9,866 matches
-
pretindea că ar fi fost trimisă de Cehoslovacia prin care s-ar fi solicitat ""asistență imediată, inclusiv armată"". Opoziția populației a fost exprimată prin numeroase acte de rezistență nonviolentă. În Praga și alte orașe, cehi și slovaci au întâmpinat soldații Pactului de la Varșovia cu argumente și reproșuri. Invadatorilor li s-a refuzat orice ajutor sau asistență, inlusiv mâncare și apă. Pancarte și graffiti pe pereți sau străzi denunțau invadatorii, liderii sovietici și colaboratorii suspectați. Peste tot erau purtate fotografii ale lui
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
au crescut. Sentimentul religios și disputele mistice asupra destinului au renăscut. Războiul a dus la contestarea credinței și bisericii. Dar a stimulat pacifismul în rândul intelectualilor ce s-a manifestat prin negocieri, dezarmare, crearea unor instituții internaționale că Liga Națiunilor, pacte pentru scoaterea războiului în afară legii. Însă dezamăgirile învinșilor și învingătorilor au dus la exasperarea orgoliului național, democrația fiind considerată vinovată pentru sacrificarea onoarei și interesului național. Elită britanică (Oxford, Cambridge) a pierit în război. Generația Primului Război Mondial este considerată o
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
de militari, în Bulgaria-20 000, în Ungaria-30 000, iar în Turcia-50 000. Atrocitățile războiului și dorința de menținere permanentă a păcii a determinat amploarea curentului pacifist ce a contribuit la crearea în cadrul Conferinței de pace, a Societății Națiunilor, pe baza Pactului întocmit de comisia specială, condusă de președintele american. Pactul Societății Națiunilor era inclus în tratatele de pace și cuprindea 26 de articole, în care erau definite obiectivele Societății, componentă și structura sa, modul de funcționare, drepturile și obligațiile acestora. Principalele
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
în Turcia-50 000. Atrocitățile războiului și dorința de menținere permanentă a păcii a determinat amploarea curentului pacifist ce a contribuit la crearea în cadrul Conferinței de pace, a Societății Națiunilor, pe baza Pactului întocmit de comisia specială, condusă de președintele american. Pactul Societății Națiunilor era inclus în tratatele de pace și cuprindea 26 de articole, în care erau definite obiectivele Societății, componentă și structura sa, modul de funcționare, drepturile și obligațiile acestora. Principalele structuri ale Ligii au fost Consiliul, alcătuit din 5
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Secretariat la Geneva și Curtea permanentă de Justiție Internațională stabilită la Haga. Erau o serie de organisme subsidiare politice: Comisia Permanentă pentru mandate, Înaltul Comisariat pentru refugiați și organisme tehnice de cooperare intelectuală și probleme sociale. Articolul de baza al Pactului era articolul 16 care prevedea sancțiuni economice și militare împotriva statelor agresoare care nu respectau procedurile de rezolvare a disputelor prevăzute în actul fondator al Ligii. Obligativitatea arbitrajului era necesar completă cu detalierea metodelor de mediere și cu decizia de
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
cu detalierea metodelor de mediere și cu decizia de a crea o Curte permanentă de justiție internațională. Articolul 19 prevedea modificarea tratatelor în condițiile existenței votului unanim la nivelul structurilor decizionale ale Ligii. Sediul Societății era stabilit la Geneva, iar pactul prelua unele din principiile de baza ale programului american de pace, stabilind că scopurile principale erau garantarea păcii și securității națiunilor, cooperarea egală dintre acestea, reducerea înarmărilor, rezolvarea diferendelor și litigiilor dintre state pe cale pașnică, sancționarea celor care încălcau tratatele
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
