14,286 matches
-
prima senzație vizuală) care plutea prin aer. Abia pe urmă, după câteva fracțiuni de secundă, observă și mașina care buși copacul, ca într-o luptă disproporționată dintre fier și lemn. Copacul scrâșni și se trase un pic, dar numai un pic, în spate, iar manechinul reveni pe pământ. Pleosc. Și nu mai mișcă. Se deschise portiera pentru două-trei secunde, apoi o mână o trase la loc, cu putere. Mașina dădu înapoi, reveni pe traiectoria inițială și demară în trombă. Pensionarul se
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în față un viitor splendid, or tocmai acest paradox este extraordinar. Mă bucur ca un copil recompensat cu prăjitura favorită pentru scriitorul ăsta! Vocea misterioasă îi zgârie timpanul urechii stângi. Părea că posesorul acelei voci se plasase în spate, un pic într-o parte, tocmai pentru a putea privi display-ul peste umărul său. Mormăi: - Îți spusesem să taci. Nu vrei. Nici nu te bag în seamă, în astfel de condiții. Ridică din umeri și continuă să scrie... „La volan, o
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ceva prin parbrizul lovit de picăturile mari. Zgomotul monoton al ștergătoarelor interfera neplăcut cu melodia “Blues falling down like rain”, interpretată de Dana Gillespie, iar fumul din mașină începea să pună probleme serioase plămânilor celor doi bărbați. Huiduma coborî un pic geamul, apoi își privi șeful. - A trecut ceva vreme de când a intrat nenorocitul ăla în casă. Poți să mă tai, șefu`, da` nu înțeleg ce discută ăștia doi, din moment ce nici măcar nu se cunosc. Io cred că e vorba despre o
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
formă maximă, aiurea, n-ai alergat nici cinci metri, ești mult prea comod pentru așa ceva, poate îți vei lua inima în dinți și vei trece la fapte, hai, uită-te și în jos, ACOLO, uite pledul cadrilat, nu ridici un pic colțul pentru a te prăbuși din nou în cel mai urât coșmar al vieții tale? Dar dacă vei descoperi sub el o găleată de plastic? Poate că azi este ziua cea mare, ziua în care vei abandona pentru totdeauna băutura
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Răsuci robinetul și începu să fredoneze o melodie... 10 Privi iconul care transmitea că bateria laptopului este încărcată pe jumătate. Întreruperea curentului - de ce nu ai luat și asta în seamă, scriitorașule, scrii fără să anticipezi și consecințele? - îl puse un pic pe gânduri. - Magicianule, în astfel de momente, atunci când povestești un accident stupid, trebuie să fii credibil. Amănunte, amănunte, amănunte. Viața noastră este compusă din amănunte, nenorocitele de amănunte pe care le scăpăm de foarte multe ori din vedere, iar apoi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
-ți mai pună dinții la loc. Dispari! Totuși, un gând nu-i dădea pace. Văzuse cu ochii lui. Un agent imobiliar îi sunase la ușă, băuse o bere, plecase prin grădină, lăsase geamantanul cu bani în sufragerie, geamantanul udase un pic covorul, îl dusese în debara, îl deschisese, banii erau acolo, bancnote mici, serii disparate. Spuseseră la știri că agentul ăla fusese lovit de o mașină, așa cum scrisese el în manuscris. Jeepul Omului cu Tatuaj staționase în fața casei sale, stâlpul căzuse
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vis absurd fuseseră luate acolo, pe pod. Înainte de a pătrunde în... vis. Nu știa cum ajunsese acasă - poate că sunt tot felul de uși între realitate și irealitate, apeși clanța și intri, apeși clanța și ieși, te mai plimbi un pic, apoi deschizi altă ușă și uite-așa trece viața, fără să îți dai seam ape ce lume trăiești -, însă nu se sinchisi să-l întrebe pe Magicianul îngâmfat. Oricum nu ar fi aflat nimic interesant, reușise să își dea seama
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
un gang. Lângă ea, un bărbat înalt, impozant, cu un joben ciudat pe cap, duse degetul arătător la buze. - Nu țipa... După câteva secunde, Scriitorul trecu în viteză, ca și cum nu ar fi observat dispariția femeii. Lucia îi auzi vocea, un pic mai nervoasă, deja: - Lucia, te iubesc, te iubesc ca un nebun și te voi ajunge! Te voi ajunge și te voi întrece! Cine va trece primul linia de sosire, Lucia? Eu! Cine va lua premiul cel mare, Lucia? Eu, eu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
