sau represive. Ca rezultantă, la nivel individual se conturează o imaturitate psihoafectivă și comportamentală proprie tulburării de personalitate histrionice. Uneori și suferințele somatice precoce instalate pot cultiva trăsăturile histrionice. Ca subtipuri ale acestei structuri personologice pot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
etice. Dar, în lipsa unor doctrine mai coerente această mișcare s-a pierdut în comentarii morale cazuistice, într-o „morală a ambiguității”. Explozia informațională se însoțește de modificarea stilului de comunicare care nu mai implică prezența celuilalt față în față, iar mentalitățile se modifică rapid, atât în ceea ce privește viața sexuală cât și cea familială. În întreg acest context accentul pe virtuți nu mai poate fi pus, la începutul sec. XXI, la fel ca la începutul sec. XX, când FREUD și JUNG își construiesc
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eseurile și studiile critice publicate în această perioadă, cărora le adaugă fragmente din interviuri sau de jurnal, precum și evocări ale unor confrați ca I. Negoițescu, D. Țepeneag, Șt. Bănulescu. Eseistul, care descifrează cu luciditate motivațiile refuzului unor creatori contemporani cu mentalitate închis autohtonistă de a lua parte la aventura spirituală modernă, militează cu argumente proprii în favoarea integrării politice și culturale europene și totodată propune o necesară reevaluare a operelor sau atitudinilor unor autori consacrați, cum ar fi G. Călinescu sau C.
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
oglinda câteodată în obraz”) arată versurile publicate în „Steaua Dunării” și în Poezii noue, din 1856, precedate de Scrisori din Țara Țânțărească. Crezul său, transformat în laitmotiv și trecut în îndrăznețe diatribe (Solonii noștri, Strigoii), este Unirea Principatelor. Înfruntarea de mentalități - temerea de reforme raportată la ideile democratice ale timpului - susține corespondența, imaginată, între bătrânul boier Cinci Țânțari și tânărul Hafiz Țânțar, o alegorie căreia nu îi lipsește darul dizertației agreabile. Dincolo de locul comun, abilitatea în versificație și exprimarea curată au
DASCALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286693_a_288022]
-
Îl au factorii: - psihologici - corespund noilor așteptări ale oamenilor, de exemplu În domeniul calității vieții, induse de creșterea competențelor și conțin ideologii individualiste; - culturali - sunt legați de dezvoltarea cunoștințelor, de schimburi, de mijloace de comunicare și asigură transformarea valorilor și mentalităților tradiționale (declinul motivării securității economice În favoarea căutării plăcerilor și autoexprimării salariaților); - sociologici - sunt legați de evoluția normelor și a modurilor de viață, de explozia cadrelor tradiționale de activitate (fenomen multinațional, schimburi Între indivizi, grupuri sociale, națiuni din ce În ce mai dezvoltate și mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Programele europene lansate (Esprit, Eureka) sunt motorul alianțelor intraeuropene. Dreptul european al concurenței poate părea la fel de restrictiv ca și legislația antitrust americană din care s-a inspirat, dar se remarcă, În general, o aplicare mai puțin severă a acestuia. Astfel, mentalitățile americane, confruntate cu eficiența economică a unor firme japoneze, au dus la concluzia că relațiile de cooperare dintre concurenți sunt sursa avantajelor competitive. Acordurile Între firme sunt tot mai bine văzute de puterea publică din diferite țări. De asemenea, trebuie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a guvernării. 4.1. Starea cercetării științifice și a introducerii tc "4.1. Starea cercetării științifice și a introducerii " progresului tehnictc "progresului tehnic" În România se manifestă multiple disfuncționalități, a căror eliminare impune, Înainte de toate, un efort de schimbare a mentalităților pe Întreaga filieră cercetare - proiectare - producție. Un prim aspect este legat de ponderea eforturilor pentru diferite activități de cercetare-dezvoltare. Până acum „s-a acordat” atenție ponderilor ce revin cercetării fundamentale și celei aplicative, precum și ponderilor pe ramuri, dar s-a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
convenționale. Este inutil să se producă rețele telematice pentru a face să circule informația cu viteza electricității Într-o firmă piramidală, În care unii „șefi”, confundând informația-putere cu informația-cunoaștere, Încearcă să blocheze totul. Înainte de a promova progresul tehnic trebuie modernizate mentalitățile. În timp ce structura-cadru de management a firmei răspunde la structurarea pe cinci funcții (cercetare-dezvoltare, producție, comercială, financiar-contabilă și resurse umane) și cuprinde ca subsisteme structura de producție (secții, ateliere, formații) și cea funcțională (servicii, birouri), structura organizatorică a sistemului informatic la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]