pe baza unanimității a transformat Liga într-un instrument al prezervării statu-quo-ului. Era necesar un nou sistem de vot și crearea de metode efective pentru Liga de a-și impune deciziile, iar condițiile aduceau severe limitări suveranității naționale. Aplicarea prevederilor Pactului și realizarea obiectivelor s-au dovedit a fi dificile din cauza nemulțumirii învinșilor și absența Rusiei și SUA. Societatea Națiunilor nu era un organism universal așa cum se dorea inițial. A eșuat datorită menținerii și instaurării unor guverne totalitare, contestarea ordinii instaurate
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
devenit creditor al Europei, fiind capabile să-și impună punctul de vedere, deși revenise la politică tradițională de izolare. În ciuda dificultăților și neajunsurilor, Societatea Națiunilor a întreprins numeroase acțiuni pentru menținerea păcii și securității, pentru respectarea tratatelor și aplicării principiilor Pactului. A pus în practică reconstrucția economică și financiară a Austriei, Ungariei, Bulgariei ,Albaniei, Greciei și Portugaliei. Conferință economică mondială din 1927, organizată sub egida acesteia,a urmărit aplicarea unui vast program de cooperare economică între state. Desfășurate în afară cadrului
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Conferință economică mondială din 1927, organizată sub egida acesteia,a urmărit aplicarea unui vast program de cooperare economică între state. Desfășurate în afară cadrului Societății, Conferință și Acordurile de la Locarno din octombrie 1925 au stat sub semnul și în spiritul Pactului.Pactul Kellogg-Briand semnat în august 1928, elimina războiul din raporturile internaționale,toate conflictele trebuind să fie rezolvate prin negocieri pașnice. Societatea Națiunilor s-a angajat să reducă înarmările până la minimul necesar menținerii ordinii interne și apărării frontierelor. Au fost create
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
economică mondială din 1927, organizată sub egida acesteia,a urmărit aplicarea unui vast program de cooperare economică între state. Desfășurate în afară cadrului Societății, Conferință și Acordurile de la Locarno din octombrie 1925 au stat sub semnul și în spiritul Pactului.Pactul Kellogg-Briand semnat în august 1928, elimina războiul din raporturile internaționale,toate conflictele trebuind să fie rezolvate prin negocieri pașnice. Societatea Națiunilor s-a angajat să reducă înarmările până la minimul necesar menținerii ordinii interne și apărării frontierelor. Au fost create alianțe
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
era asigurarea sprijinului financiar și politic anglo-american. Planul Dawes a reprezentat o prima revizuire majoră a Tratatului de la Versailles, reducând plata totală de Germania, abolind puterea Comisiei Reparațiilor. În 1924 s-a desfășurat Conferință de la Locarno și s-a încheiat Pactul Renan pentru a rezolva problema securității la granițele franco-germano-belgiene și problema est-europeană. Cancelarul german Cuno a oferit Franței garantarea granițelor sale occidentale pe fondul îmbunătățirii situației economice europene, rezolvării chestiunii reparațiilor și eșecului Franței în anexarea Ruhrului. Ambasadorul britanic de la
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
aliate din Renania, eliminând posibilitatea unei noi acțiuni unilaterale franceze după modelul Ruhrului. Între 5-16 octombrie 1925, s-a reunit Conferință la care au participat Chamberlain, Briand, Stresemann, Mussolini și Vandervelde, rezultând garantarea mutuală a granițelor franco-germană și belgo-germană, prin Pactul Renan, Marea Britanie și Italia fiind garantate. Dacă Germania invada zona demilitarizată, era considerat un act ostil sau fiind declarat stat agresor dacă atacă Polonia sau Cehoslovacia, iar Franța intervenea fără să încalce prevederile Pactului de la Locarno. Franța semna tratate de
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