al II-lea, pe care vom încerca să o scoatem în evidență în acest scurt studiu. 1. Problema globalizării După cum indică și titlul, globalizarea a devenit o adevărată problemă. De câțiva ani, este un cuvânt foarte folosit și poate un pic prea abuzat, atât în științele sociale, cât și în informația jurnalistică. Globalizarea a fost folosită pentru a explica multe fenomene din lumea modernă, de la dinamica economică a imigrației și a rasismului, până la fundamentalismul religios. Așa cum în anii ’60 a existat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fie că ne convine sau nu, și in jurul nostru nu se învârte vreo planetă, așa cum cineva ar putea să-și imagineze, și destinul lumii nu depinde de noi în mod direct sau indirect, cel puțin aparent. Această descriere un pic provocatoare demonstrează și faptul că suntem persoane într-o continuă relație cu celelalte persoane. Ne simțim dintr-o dată inserați într-o rețea de persoane, prin amintiri, sentimente, convingeri, opinii, înclinații și vocație. Ca să coborâm un pic mai mult spre concretețea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aparent. Această descriere un pic provocatoare demonstrează și faptul că suntem persoane într-o continuă relație cu celelalte persoane. Ne simțim dintr-o dată inserați într-o rețea de persoane, prin amintiri, sentimente, convingeri, opinii, înclinații și vocație. Ca să coborâm un pic mai mult spre concretețea vieții noastre, ne descoperim spontan „inserați” în această comunitate de persoane și „situați” în această localitate. Între noi fie spus, poate este perioada cea mai frumoasă din viața noastră din mai multe motive asupra cărora nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aceia fără seamăn de vii și pătrunzători, ochii cu care dintr-o singură privire punea la respect o lume, fără un cuvânt... ori, o făcea să o iubească. Deodată, simți cum i se umezește pe cap părul la rădăcină și picuri reci i se preling pe frunte, pe lângă ureche, pe gât... Fiori cu spini otrăviți îl pătrund în tot trupul. ”- Doamne!... se pomeni el strigând cu ochii spre cer. De ce mi-ai luat-o, Doamne, de ce ?! De ce, Doamne, ai îngăduit...?!” înnăbuși
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
conține ”cheile” cu care se pot dezlega tainele ”lumii de dincolo”. Însă, Zohar, ca învățătură ezoterică iudaică, poate fi înțeleasă numai și numai de rabinii cei mai inițiați. Păstrarea obsesivă a morții în conștiință, te ruinează... te distruge câte un pic” i-a mai spus gândul. Căci stă scris în Sf. Evanghelie... Pentru că atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață eternă... Că
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ferestrele oarbe, ca niște aripi grele de păsări de pradă. În casă era întuneric... Doar, candela de sub icoană răspândea rotocoale de lumină roșie, tremurânde, pe pereți. După atâta suferință, Iorgu vindecat într-un fel de întâiul delir... putea gândi un pic mai limpede. În vorbe și în gesturi i se putea citi o mai bună stăpânire de sine, iar în ochi îi mocneau judecăți despre viață și moarte, îndelung meditate. Era obosit. Încercă să doarmă... Puse capul pe pernă, dar somnul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ca un clește. O neliniște care pusese stăpânire pe el și nu-l slăbea o clipă, trezind suferința în el, mai aprigă, când sentimente nedeslușite îi apăsau sufletul. - Mi-ar prinde bine să pot plânge... să pot plânge măcar un pic. Parcă mi-a băut cineva lacrimile... Sau au secat ca apa din fântână în timp de secetă. De-aș putea plânge, fie și cu un singur ochi. Oare, cine mi-a băut lacrimile.?! ” - Bine că nu plângi!... îi șopti gândul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ei, ochii aceia fără seamăn de vii și pătrunzători, ochi cu care dintr-o privire, fără un cuvânt... punea la respect o lume, ori, o făcea să o iubească. Simti cum i se umezește pe cap, părul la rădăcină și picuri reci i se preling pe frunte, pe lângă urechi... pe gât... Fiori cu spini otrăviți îi pătrund în tot trupul. - Doamne!... se pomeni el strigând, cu ochii spre cer. De ce mi-ai luat-o, Doamne?!... De ce, Doamne, ai îngăduit... de ce?!... înnăbuși
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Vasilica lui. -Fata, Fata mea dragă!.. se tângui el neputincios, cu durere în suflet. Inima îi bătea cu putere în piept să i-l spargă. Pest puțin, o furtună năpraznică se dezlănțui afară. Ploaia care începuse prin a cădea în picuri mari și rari, se preschimbă repede într-un adevărat potop. Tot cerul era în flăcări și detunăturile cerești începură a fi asurzitoare. Ploaia nu mai contenea. In ropotul acela monoton... încet-încet, alunecă într-un somn obosit cu vise... După un