a granițelor franco-germană și belgo-germană, prin Pactul Renan, Marea Britanie și Italia fiind garantate. Dacă Germania invada zona demilitarizată, era considerat un act ostil sau fiind declarat stat agresor dacă atacă Polonia sau Cehoslovacia, iar Franța intervenea fără să încalce prevederile Pactului de la Locarno. Franța semna tratate de asistență mutuală cu Polonia și Cehoslovacia. Obiectivul Franței era obținerea garanțiilor britanice prin semnarea Pactului de la Locarno. Britanicii obțineau o aparență reconciliere franco-germană fără a-și asumă nimic decât angajamente politice. Germania câștigă de pe
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
act ostil sau fiind declarat stat agresor dacă atacă Polonia sau Cehoslovacia, iar Franța intervenea fără să încalce prevederile Pactului de la Locarno. Franța semna tratate de asistență mutuală cu Polonia și Cehoslovacia. Obiectivul Franței era obținerea garanțiilor britanice prin semnarea Pactului de la Locarno. Britanicii obțineau o aparență reconciliere franco-germană fără a-și asumă nimic decât angajamente politice. Germania câștigă de pe urmă prevederilor Pactului Rhenan. În septembrie 1926, Germania adera la Societatea Națiunilor. La 17 septembrie 1926 s-a desfășurat întrunirea de la
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Franța semna tratate de asistență mutuală cu Polonia și Cehoslovacia. Obiectivul Franței era obținerea garanțiilor britanice prin semnarea Pactului de la Locarno. Britanicii obțineau o aparență reconciliere franco-germană fără a-și asumă nimic decât angajamente politice. Germania câștigă de pe urmă prevederilor Pactului Rhenan. În septembrie 1926, Germania adera la Societatea Națiunilor. La 17 septembrie 1926 s-a desfășurat întrunirea de la Thoiry. Briand a propus o serie de concesii că plecarea trupelor de ocupație din Renania, restituirea Saarului, lichidarea regimului de control militar
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
de Stat American, Kellog, a modificat planul francez, propunând semnarea unui tratat de renunțare la război care să fie deschis tuturor națiunilor. Prin tratatele de la Tirana din 1926-1927, Italia asigura protecția Albaniei. La 27 august 1928, 15 state au semnat Pactul de renunțare generală la război. Toate statele independente au aderat, inclusiv URSS și Turcia. La 9 februarie 1929, Uniunea Sovietică, Letonia, Estonia, Polonia, România și Turcia au semnat Protocolul Litvinov. S-a inițiat astfel pactomania care a dominat perioada 1926-1929
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
părăsit Conferință și după cinci zile, a renunțat la statutul de membru al Societății Națiunilor. Conferință s-a reunit până în 1935, însă negocierile erau purtate între regimul nazist german și Anglia și Franța. Pentru asigurarea securității continentale s-a inițiat Pactul celor Patru, prin care Germania îl agrea că fiind o lovitură majoră dată ideii de securitate colectivă, idee inspirată dintr-un discurs al lui Mussolini pronunțat la Torino în 1932 care constată ineficientă Ligii Națiunilor și preconiza semnarea unui pact
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Pactul celor Patru, prin care Germania îl agrea că fiind o lovitură majoră dată ideii de securitate colectivă, idee inspirată dintr-un discurs al lui Mussolini pronunțat la Torino în 1932 care constată ineficientă Ligii Națiunilor și preconiza semnarea unui pact între cele patru puteri occidentale.Premierul britanic MacDonald a vizitat Roma pentru a dezvoltă planul pactului ce reprezenta o ocazie de a limita acțiunile Germaniei. Mussolini consideră că pactul trebuia să fie un instrument prin care cele patru mari puteri
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
securitate colectivă, idee inspirată dintr-un discurs al lui Mussolini pronunțat la Torino în 1932 care constată ineficientă Ligii Națiunilor și preconiza semnarea unui pact între cele patru puteri occidentale.Premierul britanic MacDonald a vizitat Roma pentru a dezvoltă planul pactului ce reprezenta o ocazie de a limita acțiunile Germaniei. Mussolini consideră că pactul trebuia să fie un instrument prin care cele patru mari puteri să reformeze de comun acord sistemul versaillez. Germanii erau atrași de idee, francezii erau rezervați. În