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nopți mai târziu, vineri spre sâmbătă, 7 septembrie... Iorgu s-a trezit dintr-un vis greu și confuz. Era ora trei... Se făcea că a căzut într-un somn adânc si blând. Deodată, usa de la camere s-a crăpat un pic, si prin deschizătură, s-a auzit chemat de Vasilica, încet, abia soptit, să nu se sperie, cum făcea ea deobicei. ”-Gogu, Gogu... vezi că ai pe plită, în crăticior mâncare, fii atent să nu se ardă! ” ”-Bine, bine, Fata... o să
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Vasilica, să nu pățească ceva. Era între somn și trezire... se lupta cu somnul. Până la urmă, alunecă într-un nou somn, cu alt vis... ...Se făcea că erau în casa din Tătărași. Deodată, ușa de la cameră s-a crăpat un pic, și prin deschizătură se auzi glasul Vasilicăi... ”-Gogu, Gogu nu uita... mâine plecăm în concediu, pregătește-te..!” ”-Bine, bine, Fata..!”, i-a răspuns el. Inainte de plecare la gară, Iorgu mai zăbovi cu niște treburi. Când a ajuns la gară
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o bucată de piatră în oglinda unei ape liniștite... Parcă asculți clopotele deniilor... parcă ogoarele, pădurile și izvoarele jelesc... Era în ziua de Sf. Mucenic Dumitru izvorâtorul de Mir... -Mi-ar face bine să pot plânge... să pot plânge, măcar un pic. Iorgu, de mic copil luase obiceiul să traăiască zăvorât în el însuși, izolat, și, cu timpul tot mai interiorizat... Se cerceta pe sine ori își punea întrebări ca...” Oare , ce este viața... Adevărul, ce este adevărul?!... Ce este sufletul?!... ce
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
poți să chemi înpoi anotimpul... Nu poți!... murmură el și se pomeni ”cu lumănarea aprinsă în mână” închinânduse... Suflete fii gata să urcăm Taborul... Tatăl nostru, carele ești în ceruri... precum în cer, așa și pe pământ... precum în cer așa ” Picuri de ceară fierbinți se prelingeau pe mână, fară sa-i mai simtă Postfață ... M-am legat cu jurământ în fața lui Dumnezeu, și a Vasilicăi, de acum așezată între îngeri, că după cartea ”Alb și Negru”, nu voi mai așterne pe
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ce ai simțit când te-ai sărutat prima oară?" Frusina a coborât la bucătărie și s-a așezat la masă. Era încă îmbujorată la față și tăcută. Tatăl ei o întrebă: - S-a întâmplat ceva? - Nu, tată, am alergat un pic prin livadă, era așa de frumos! - Așa, singură? - Nu, am venit cu George, colegul meu de bancă. Gheorghe simți ceva în glasul ei și faptul că era schimbată la față, îl puse pe gânduri. Nu știa cum să înceapă discuția
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
rânduri; fetele pe un rând și în fața lor, băieții. S-au ales perechile după înălțime. Frusina fiind o fată înaltă, partener i-a fost ales unul pe măsură. S-au recomandat fiecare. Tânărul se numea Petre Soare și era un pic mai înalt decât ea, bine făcut; avea niște sprâncene stufoase, unite, care îi acopereau doi ochi verzi, cu o uitătură pătrunzătoare, rece, un nas acvilin și o gură cu buze subțiri. I se păru cam necioplit pentru că la dans o
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
vreo douăzeci de kilometri fiindcă acolo, la dispensar, nu aveau laborator. Rezultatele au venit peste trei zile și George pleca la facultate peste cinci zile. Lui i-a ieșit RH-ul pozitiv iar analizele Frusinei, în general, bune; era un pic anemică, dar se rezolva ușor dacă mânca vitaminizat, bilirubina un pic mai mare decât normal, ceea ce însemna că avea ceva cu vezica biliară, dar cel mai mult i-au îngrijorat RH-ul negativ și, musai, trebuia să facă niște teste
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Rezultatele au venit peste trei zile și George pleca la facultate peste cinci zile. Lui i-a ieșit RH-ul pozitiv iar analizele Frusinei, în general, bune; era un pic anemică, dar se rezolva ușor dacă mânca vitaminizat, bilirubina un pic mai mare decât normal, ceea ce însemna că avea ceva cu vezica biliară, dar cel mai mult i-au îngrijorat RH-ul negativ și, musai, trebuia să facă niște teste să vadă dacă are nevoie de anticorpi. George mai avea două
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]