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
în 1932 care constată ineficientă Ligii Națiunilor și preconiza semnarea unui pact între cele patru puteri occidentale.Premierul britanic MacDonald a vizitat Roma pentru a dezvoltă planul pactului ce reprezenta o ocazie de a limita acțiunile Germaniei. Mussolini consideră că pactul trebuia să fie un instrument prin care cele patru mari puteri să reformeze de comun acord sistemul versaillez. Germanii erau atrași de idee, francezii erau rezervați. În martie-mai 1933, Consiliul Permanent al Micii Înțelegeri și Polonia și-a manifestat opoziția
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
să revizuiască proiectul italian. Versiunea modificată a fost semnată la 7 iunie, prin care se adopta o politică de cooperare efectivă. Însă cum modificările de frontieră și revizuirile tratatelor nu puteau fi decise decât de Societatea Națiunilor prin vot unanim, Pactul nu a fost ratificat niciodată de statele semnatare. Regimurile autoritare că cele din Germania, Italia și Japonia au recurs la soluții agresive: relansarea economică prin dezvoltarea industriei de război, rezolvarea șomajului prin mobilizare, autarhie economică și politică externă ofensivă pentru
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
vizat neutralizarea sistemului de alianțe al Franței. După Concordatul cu Papalitatea, pe 26 ianuarie 1934 a fost încheiat tratatul de neagresiune cu Polonia. Pentru Polonia, tratatul de neagresiune era un pas important în politică de echilibru dintre URSS și Germania. Pactul germano-polonez a avut drept rezultat începutul unei ofensive diplomatice franceze. Franța se apropie de Italia în scopul consilidarii opoziției antigermane și clădirea unor alianțe în est care să oblige Germanai să lupte pe două fronturi. Cu granițele protejate în vest
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
violări ale Tratatului de la Versailles. Sub mandatul ministrului de externe francez, Louis Barthou, Franța și-a redeschis relația cu Rusia, în ciuda opoziției interne. Planurile franceze pentru Europa aveau două dimensiuni: multilaterală-crearea unui Locarno oriental, prin care urmarea integrarea într-un pact a Germaniei, Rusiei, Poloniei și statelor baltice, și una bilaterală-un tratat franco-sovietic. Dar Pactul Oriental a eșuat, determinat de anunțul Poloniei care refuză tranzitarea teritoriului ei de către trupele sovietice . Barthou a fost asasinat la Marsilia, iar proiectul a fost
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
a redeschis relația cu Rusia, în ciuda opoziției interne. Planurile franceze pentru Europa aveau două dimensiuni: multilaterală-crearea unui Locarno oriental, prin care urmarea integrarea într-un pact a Germaniei, Rusiei, Poloniei și statelor baltice, și una bilaterală-un tratat franco-sovietic. Dar Pactul Oriental a eșuat, determinat de anunțul Poloniei care refuză tranzitarea teritoriului ei de către trupele sovietice . Barthou a fost asasinat la Marsilia, iar proiectul a fost abandonat definitiv. Soluția bilaterală a fost încurajată de reînarmarea deschisă a Germaniei. Pe 2 mai
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
care refuză tranzitarea teritoriului ei de către trupele sovietice . Barthou a fost asasinat la Marsilia, iar proiectul a fost abandonat definitiv. Soluția bilaterală a fost încurajată de reînarmarea deschisă a Germaniei. Pe 2 mai 1935, Franța și Rusia au semnat un pact de asistență mutuală, iar pe 16 mai a fost încheiat un tratat similar între URSS și Cehoslovacia. Pe 18 iunie 1935, Marea Britanie a semnat un acord naval cu Germania. Germania recunoștea că încalcă din nou Tratatul de la Versailles, deținând o
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]